Page 19 - 1901-08

Nr. 174-1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

44
Manifestaţii pentru Sarafoff 3. Fixarea locului pentru proxima adu­ vita „în numele alegătorilor din cerc , să de dejosire socială în raporturile cu străinii.
nare generală. primăscă şi pe viitor candidatura de de­ Politeţa şi condescendenţa nu pâte avâ loc
După-ce preşedintele a pronunţat sen­
4. Disposiţiunl pentru verificarea pro­ putat dietal. „Patronul a răspuns în limba acolo, unde se tractâză de manifestarea
44
tinţa, publioul a isbuonit în urale entu-
ceselor verbale. maghiară — deşi spuse că scie bine româ- vieţii proprie naţionale, cu atât mai puţin
siaste.
5. închiderea adunării generale. nesce — inconscientului vorbitor, mulţu­ să pote admite atunci, când eşti convins,
Sarafoff se îmbrăţişa cu tâte rudele 14
Se observă, că eventualele propuneri mind pentru „frăţietatea lor şi asigurând, că orî-ce pas făcut îndărăt însâmnă o pier­
şi cu toţi amicii. Dinaintea tribunalului o
au să fiă preseutate în scris prezidiului Aso- că de mnlt timp lucrâză pentru „fericirea dere enormă causată prestigiului nostru
mulţime de mii şi mii de bmenl nu mai 44
cont.enea să strige : ura! ura ! ciaţiunii (m Sibiiu, Strada Morii Nr. 8), cu Românilor ... naţional.
8 <4il© înainte de adunarea generală. S’a făcut aşa-dâr la Bizuşa politică
Din ordinul preşedintelui acusaţii au 14
fost puşi imediat în libertate. S i b i i u , din şedinţa comitetului de „frăţietate , s’a jucat şi băut pentru învăţământul profesional elementar
„testvârisâg“-ul jidano-magbiaro-român şi
Cum se arătă Sarafoff în stradă, de- central al „Asociaţiunii pentru lite­
s’a desfăşurat cea mai odiosă acţiune de în România.
monstraţiunea ia proporţii fantastice. Ora­ ratura română şi cultura poporului
corteşire în fruntea cărei s’au pus chiar
lele nu se mai sferşes' , âr mulţimea se român“, ţinută la 8 August 1901. Ministerul cultelor şi instrucţiu-
1
preoţi români. Unguresce s’a jucat, ungu-
descopere şi aruncă pălăriile în vânt salu­ nei publice din România, cu înce­
losif Sterca Şuluţru m. p. resce s’a cântat, unguresce şi în spirit şo-
tând pe Sarafoff căruia i-ae înmânâză un perea dela 1 Septemvre 1901 va în­
buobet. Dr. Ilie Beu m. p., vinist evreo-maghiar s’a toastat, — totul fiinţa următorele şcdle profesionale:
fâcendu-se şi întocmindu-se ca să apară, că
Sarafoff şi Kovaeeff sunt luaţi pe secretar II.
Românii din acele părţi se închină ca nisce 1) Curteâ de Argeş, şcolă de meserii
braţe, musica intonâză imnul bulgar : „Şumi
nemernici şi idioţi înaintea idolului ma- inferioră, în care se vor învăţa de-ocamdată
u
Mariţa .
ghiarisării. Da, la Bizuşa prin preoţi ro­ meseriile: rotăriă-lemnăriă, ferăriă şi olă-
In faţa catedralei Sarafoff oare ţinea Purtare nedemnă.
îutr’o mână un buchet, rosti o energică mâni şi câţl-va tineri inconscii de chema­ riă cu fabricaţia sobelor de teracotă.
Un lucru scandalos s’a petrecut în 4 rea lor s’a dat o lovitură pe faţă sentimen­ 2) PitescI, şcâlă de ucenici.
caventare strigând :
August n. la băile din Bizuşa (comitatul tului naţional al acelora, cari asistând în 3) TruşescI (judeţul Botoşani), şcolă
„Astă-cjl s’a spălat pata ce întunecase
Solnoc-Dobâca), unde s’a ţinut o petrecere faţa străinilor la acest trist spectacol, dis- elementară de meserii : frângheriă, împle­
oausa maoedoneană. 44
de vară în „favorul bisericei române unite gustaţl şi cu inimile amărîte au trebuit să tituri de papură şi răchită, lemnăriă or­
14
*
din Ileanda-mare. esclame : unde am ajuns ! dinară.
Piarul Stambulovist Novo Wiek <fi 4) Viziru (judeţul Brăila), şcolă ele­
oe
Cetitorii noştri sciu, că petrecerea din Noroc numai, că nu cei vre-o 9 preoţi
că achitarea acusaţilor u’a putut surprinde şi cam tot pe aţâţi tineri rătăciţi, cari s’au mentară de meserii: rotăriă-ferăriă.
44
cestiune a fost pusă sub „ patronatul
pe nimeni din Sofia, de âre-ce se impuuea făcut de rîsul şi batjocura lumii, au fost prin 5) Brăila, şcolă inferiâră de meserii:
44
unui „ablegat-dietal ungur şi, că în comi­
judecătorilor. purtarea lor necalificabilă, tălmacii senti­ tâmplăriă, ferăriă, tinichigeriă, croitoriă.
tetul arangiator al petrecerei figurau o
„Totuşi — zice — ne temem oâaohi- 6) Brăila, actuala şcolă secundară de
sumă de nume jidano-maghiare pe lângă mentelor Românilor din părţile acele; cu
tarea faţă de sentinţa din Buonresci, va atât mai puţin au putut fi îndreptăţiţi a re- fete (gimnasiu) se transformă în şcolă pro­
numele românescl, despre care în parte s’a
face în atreinâtate impresia cea mai rea presenta ei poporul şi inteligenţa română din fesională de fete: rufăriă, croitoriă, mode.
constatat în urmă, că numai prin abus şi
44
posibilă . Solnoc-Dobâca. Deja faptul, că s’au ridicat 7) Judeţul Bacău. O şcolă elementară
manopere neiertate au ajuns să figureze în
invitările tipărite şi distribuite publicului. voci de protestare în contra acestei pur­ de meserii, care se va instala într’o co­
Adunarea generală a Asociaţinnei. Am sbiciuit deja atunci procederea tări este o dovadă, că cei cu inima la loc, mună, ce se va hotări mai în urmă.
straniă şi neromânâscă a celor din Ileauda cei trezi şi cu sentimente curate îşi întorc 8) Pâtărlagele (judeţul Buzău), şcola
C o n y o c a r e. şi am întrebat, de nu cumva avem de a cu scârbă faţa dela astfel de comedii ruşi- elementară de meserii: lemnăriă, rotăriă,
nose şi dejositore nu numai pentr’un ser­ ferăriă.
u
In sensul §-lor 23 şi 26 din sta­ face aici c’o petrecere de — fracsietaiye .
n
vitor al altarului românesc, oi pentru ori­ 9) Pogâne (judeţul Buzău), şcolă ele­
tutele „Asociaţiunii pentru literatura ro­ Ceea-ce ui-se comunică acum despre
care Român de bun simţ. mentară de meserii şi de agricultură.
mână şi cultura poporului român“ se petrecerea din Bizuşa, e mai mult decât
Un lucru trebue să-l avem cu toţii în 10) Oltina (judeţul Constanţa), şcolă
convdca scandalos, e în gradul suprem revoltător
vedere. E nenorocită acea părere socială, elementară de meserii şi de agricultură.
Adunarea generală ordinară din punct de vedere moral-naţional. de care par a fi stăpâniţi ici colo cărturari 11) Judeţul Constanţa, şcolă elemen­
e e
a Asociaţiunii la S i b i i u pe 4^ l O câtă întregă de preoţi şi tineri ro­ de ai noştri dela sate şi dela oraşe, că tară de agricultură, viticultură şi lemnăriă,
21 şi 22 Septemvrie st. n. 1901, pe mâni, desbrăcându-se de orl-ce simţ şi dem­ adecă nu s’ar păgubi şi primejdui interesele care se va instala într’o comună dela mar­
lângă următorul nitate naţională, s’au aruncat în „csarda- solidarităţii nostre culturale-naţionale prin ginea judeţului din spre -Tulcea.
şurl“ alături cu Jidanii şi Maghiarii veniţi astfel de tămbălăurl cu streinii, împreunate 12) Braniştea (judeţul Covurlui), şcolă
P r o g r a m : în număr considerabil Ja petrecere. Sburau cu „csardaşutl şi cu „fratzietatye . elementară de agricultură.
44
14
Şedinţa I. rochiile jidovoicelor şi unguroicelor învâr­ Acâstă părere trebue combătută şi 13) Braniştea (judeţul Dâmboviţa),
u
tite de „cinstiţii părinţl , că nu de giaba stîrpită din rădăcină la orl-ce ocasiune şi şcolă elementară de meserii: frângheriă şi
Sâmbătă In 21 Sept. st. n. 1901 la 11 âre a. m.
14
petrecerea era „patronată de un „ablegat- pretutindeni. Un curent produs în direc­ lemnăriă.
O r d i n e a d e d i :
44
dietal . . .. ţiunea, pe care au apucat eroii petrecerei 14) Nucet (judeţul Dâmboviţa), şcolă
1. Deschiderea adunării generale. Ou „csardas s’a deschis la Bizuşa dela Bizuşa, ar însămna pentru noi, un de- înferioră de agricultură şi meserii: dogăriă,
14
2. Constatarea delegaţilor presenţi. seria jocurilor, cu „csardas s’a şi încheiat. sastru. Atunci am ajunge să nu mai fim lemnăriă, rotăriă.
14
3. Raport despre activitatea comite­ 15) Poiana (judeţul Dolj), o şcolă in­
tului central în anul 1900. Decă s’au jucat şi jocuri românesc!, acâsta siguri nici de cei mai apropiaţi ai noştri
. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru a fost numai spre batjocurirea lor, cum şi ne-am pierde astfel cu totul în străinis­ ferioră de agricultură. D-l Marincu, mare
esaminar-a raportului general; b) pentru de pildă s’a întâmplat cu „Romana , pe mul, care şi de altfel bate mereu la uşa şi proprietar în acea comună, a dăruit 150
44
esaminarea raţiociniului pe anul 1901 şi a care un preot-profesor dela preparandia vatra naţiunei nostre. pogone de pământ, şcola va purta numele
proiectului de budget pe anul 1902; c) pen­ din Gherla nu s’a sfiit a-o „comanda în donatorului.
14
tru studiarea modificărilor propuse la „Re­ 14 Nu vom mai pierde cuvinte pentru a
gulamentul pentru secţiunile sciinţifioe-lite- limba maghiară cu termini ca „kez alatt înfiera purtarea dela petrecerea din Bizuşa 16) Cotuşca (judeţul Dorohoiti), şcolă
44
rare ; d) pentru înscrierea de membri. (pe sub mână), „ugrâlni (salt) ş. a. Atât a acelor preoţi români, cari s’au dejosit de agricultură elementară. D-l G. Văsescu,
44
5. Propuneri eventuale. de mult făcuseră de batjocură acest tipic a-se face piedestalul, pe care să se înalţe a dăruit în acest scop 25 hectare de pământ.
Şedinţa II. şi naţional joc românesc, încât a trebuit cei, cari anume au căutat să-i facă de rîs. 17) In oraşul Dorohoiu, se va înfiinţa
să protesteze unul din public şi să ceră Ne suprimăm de asemenea sentimentul jus­ o şcolă de meserii în locul actualului gim­
Duminecă in 22 Sept. st. n. 1901 la 10 ârea.m. încetarea jocului. tei indignări în faţa acestei necalificabile nasiu.
O r d i n e a d e c} i : Der la Bizuşa s’a mai întâmplat şi purtări, şi dicem tuturor celor puşi a fi D-l ministru al instrucţiunei publice,
1. Rapârtele oomisiunilor. alt-ceva. „Patronul petrecerei a fost prea­ sfătuitorii poporului nostru dela ţâră: fe- în decisiunea sa publicată în „Monitorul
44
2. Alegerea preşedintelui, vice-preşe- mărit printr’un toast de cătră preotul „ro­ riţi-vă ca de foc şi păziţi-vă de a da po­ Oficial Nr. 95 din 29 Iulie a. c. din care
u
dintelui şi comitetului central. mân din Ileanda, care nu s’a sfiit a-1 în- porului esemple de slăbiciune naţională şi facem acest estras susţine, că transformarea
44
borl betrânl stufoşi, ou colibe unita şi simple, înainte de a intra, ne oprirăm puţin vilion, lumea se plimba voiâsă, terguia
Escursiune la mănăstirea Neamtu. ou cosaşi ce culcau la pământ iârba gal­ în faţa ospioiului de alienaţi şi privirăm dela ud mic bazar, pe când câţl-va juni şi
y
benă ca mălaiul, aşeejendu-o în rânduri oâte-va momente la nenorociţii lipsiţi do juae floricele de primăvară jucau croket.
Cerul se însenina. Petecile de nori
cari mai acopereau ceriul fugeau ruşinate lungi, drepte şi alineate. Un parfum înbă- rninto, cari se preumblau, ţipau, strigau, se Dup6-oe ne-am asigurat locul de odihnă
tător răspândea acâstă ierbă de curând co­ tânguiau în diferite moduri prin cerdacul
după dâlurl. Seninul se întindea din oe In pentru nâpte ne-am preumblat puţin prin
ce. In curând par’oft nici nu plouase. Un sită peste care ploia căcjuti cu o clipă mai şi ograda ospioiului, dând nasoere unei măuăstire şi pe la 7 şi jumătate ne-am
înainte a aşeejat un strat de miresme ce­ larme triste, duiose, jalnice afară din oale.
aer răcoros, curat se exala dia răsuflul na­ ospătat.
turii pline de vigâre răspândiudu-s© în va­ resc!. Era o grădină vastă, nesfîrşită, a Privind la ei o duioşare fără margini In zorii cfilri de 24 iulie sgomotul
luri repezi şi mari peste văi şi dealuri. cărei întindere colosală îţi obosea privirea te cuprinde. brutalitatea gardienilor in­ p&sâgerilor dela arhondăriă ne-a deşteptat.
Er câte odată, când nouraşul ce asouudea şi-ţi închidea ochii. culţi, pe mâna cărora cad aceste fiinţe des- Dormisem un somn forte nepotrivit faţă
faţa strălucitore a sârelui se rnpea în bu­ După-oe am mers ca vre-o jumătate echilibrate, pornirea scârbosâ cu care îi cu necesităţile nâstre firioe: pe nisce pa­
căţi şi dispărea în imensitatea spaţiului, de oră pe şoseaua ce trece printre pajiştea brusrheză, ca şi cum ar gusta o plăcere turi rău aşternute şi în oompania câtor-va
atunci sorele soânteia de bucuria şi viaţă. nemărginită de fîuaţe, ne-am apropiat de-a din batjocorirea lor, îţi umple sufletul de tovarăşi nocturni forte obicinuiţi, se efice,
O veseliă universală se revărsa atunci asu­ binele de mănăstire şi în curând intrarăm adâncă milă pentru bieţii internaţi ?i de pe la mănăstiri.
pra naturii întregi şi picăturile de ploi© de în ea. supremă revoltă faţă de îngrijitorii ou su­ Am visitat întâiil cele două bisericuţe
pe ierburi, ce sclipeau ca nisoe briliante, Era o întrare triumfală. Sârel© lumina fletul de bestia. Te întrebi: ou ce greşesc din curtea mănăstirii. înfăţişarea lor aş­
înveseleau şi mai mult tabloul oe fermeca tâtă întinderea de străluoeau feeric cupo­ aceşti omeni sărmani, dâeă, în neputinţa terni e forte plăoutâ. De jur-împrejur, sus
privirea cu bogăţia lui. lele mănăstirei sub privirea razelor sale, âr de a judeca în care se află, comit ore-c«re sub streşină, sunt încunjurate cu nisoe
Pe măsura ce ne apropiam de mănăs­ păşuoele şi pădurile solipe&u duloe, bucu- neregularitâţl, fapte oe trebuem reprimate brâe frumos esecutate. in colo, ourâţehiă
tire, orizontul se deschidea tot mai larg şi rându-se par’oă de sosirea nâstră. Cei trei când sunt făptuite de omul cu mintea în- deplină. Din loo în loc sfinţi zugrăviţi în
o câmpiâ vastă, o grădină adnrrabilă măr­ tovarăşi ai oompaniei nostre ne eşiră îna­ tregă ? culori, îşi presintă graţios figura lor plină
ginită de dâlurl ni-se presentă graţios pri­ i n t e — nu-i vorbă, ca să se reîntorcă în înduioşaţi am plecat spre mănăstire. şi roşcovană. Pe turlele întâiei biseriouţl,
virilor nostre lacome, întinse fălci de iârbă Agapia — şi ne conduseră în mănăstire în Priveliştea acestei turme inoonsoiente şi sf. Gheorge, se aflau aşeejate s Relele de pe
câpta şi parfumată, se desfăşurau maestos mijlocul rîsetelor nenumărate pe socotâla sărmane ne producea rău. La mănăstire, cari nisce tinichigii boiau in roşu tabla.
pe câmpii presărate din loc in loc ou ar- nâstră. în faţa arhondaricului şi imposantului pa- Iu interior mai fruinosă şi mai îusem-