Page 2 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 170.-1901.

gamiă. La 1887 Depretis l’a luat în cabi­ de divizia navală a Dunărei. In acelaşi timp acestei rugăminţi o găsim în gelosia gu­ loc, şi-ţi replică cu sânge rece: „Pbte am
netul său ca ministru de interne, âr când în urma marilor lucrări esecutate, braţul vernului bulgar, care voiesce să arate opi­ greşit ! u
Depretis a murit în 29 Iulie, Crispi l’a suc­ Chiliei a fost făcut navigabil, ceea-ce va niei publice, că visitele rusescl nu sunt fă- Intre oele multe afirmata de el —•
cedat, luând şi portofoliul esternelor. constitui pe viitor uu pericul viu şi o pu­ oute numai în oudrea principelui, după cum de-a „greşit , ori de n’a greşit — merită
44
Atunci fostul revoluţionar a devenit ternică concurenţă pentru braţul român al se afirmase, ci în onbrea ţării şi a naţiunei atenţiune afirmarea, că apr0piindu-se de
amicul triplei alianţe şi al Austriei. Pentru ca s-tului George. şi că prin urmare aceste cuvinte trebuiau locul cu pricina, a întâlnit pe drum oâţl-va
relaţiile amicale dintre Italia, Austro Un­ In legătură ou afirmaţiunile cliarului primite de cătră representantul guvernu­ copii, între 6—10 ani, pe cari i-a întrebat,
garia şi Germania să le facă şi mai intime, austriac, tjiarul „Petit Bleu din Paris pu­ lui. De altă parte se asigură, că în cerou- pe unde duce drumul la pădure? El cjice,
44
Orispi a făcut ârăţl visite lui Bismarck şi blică o depeşă, în care se spune, că se ur- rile curţii era de mai diuainte hotărit, ca că oopiil nu i-au dat nici un răspuns. Oă
Kalncky, âr la 1889 a Însoţit pe Regele mâză tratări între puteri, spre a-se protesta principele să nu mârgă de astă-dată la l’ar fi insultat nu afirmă.
Umberto la Berlin, ou care ocasiune a fost contra preparativelor militare ale Rusiei, Varna. Se scie, că nici representantul ru­
Adresarea Evreului cătră aceşti 4—5
decorat cu ordinul vulturului negru. Orispi în braţul dunărean al Chiliei. sesc din Sofia, Bakmetiew, nu s’a dus copii ni-se pare de remarcat pentru urmă­
a rupt’o astfel de tot cu alianţa fraueesâ, acolo.
înarmările Angliei. Camera comu­ torul motiv :
ba la 1889 a întrerupt şi negocierile co­
nelor din Londra a votat, după cererea AdI după amiacjl, un locuitor din
merciale cu Francia. Când Orispi a desfi­
guvernului, 14.000.000 livre sterliuge ore- „Prindeţi pe Jidan!“ Scheiă (de pe Tocile), a venit în Redaoţia
inţat „oomitetul triestin şi trientin din
44
dite pentru marină şi 20.000.000 livre ster- nostră şi ni-a comunioat, că după oum a
Roma, pressa oposiţionalâ a atacat vio­
linge oredite pentru armată. Ou alte cu­ 'Braşov, 13 Aug. (31 Iulie v.) a. e. aflat el, la doi din acei copii, — şi cari
lent pe „simbriaşul austriac şi pe renega­
vinte Anglia cere aouraa pentru înarmarea ambii sunt copiii unui negustor din Scheiii,
11
tul , dâr majoritatea i-a aprobat prooe- In afacerea Evreului Sigmund Singer
sa oredite estra-ordiue de 850,000.000 lei, al cărui nume îl retăcem, pănă-oe vom
derea. din Arad, care este învinuit de locuitorii
adecă aprope un miliard pe de-asupra bud­ avâ o informaţiune directă — Singer li-ar
La începutul anului 1898 adversarii din „Valea Morilor 0“ (pe Tocile), că a
getului. Aoâsta dovedsce, că Anglia înar- fi oferit o corbnă, dâcă unui din ei ar voi
lui Orispi l’au atacat energic cu aceea, că avut intenţiunea de-a răpi pe copilul de
mâză într’un mod estra ohuar de mare. l sâ-1 conducă în pădurea unde se frig fleici
a luat dela Corueliu Herz respective dela 4 / ani Vasila Constantin, uu s’a ivit pănă la escursiunl (Poiana).
2
Reinach 50,000 franci. După căderea lui Puterile şi Turcia. Un Ture-tînăr, atjl la amiacjl nici uu moment nou.
Giolitti la 1893 Crispi a fost chemat ârăşl care trăesce în Europa, caraoterisâză în Intre martorii ascultaţi la noliţiă încă Se lăţise faima în popor, eă a oferit
în fruntea guvernului, când a luat şi mod interesant situaţiunea în care se află în decursul di)ei de erl, a.fost şi un servi­ o corăuă micului Vasile, ceea-ce îusă nu
portofoliul internelor. La turburările mun­ acjl Turcia faţă de puterile europene. Etă, tor dela primăriâ, ou numele Andreas s’a adeverit şi un avea nici un înţeles.
citorilor din Sicilia şi din Italia cen­ cari sunt părerile lui: Zeii. Acesta a depus, oă a întâlnit pe Au mai fost ascultate lapoliţiă, afară
trală, Orispi a răspuns cu ordonarea stârei Numai corupţiunea este mai mare, de­ Evreul Singer în strada numită „Valea de Sorica Bidu, şi celelalte trei s6ţe ale ei,
14
de asediu (1894). cât gravele perturbări materiale. La asta se Morilor secţiunea A, în care se întră din cari au dat alarma de pe câstă, strigând:
44
In politica esternă Orispi a fost pănă mai adauge neliniştirea seminţiilor albanese Prund şi pe unde omul trebue să imai „Prindeţi pe Jidan! GrijiţI de copii!
în momentul ultim aderentul triplei a'danţe şi arabe. Generaţia mai cultă urgitâză tot mârgă o bucată prin secţiunea B, pănă la Aceste sunt: văduva Eufrosina Tiloc, mun-
A combătut înoeroările de reducere a con­ mai insistent reformele, dâr bătrânii Turci secţiunea 0, unde s’a întâmplat faptul. citbre cu diua, văd. Parascţiiva Vrişcu, ase­
ua
tingentului armatei, cu t6te că situaţiunea se opun cu îudîrgire ori-oărui pas, oare ar Evreul l’ar fi întrebat, pe nude duce dru­ menea lucrătore cu <j’ i 9* slujnica Ana
financiară a ţării era cât se p6te mai de- schimbajjsituaţiunea insuportabilă a raportu­ mul la pădure? Pe când vorbia cu acesta, Domolcos. Tbte acestea au depus în acelaşi
solată. rilor actuale. E firesc, oa relele interne să Zeii să-l fi fâout atent, că nisce copii, ce fel ca Sorioa Bidu, oă au aucjit mai mulţi
La alegerile din 1895 Orispi, prin nu fiă lăsate neesploatate de marile puteri. se aflau în apropiere, strigau după el : „Ji- băieţi strigând şi atunci au întrerupt munca
14
presiuni şi corupţiunî electorale, a câştigat Austro-Uugaria se portă destul de pasiv, danule! Singer să fi răspuns: „Nu-mî lor, s’au uitat, spre „Valea Morilor şi au
w
ce-i drept ârăşl majoritatea, dâr n’a putut dimpotrivă Anglia şi Rusia continuă cu di- pasă, mă pot înjura, cât ori vrâ, oăoî nu văcjut pe Jidan, la porta casei Nr. 15 a
scăpa de ataourile oposiţ ei. Cavalotti i-a băciă munca lor de subminare. Privirile sunt Jidan . lui Gh. Constantin, „cum a luat de mână
44
compus atunoi o listă întrâgă de păcate, Rusiei sunt de-ooamdată îndreptate spre E semnificativ, că, după cum am ară­ pe copilaşul Vasile şi plecându-se s’a uitat
44
âr soirile sosite din Abisinia despre catas­ Dardanele şi drept reounoscinţă, că pe tat în numărul nostru de erl, Singer la în ochii lui .
trofa dela Adua, au măturat ultimul oabi- un timp ore-care a asigurat dimpre­ prima ascultare a depus, că a întâlnit pe A mai depus şi mama oopilului, Maria
net-Orispi. Aderenţii lui Orispi l’au mai ună eu Austro-Ungaria statua qito în acest „funcţionar (cum îl numia el) „ou Gh. Constantin, că ea în diminâţa dilei de
14
ales odată (1897) la Palermo, puterea po­ Macedonia, Rusia vre să-şî câştige mână chipiu aprbpe de gară, încă înaiute de-a erl a fost împreună cu bărbatul său la poli-
44
litică însă nu şi-a mai putut’o recâştiga şi liberă pentru circularea flotei sale în apele traversa suburbiul Blumăna spre a trece în ţiă în urma unei citaţiunl. Intorcându-se
Umberto n’a mai cutezat a-1 însărcina cu turcesc!, respective să mijîooâscă trecerea centrul oraşului, cjioând, oă l’a întrebat de spre casă pe la 10 ore, a aucjit cu groză,
compunerea unui cabinet. corăbiilor sale prin Dardanele. Anglia fo- drumul, ce duce în pădure. Cerându-i-se că un Jidan a voit să fure pe Vasile al ei.
losesce de-ocamdată pe Kediv ca mijloc Evreului să spună, de ce s’a grăbit a merge Ea a oerut să se facă cercetare penală con­
pentru a stbroe ooncesiunî. E vorba, ea în pădure când avea la disposiţiă timp aşa tra Evreului şi să se pedepsâscă.
Din streinătate. de ocamdată să capete concesiune dela Sul­ de puţin,—deore-ce după clisa lui, era ho- *
tan pentru construirea liniei ferate din Ale­
Rusia pe Dunăre. O telegramă din tărît să plece cu trenul de 11 a. m. mai Atâta e tot, oe se scie pănă în mo­
xandria peste Arabia până la Beludis-
Viena anunţă, că „Reichswehr comenteză departe la Predeal, —- a răspuns, că este mentul de faţă.
u
tan. Celelalte vor urma de sine.
faptul, că Rusia fortifică braţul Dunărei Chi­ un amator al uaturei şi că scie să umble La Evreu s’au găsit numai nisce scri­
lia, contrar hotărîrei comisiunei europene a Principele Fer din and şi escadra iute. încât pentru certificatul de trecere, sori cu adresele de: Sigmund Singer, însă
Dunărei. Organul vienes Z>c°i că puterile ar rusescă. Din Sofia se scrie, că principele pe care nu-1 avea, susţine, că rudele lui nici un act în regulă, din care să se pbtă
trebui să protesteze contra acestui fapt, de- Ferdiuand avea intenţia să oălătorâsoa la dela Brăila, unde pretinde a avâ un frate constata identitatea lui. El este şi va re-
ore-ce, în cas de răsboih, Rusia ar pută să Varna spre a saluta escadra rusâscă. Prin­ zugrav, i-au mijlocit în urma cererei sale mâuâ arestat la poliţia, până-oe se va pută
paraliseze flotila română, trimiţendu-şl va­ cipele a fost întărit şi mai mult în aoâsta trimiterea unui certificat, pe care avea să-l constata ideutitatea persbnei şi se va lua
sale pe Dunăre, pănăla Porţile-de-fier. intenţiă a sa în urma primirei făcute esca­ gâsâscă la Predeal. o deoisiune pe basa cercetării.
*
Asupra acestor întăriri se dau detalii drei în România şi în urma invitării pe A(jl înainte de amîadl, medicul ora­
importante. La Ismail, Rusia a instalat o oare a primit’o vioe-amiralul Hildebranăt, Evreul Singer e vorbăreţ, isteţ şi fbrte şului Dr. Nussbăoher l’a supus unei visita-
puternică staţiune de torpilori. Oele cinci eroul dela Taku, din partea Regelui Româ­ şiret, le întbrce şi le suoesce t6te de mi­ ţiunl şi a oonstatat numai nisce oontusiunl
torpilbre, cari şi-au făcut apariţiunea la Ga­ niei. Insă ministru-presedinte Karavelow, nune, aşa oă niol-odată nu soli cum stai cu uşore la corp, âr la osul frontal două le-
siunl, asemenea uşdre.
laţi, în diua de 20 Iulie trecut, fac parte se dice, oă ar fi rugat telegrafic pe prin- el şi ce să-i poţi orede şi ce nu. Ori-oe
din staţiunea dela Ismail, care pbrtă titlul j cipe, să nu se ducă la Varna. Esplicaţia contradicere i-ai dovedi-o, nu-1 atinge de

şeful staţiei, care după plecarea trenului dama. „Oa copil fusei odată acolo cu bu­ puteţi să înţelegeţi, că în asemenea îm­ „Da".
părăsi peronul, îşi asouţia urechile. nica, care spăla rufele pentru stăpânii cas­ prejurări, oastelul nu mi-s’a părut prea „Dâr mai este pănă acolo o jumătate
44
44
Damei nu-i scăpa acest lucru, der cu telului . frumos . de cbilometru şi cât veZl ou ochii, nu se
tbte acestea ea rămase indiferentă. In tim­ „Ei trebue să fiă acuma bătrâni ?“ Dama surîdea şi cât-va timp nu mai zâresce nici un suflet de om! 44
pul, când se sui în trăsură şi se aşedâ pe „Ei erau deja atunoi bătrâni. Acuma, Zise nimic, apoi relua: Birjarul se dădu jos şi oercetâ zăvo­
0
pernele puţin elastice ale jilţului, aucji pe mi-se pare, că nu mai locuesce nimeni „Eşti sigur, că acesta-i drumul cel rul, dâr nu se găsi nici înouietbre, nici
vizitiu cerând informaţiuuî dela ’cameraZii acolo . adevărat? 44 vr’un clopoţel.
44
săi asupra drumului. „De sigur, tocmai din causa acesta „Da, da; eu nu mă pot rătăci. Cel „Pbte mai are vr’o întrare? observă
44
44
„Nu te soii orienta? îl întreba ea este castelul de vânZ * E frumos? 44 mult dâcă vom ocoli puţin, dâr de rătăcit el în fine.
are
„Ba da! Eu m’am întors de ourând „Castelul? 44 nu ne vom rătăci . „Aşa cred şi eu. I» mai caută! 44
14
dela armată şi când ai fost absent trei ani, „Da . „Una dintre condiţii, îndepărtarea se Vizitiu] se îndepărtă, âr dama rămase
44
uşor se întâmplă să uiţi câte ceva. Fi-ţl potrivesoe cugeta dama, „acuma să ve­ în trăsură şi esatniua pdrta, la care îi bătu
44
„Oe privesce mărimea, ar putâ încăpe
însă liniştită, am să vă duo după oum dem cum stăm ou restul. Peste o lună aici la ochi o emblemă curiosă, aplicată la cei
un regiment într’însul. Dâcă este frumos,
44
doriţi . totul va fi înverZit şi înfrunZit; cu puţină doi stâlpi, ce o împrejmuiau şt din cari
aoâsta e cestie de gust. Mie ml a întrat
„Este departe ?“ fantasiă îţi poţi închipui, oă te găsescl la unul purta o bufniţă, âr celalalt un porum­
odată acolo o grozavă frică în bse, din
„Mi-se pare, că nu e departe. Adevă­ capătul lumei . bel. Intr’aceea din partea adversă se apro­
44
causa cânilor. Stăpânii erau doi domni şi
rat, că n’am fost încă nici odată acolo, o damă şi fiă-care din ei avea câte un „Etă că suntem aici! esclamâ de­ pia un bărbat şi dama se hotărî numai de­
44
dâr nu cred, să ţină drumul mai mult de câne, care mânca cu ei la masă; tot un odată birjarul. cât să-i câră informaţii ; după-ce s’a apro­
44
o oră . Fiind-că nu se vedea însă nimica, dama piat mai tare însă, văZându-i figura aro­
domn şi un câne, un domn şi un câne şi
Dama soia, că la ţâră, oâud se vor- apoi o damă şi un câne. In timpul, când întrebă: „Unde suntem?" gantă, renunţă la planul său. Nici domnul
besce de o bră', trebue se înţelegi tot-dâuna bunica stătea de vorbă cu cameriera, eu „Pe drumul cel adevărat; acuma îl nu trada intenţia de a începe vr’o conver­
două bre; ea consultă aşa dâr încă odată umblam prin castel şi ajunseiă şi în sala recunoso . saţia, oâud de-odată unul dintre cai, spă-
44
charta clubului turiştilor. După-ce trăsura de mâueare, unde era adunată societatea In adevăr nu trecură nici Z nii- riindu-se făcu o săritură, la care dama
eoe
ţipă, âr domnul sări şi apuoă calul de
a mers o bucată înaiute pe şosâua cea la prân<j împreună eu cei trei câni, fiă-care nute şi se vedea deja vîrful unei porţi ză­
frîu.
largă, coti pe un drum lateral, şi pe ou labele pe masă. Intrarea mea le displăcu brelite, unde se termina o aleă lungă, la
9
44
urmă pe al doilea şi pe al treilea, pă­ fără îndoială, căci în proximul moment fui capătul căreia se vedea un edificiu înegrit, „Mulţurneso , Z’ © dama.
trunzând tot mai adânc în regiunea îucunjurat de cele trei bestii, âr stăpânii a cărui colore ruginie contrasta plăcut cu Străinul salută, ridicându-şî pălăria.
isolată. îi strigau din răsputeri înapoi, âr eu sbie- verdele teilor şi a lilieoilor. „Ah, mă rog, acesta este castelul So-
44
„OunoscI d-ta oastelul? întrebă ram de frică cât mă ţinea gura. D-vostră „Acesta-i castelul? 44 ragna ?“