Page 20 - 1901-08

Pagina 4 »A2J!iTA TRANSILVANIEI. Nr. 174.—1901.

mai multor gimnasii în şcoli profesionale 42) Babadag (judeţul Tulcea), o şcolă zarzavat numai Bulgarii şi Sârbii. Chiar la vemjare, frumuşica sumă de 1000 fi.
se impune în mod imperios, într’un termen elementară de meserii: rotăriă, lemnăriă, puţinii negustori români, ce am avut, {cionti mH corone). In somn de piă memoriă
cât mai apropiat. dogăriă. n’au voit sg-şl mai dea copiii sg înveţe a acestor fericiţi donatori, cari de altfel
18) Bunescî (judeţul Fălciii), o şcolă 43) Catarieţ (judeţul Tulcea), şcolă meseria lor seu altele. Din acâstă pricină, s’au indus în dipticul acestei sfinte biserici,
elementară de meserii: dogăriă. elementară de pescăriă. aprope tote oraşele nostre sunt pline cu facem cunoscut acâstă nobilă faptă demnă
19) Berezenî (judeţul Fălciii), şcolă 44) Praja (judeţul Tutova), şcolă ele­ strginî. Negoţul şi meseriile sunt în mâna de urmat, implorând dela Pronia di vina feri­
elementară de meserii: împletituri de ră­ mentară de meserii: dogăriă. lor! Cine e vinovat de acestă tristă stare cirea vecînică asupra lor.
chită, papură şi paie. 45) RădescI (judeţul Tutova), şcolă de lucruri? Noi înşine! .. .
20) T.-Jiului (judeţul Gorj), o şcolă elementară de meserit: rotăriă, lemnăriă. Se pare însă, oă acestă stare de lu­ Principele moştenitor român la
de ceramică. 46) Tanisa (judeţul Vaslui), şcolă ele­ cruri o sS se schimbe în bine şi e şi tim­ manevrele austriace. Principele Ferdi-
21) Slobozia (judeţul Ialomiţa), şcolă mentară de meserii: rotăriă, lemnăriă, fe­ pul. D-l Haret, ministrul cultelor şi al ius- nand însoţit de generalii Robesou şi maior
elementară de agricultură şi meserii: ferăriă. răriă. trucţiunei publice, a schimbat legile învă- A. Demetrescu — adjutanţi, va asista la
22) Bucurescî (judeţul Ilfov), se va 47) Clejanî (judeţul Vlasca), şcolă ele­ ţământului şi corpurile legiuitâre au primit manevrele armatei austro-ungare. Aceste
înfiinţa o şcolă de ucenici, pentru care s’a mentară de meserii: lemnăriă, rotăriă. acâstă schimbare şi anume, ca învăţămân- manevre se vor faoe în Croaţia şi în sudul
şi alocat suma de 8000 lei. 48) Giurgiu, şcolă comercială de gra­ tului meseriilor şi al agriculturii sg i-se Ungariei. A. S, va pleca la începutul lui
23) Buftea (judeţul Ilfov), şcolă de dul I. dea cea mai mare băgare de sâmă. Se vor Septemvrie, la Ciuclbisericl, unde va fi
meserii elementară, care se va înfiinţa în 49) Tg. Orez (judeţul Vâlcea), şcolă înfiinţa în tote judeţele ţgrii, după regiuni, ouartierul general al trupelor austro-ungare
localul şi cu fondurile oferite de principele elementară de agricultură şi meserii : cojo- şcoli de meserii şi de agricultură. Se vor concentrate.
B. Al. Ştirbei. căriă, lemnăriă, rotăriă. preface chiar gimnasii în asemenea şcoli
24) Iaşi (judeţul Iaşi), se va înfiinţa folositore. Va începe o nouă viaţă pentru Din părţile Sătmărene ni-se scrie,
* că în cjiua de 11 August s’a ţinut, acolo
o şcdlă de ucenici pentru care s’a alocat învăţământul nostru primar şi secundar!....
suma de 5000 lei. Etă ce scrie „Albina“ din Bucu­ Un semn îmbucurător! Institutorii şi adunarea oercuală a dăspărţămentului TJgo-
25) Strehaia (judeţul Mehedinţi), şcolă rescî cu privire la mesura acesta învăţătorii din tote părţile ţârii s’au întru­ cia-Sătmar a Asociaţiunei. La acâstă adu­
de agricultură elementară. salutară menită a da o nouă îndru­ nit luna acesta în congres în Bucurescî, şi nare a venit şi părintele 1). Bapo'anu, în-
26) Baia de aramă (judeţul Mehedinţi), mare învăţământului din România: s’au ocupat tocmai cu cestiuuea învăţă­ cunjurat de douădecî şi cinci fruntaşi din
şcolă elementară de meseriă: lemnăriă. Pănă acum aprope întreg învăţămân­ mântului profesional. Atât institutorul, care comuna Botez- Oşareu. Mulţi s’au mirat, cum
27) T.-Severin, şcolă comercială de tul nostru secundar nu forma pe tinerii a ţinut cuvântarea la deschiderea congre­ de învăţătorii P. Pop şi Sunion Busu riiu
acea oomună, nu au întovărăşit şi ei pe
gradul I. noştri şcolari, decât pentru slujbe, seu mai sului, cât şi ceilalţi vorbitori, au arătat re­
28) Oâmpu-Lung, şcolă inferioră de bine cji > pentru budgetul statului. Chiar lele, de cari sufere ţera din pricina lipsei vrednicul lor preot. Acâstă mirare a fost
s
ou atât mai justificată, cu cât se sci o, că
meserii: rotăriă, ferăriă etc., în locul ac­ şcolele de agricultură n’au dat, în mare unui asemenea învăţământ şi s’au pronunţat
tualului gimnasiu. parte, decât aceleaşi rode. Au venit la mine cu toţii pentru o nouă direcţiuue în învă­ părintele Napoianu a făcut multe sacrificii
29) Bicaz (judeţul Neamţu), o şcolă absolvenţi ai şcolei de meserii din Bucu­ ţământul nostru. Nici nu mă aşteptam alt­ pentru aoeştl învăţători şi a mijlocit, că
elementară de meserii. rescî şi m’au rugat sg intervin pe lângă fel, "căci institutorii şi învăţătorii s’au arătat aceştia să primâscă regulat solarele lor,
30) Slatina (judeţul Olt), o şcolă ele­ şefii dela căile ferate sg le dea şi lor lo­ în cea mai mare parte vrednici de numele osr! salare suut mult mai bune, decât în
mentară de meserii în locul actualului gim­ curi, căci în ateliere particulare le vine ce-1 portă, ori de câte-orl a fost vorba de alte comune. Domnii învăţători însă au re-
nasiu. greu sg lucreze! In mintea părinţilor dela popularisarea unei idei folositore. Ei vor fusat invitarea preotului de a-se presenta
31) Cornu (judeţul Prahova), şcolă ele­ sate, când îşi dau copiii la şcolă, e ideea forma deci şi pentru acâstă lucrare temelia şi ei la o adunare oulturală romăoâscă si
mentară de meserii: tîmplăriă. limpede, că copiii lor trebue sg iasă mai cea mai puternică! au preferat a se duce în acest timp să ben-
32) Odobesci (judeţul Putna), şcolă procopsiţi. Prin procopselă nu înţeleg însă, Am aflat încă, că multe judeţe sunt ' ehetuâscă pe la Sătmar şi se faca temenele
pe la cei mari, oa să se recomande de buni
elementară de viticultură şi de meserii: că prin şcolă copilul capgtă o mulţime de gata să dea tot sprijinul lor d-lui ministru
patrioţi. Ruşine să le fie!
dogăriă. cunoscinţe folositore, că va sci cum sg lu­ al cultelor şi instrucţiunii publice, cum şi
33) Suraia (judeţul Putna), şcolă ele­ creze pământul mai bine, cum sg îngrijescă mulţi proprietari din ţâră. Muncitori streini În România au
mentară de meserii: împletituri de papură, de săngtate, cum are sg trăiască în lume! Tote indiciile de pănă acum sunt des­ fost aduşi pentru munca agricolă în vara
răchită şi de paie. Nimic din tote acestea. Ei înţeleg din po­ tul de îmbucurătore, aşa, că putem avâ de­ acâsta un număr de 52.700. Dintre aceştia
34) PitescI (judeţul Putna), o şcolă trivă, că copilul lor trebue sg ajungă ceva plină credinţă, că lucrarea întreprinsă va trei din patru părţi au fost bulgari, Şi cu
elementară de ţesâtoriă pentru fete. mai mare, se capete şi el o lefşdră! isbuti cu succes. Aşa să şi fiă, căci numai tote acestea bulgarii răsplătesc aşa de urît
35) Măicănesci (judeţul R.-Sărat), o Sunt de aprope 12 ani director al pentru binele ţării va fi! fâra, unde atâtea mii din conaţionalii lor
şcolă elementară de meserii: lemnăriă, ro­ unei şcole normale de învăţători. In acest îşi câştigă pânea...
tăriă şi ferăriă. timp s’au presentat să intre în acâstă şcolă
36) Porcesc! (judeţul Roman), o şcolă mii de copii dela sate. Mulţi au trebuit să SOIRILE DILEI. Sarafoff şi congresul macedonean.
elementară de meserii: frângheriă. se întorcă la căminul părintesc, căci nu O telegramă din Sofia anunţă că Sarafoff,
37) Roman, o şcolă inferioră de me­ toţi puteau sg intre într’o şcolă, unde nu­ — 4 (17) August n. imediat oe a fost pus în libertate, a convo­
serii: tîmplăriă, cismăriă, tinichigeriă. mărul locurilor e botărît. Sciţi ce-mi diceau cat congresul macedonean, pentru- ai da sâmă
38) Balş (judeţul RomanaţI), şcolă ele­ părinţii însă, veniţi din diferite judeţe ale wm* Din causa Sf. sărbători de de modul cum a întrebuinţat cei 100.000
mentară de meserii: lemnăriă, ferăriă şi ţării, când retrăgeau actele copiilor? Vai Luni, Schimbarea la faţă, şi din causă lei, ce a cheltuit.
că pentru diua de Morţi 20 Aug. n.
alta de agricultură. de noi, domnule director! Am cheltuit o (Sf. Ştefan) e impus de lege repausul
39) Boroia (judeţul Suceava), şcolă grămadă de bani cu copiii la şcolă şi acum Generali iubilanţî. Anul acesta mai
elementară de meserii: lemnăriă, ferăriă. vedem, că o să rămână tot ca noi la sapă de Duminecă, numărul proxim (de di) mulţi generali îşi serbâză iubileul de 50 ani
al fotei ndstre va apare numai Mier­ al carierei militare. In cjJ & de 13 August
u
40) BuciumenI (judeţul Tecuciu), şcolă şi la plug!
curi sera. s’au împlinit adecă 50 be ani de când acei
elementară de meserii: lemnăriă, rotăriă, Etă idei greşite şi nenorocite! Mese­ înalţi militari au eşit ca tineri sub-locote-
dogăriă. riile de tot soiul şi negoţul au fost des- Procese <le despărţire liierarchică nenţl din academia dela Wiener-Neustadt.
41) Turnu-Măgurele (judeţul Teleor­ preţuite şi ocolite de noi, Românii. Adî suntem în posiţiă de a înregistra o Intre aceşti generali cel mai sărbătorit este
man), şcolă inferioră de meserii: rotăriă, Pentru fierăriă şi vioră numai Ţiganul scire îmbucurătore, oare şterge în parte baronul Fejărvary ministrul ungar de hou-
ferăriă, tinichigeriă. Acestă şcolă se va în­ e bun. Pentru fierăriă şi tâmplăriă numai reaua impresiune oe a făout’o pierderea vedl, căruia Majestatea Sa i-a adresat o
fiinţa în locul unuia din gimnasii dela Nâmţul. Pentru tinichigeriă şi negoţ în ge­ procesului de despărţire a comunei biseri­ sorisâre autografă, în care îi mulţumesoe
T.-Măgurele sâu Alexandria. nere numai Evreul. Pentru grâdinăriile cu cesc! din Fabricul-Timişorei. E vorba de pentru meritele câştigate în jurul tronului
două procese de despărţire hierachică, ce
şi a patriei. Majestatatea Sa i-a oouferit
le-au purtat comunele Parţia şi Becîcbere-
baronului Fejârvâry cu acest prilej marea
cul mic în Bănat în contra coreligionarilor
nată e a doua bisericuţă, înălţarea. Ea e tural, inima intelectuală a vechei Moldove. oruce a ordinului Sf. Ştefan. Baronul Fejer-
sârbi. In ambele acestea procese sentinţele
zugrăvită pe d’a întregul cu sfinţi şi cu Ea, biblioteca, se află instalată în câte-va vâry, după străbunii lui, se trage diutr’o
aduse la curia reg. din Budapesta au fost
episâde din viaţa lor. In ea se află mor­ camere jose, boltite, văruite în alb, cu familie din Ardeal, care purta numele de
favorabile Românilor. In eentiuţe se ordonă
mântul unui domn ; pe a doua strană din ferestrele mici, zăbrelite şi ou obloue Nelces.
împărţirea întregei averi, care astâdlseaflă
stînga se află următârea însemnare : de fer. In camera întâia sunt câte-va du­
înmâna Sârbilor, in două părţi egale adecă, o Bancă nouă în Cllgir. Duminecă s’a
„Aici este înmormântat Ştefan Voe- lapuri cu cărţi în diferita limbi, fost° pro-
vod, fiiul lui Alesandru cel Bun, căruia pietatea unui arohimaudrit. In a doua ca­ parte să rămână a Sârbilor, âr cealaltă ţinut la Gugir, după oum se scrie, aduna­
parte să se dea Românilor. O astfel de ju­
i-s’a tăiat capul de nepotul său Roman, meră mai multe du'apurl cu cărţi greciei rea generală de constituire a noului insti­
decată o înţelegem, niol odată însă nu vom tut de oredit „Cugireana“, întemeiat de
fiiul lui Ilie Yoevod, în anul 1447, Iulie 13“ şi rusesc!. In a treia şi a patra cameră înţelege sentinţa adusă în prooesul amintit fruntaşii români ai acestei mari comune.
Trei policandre sunt atârnate de lan­ mai multe dulapuri ou cărţi românesc!, mai
la început în paguba oomun«i biserioescl Capitalul social e de-ocamdată 50.000 cor.
ţurile, ce se coboră din bolţile clopotniţe­ vechi şi mai noi, mai uzate şi mai curate române din Fabricul-Timişorei. Adunarea constituantă şi-a ales: Director
lor şi în faţa altarului e o iconă mare a In dos sunt alte cărţi, dâr nebroşate, niol
Maicii Domnului. In oolo lucruri obicinuite. numerotate. De când cu furtul lui Iatimir- 0 faptă generdsă. Dela oomitetul pe d-l Pr.ocopiu Herlea, oassar: G. Berian;
în direcţiuue: Iouuţ Ştefăneso, Petru Şbe-
In pridvor între altele se află o însemnare sky, manuscrisele vechi, simbâlele desvol- parochial ortodox din comuna Gârbova ni-se
f'ănesc, Canstautin Olariu, Nicolae Olariu,
în care se spune că mitropolitul Cteotist tărei nostre literare şi intelectuale, au fost sorie următârele: Fostul epitrop al biseri- loan Băluţ, D. Bria, Aron Oltean, loan
care a sfiuţd, biserica în 1497, Noemvrie transportate la biblioteca Academiei. cei nostre de aici, A^on Cărpcnişan şi soţia
Herlea şi loan Lupuţ. Iu comitetul de su­
14, se află îngropat acolo. Apoi am visitat sobitul din apropiere sa Ana, la sfatul şi stăruinţa po.rochului
praveghere: Edmund Bibory, loan Cinoora
In interiorul bisericuţei cu hramul sf. la care duce o şosea bine bătută, care nostru Romul Pop, au testat parochiei nos-
Gheorghe, simplicitatea e complectă. Pă face la drâpta puţin mai înainte de loca­ tre şâse parc-ele de moşie, cu dastinaţinnea şi Valeriu Reoei, sapienţi; G. Berian şi G.
Muntean, I. Vasilie.
reţii sunt albi. Două tablouri mari îţi atrag lul rnănăstirei. Er dâcă contmui drumul că după mârtea lor să să vândă, (er suma
imediat atenţi». Cel din stânga, oare are pe o cale admirabilă, străjuită de copaoii vândută să se depună la o bancă şi timp Inundări. In săptămâna treoută în
l
aproximativ 2V metri înălţimea şi l / lă­ înalţi de bracjl, arini, stejari şi alte specii de 20 de ani să se capitaliseze interesele tote părţile Ardealului au fost multe ploi
2
2
ţimea, represintă pe mitropolitul Veniamin cari păstrâză o umbră răooritore şi perpe­ după oare timp, din capitalul oe resultă să torenţiale. Prin părţile Orăstiei de-asemenea
Oostache, înconjurat de doi archierei, când tuă, ajungi la „Putur6sa“, mic stabiliment pună basă unui fond al cărui venit să s’a descărcat «Ţilele trecute o furtună mare;
primesee pe fiiul său, care venind din stre­ cu două fântâni de ape sulfurose, de unde se întrebuinţeze pentru înfrumseţarea bi­ âtă ce scrie despre acâsta „Bun. Eoon. :
u
in ătate îi citesoe o predică — după espli- visitatorii acestei mănăstiri i-au apă pen­ sericii. Find acuma ambii aceşti fericiţi do­ La Orăştie valea Sibeşelului • a fâout pagube
11
caţia dată de călugărul îngrijitor. tru băi. („Cronica .) natori morţi, în sensul actului de donaţiune uriaşe. Ploând teribil pe munţii Şibişelului,
După aceea am visitat biblioteca, mă- comitetul parochial a iicitat moşiile testate, torentul de apă aduuat în vale a luat cu
râţa bibliotecă a mănăsfcirei, centrul cui- eşind din vendarea lor şi arendarea până sine mii de stînginl de lemne care erau