Page 21 - 1901-08
P. 21
Nr. 174.—1901. GAZETA TRAIY&'IjL VAiNiifii Pagina 6.
adunate de întreprinzătorul Binder, şi gata p;at de copilul Vasile Constantin de 4'/ şi anume : Tulgheşul, Poiana-Sărată, Breţcu, Covasna 2 cor., Melcbisedec Mîrza, preot
2
11
de plutit, şple-a mânat, der la Oâstâu s’au în ani, s’a pleoat la el şi l’a luat de mână. Covasna, Buzaele şi Arpătacul. 2) Inten- 1 cor., Agentura „Arpătae 10 cor.
fundat letnneie şi au mânat tâtă marea de apă Atunci de-odată s’au audit strigăte : „Prin ţionâză, ca prin delegaţi esmişi din sinul După cum suntem informaţi ulterior
peste grădini şi oâtnpii şi aadrobitşi stricat deţi pe Jidan, grijiţt de copii!“ şi s’a pro său să organiseze în fie-care din aceste a mai contribuit d-1 N. Crisbaşian 6 cor.,
tot. La grebla mare a Orăştiei nouă îu- dus o învălmăşelă, er Singer fu înounjurat centre, câte-o agentură, care să cuprindă tot pentru acest scop.
fuudare, oare a prioinuit revărsarea şi îue- de mulţimea furiâsă, car^-l învinuia, că a comunele mărginaşe şi în fie-care din aceste Aceste ajutore incurse pentru biblio
oarea părţii de oraş dintr’aoolo, locuită de voit să fure copilul. El fu bătut şi numai centre să plaseze câte-o bibliotecă popo tecile poporale, partea cea mai mare dela
Români, cărora le-a făcut pagube mari la după intervenţia unui medio, fu scăpat şi rală. 3) P. 0. D-n protopop a şi organisat ţărani, dovedesc pe deplin cum să însufle-
toţi. Dâcă lemnele d-lui Binder nu erau, dus la poliţiă, unde împreună cu el merse deja o astfel de agentură în Breţcu, er d-1 ţesce poporul nostru pentru lucruri bune
oare se provâce revărsările văii, uăcasul şi mulţimea agitată. Femeia Elena Orght- profesor Nicolae Bogdan una în Arpătae, şi frumose numai să i-se arete lui clar şi
era mult mai neînsemnat. Pentru aceea o dan, vecină cu tatăl copilului Vasile, dice, plasând deja în ambele aceste agenturi limpede scopul, ce să urmăresce.
comisiuue dm amploiaţi ai primăriei ora că a autj't strigătul de mai sus, ce veuia câte o bibliotecă constătătore din câte 100 După-ce s’au terminat aceste încassări,
şului au şi început încă Luni şi Marţi pre de pe Costă dela patru femei, cari văju- cărţi în valore de câte 150 corone. şi după-ce adunarea a însărcinat pe pa-
ţuirea pabubelor dela om la om, şi aflăm şeră, ce se petrecea, şi sărind la portă ea Cu cât drag au fost aşteptate aceste rochul I. Oltean şi C. Damian să repre-
că omenii se arată mulţumiţi cu preţuirea, vă^u pe Evreu cum apucase de mână pe biblioteci, o dovedesce faptul, că deşi au sinte Desp. la adunarea, care să va ţină
şi vor urma pertractările la poliţie şi plâ- copil şi fâouse câţî-va paşi cu el. Cele fost predate în administraţia lor numai târ- tomna acâsta în Sibiiu, preşedintele a în
tirea pagubelor prin stat, căoi a lui este patru femei de pe Câstă spun, că l’au vă- Ziu, cu t6te acestea biblioteca din Breţcu chis adunarea, er noi ne-am depărtat din
întreprinderea pe care o oonduoe d-1 Bin Zut pe Evreu la portă, luând pe copil de a avut 76 de cetitori, er cea din Arpătae Poiană cu convingerea, că dâcă preoţimea
der. Oci-ce nu vor fi mulţumiţi ou preţuirea mână şi pleoându-se la el. Unul din mar 250. Şi decă calculăm, că acele cărţi, cari şi învăţătorimea nostră din aceste părţi
printre daravei'ile lor particulare, cari îi
organelor orăşenesel şi nici la pertractări tori cu numele Andreas Zeii, Zice, oă a le scote poporul nostru din bibliotecă, pen
nu se vor împăca, vor porni procese con înteluit pe Evreu înainte de-a sosi la casa tru ca să le cetâscă, mai înainte de a le preocupă cu desăvârşire, s’ar interesa cât
tra statului pentru pagube. Nr. 15 şi că Evreul ar fi fost atunci urmă reînapoia le mai împrumută pe la 2—3, de puţin de acest oropsit popor în fruntea
D-1 Eugen Zaslo profesor diu Arad rit de oâţi-va copii, oari a fi strigat după sâu când cetesce unul, 10 ascultă pe lângă căruia se află, în scurt timp am putâ înre
a tradus în românesce cartea inspectorului el: „JidanuleU Atâta s’a putut afla pănă el, cu bucuriă şi cu satisfacţiune putem gistra lucruri îmbucurătore din Desp. Trei
regesc din Toronta), Dr. M. Szabâ întitu acum. Evreul nâgă tote, afară da faptul, oă constata, că cârciumile din Arpătae şi jur, scaune-Ciuc.
lată „Drepturile, şi datoriile învăţătorilor* în a întrebat unde e pădurea. din Breţcu şi jur au fost cârcetate în iârna X.
tocmită pe basa legilor, regulamentelor, In poporul din Soheitt se lăţise încă trecută cu vr’o câte-va sute de Români
instrucţiilor, ordiuaţinnilor, hotărîrilor şi do- dinaiute faima, că Jidovii umblă după copii mai puţini şi, că aceştia în loc să se înde- S G I R I U L T I M E .
u
cisiunilorde însemnătate principiarâ . Cartea şi acâsta în urma scirei adusă de foia nn- letnicâscă cu lucruri netrebnice şi să-şi
destul de voliuninâsă (peste 300 pagini) va gurâscâ din loo, că la poliţia au făcut ară piardă parale prin astfel de localităţi, au Sofia, 16 August. Sarafoff a
eşi de sub tipar îu luna lui Ootomvrie a. c. tare o Sască Maria Seu'er şi o Ungurâică, stat în casă caldă şi s’au ales cu ceva bun, luat parte erî la lucrările congresu
Preţul de preaumerare este de 4 cor. 20 Ballo Denesne din Schei, strada asilului, frumos şi folositor. Un mic început acesta lui macedonean. El a acusat acolo
bani, âr după apariţie va costa 5 cor. 60 că la ele a fost un Evreu cu barbă oam în viaţa Românilor din Treiscaune, dâr de pe profesorul Mihailovski, preşedin
bani. Banii de prenumerare şi oomaudele de 35 ani şt le-au oferit 5000 fi. pentru un mare valore. tele actual al comitetului macedo
să se trimită la adresa autorului 'Dr. copil. Acest Evreu s’a dus mai întâiei la nean, că e contra Rusiei. Congresul
4) Să vede mai departe din acest ra
Szabâ Milialy inspector regeso de şed- rnoşa Luisa Falelor din strada căpitanului a desaprobat în unanimitate atitu
port, că d-1 profesor Nicol. Bogdan, în de
le, Nagy-BecsJcereJc. Tuturor coleetanţilor, nr. 12 b. şi sub cuvânt, oă ar fi agerit de
cursul anului acestuia, a visitat agentura dinea lui Mihailovski. Realegerea lui
după 6 esemplare se dă un esemplar asigurare, i-a cerut adrese de familii, pe din Arpătae şi a controlat biblioteca. Cu Sarafolf e privită ca sigură.
gratuit. unde ee află copii mici. îndată după ares
acea ocasiune a constatat, că comitetul Pe.king, 16 August. Ambasadorii
tarea Evreului Singer, acesta a fost oon-
Pagubele făcute Ia câmp de mili funcţioneză regulat, a ţinut. 3 şedinţe în puterilor de aici s’au învoit ca se
frontat la poliţie, ou numita rnâşă. Acâsta
ţie. Ministru! de houvedi, baronul Fejâr- decursul anului, în cari a pertractat afaceri nu se mai facă nici o schimbare în
a declarat, că el nu este Evreul acela, care
vâry, a dat ordin comandelor militare, prin curente; că biblioteca e îngrijită şi ţinută protocolul de pace. Ei cred, că
fusese la ea şi la cele douâ fernei de
oare se face cunoscut, că pagubele ce vor în cea mai mare ordiue, cărţile împrumu Marţa viitore vor putb subscrie dim
mai sus.
suferi proprietarii prin călcarea armatei la tate se reînapoiază la timp şi, ca să se con preună cu plenipotenţiari chinesî
manevre, numai în acel cas vor fi plătite După-ce va încheia cercetarea contra vingă, că aceste cărţi într’adevăr s’au cetit, protocolul pentru încheierea păcii
de visterie, dâcă păgubaşul în 24 de ore Evreului Singer, poliţia va transpune ac a pus întrebări singuraticilor cetitori, refe între China şi celelalte puteri.
după retragerea miliţiei, îşi însciinţeză ce tele procuraturei reg. din loo, unde apoi ritor la materialul cuprins în cărţile cetite
rerea pentru pagubele suferite. se va decide dâcă este să se continue cer de ei şi spre cea mai plăcută surprindere, L i t © î a t n r & .
cetarea pe cale jndeoătorâseă, ori nu. a căpătat dela fie-care răspuns satisfăcător.
La manevrele flotei române de res- A apărut Istoria lumii partea a
După acesta d-1 Nicol. Bogdan a dat
boiîi, cari se vor face în luna Octomvrie, Ul-a tălmăcită de preotul C. Mor ar iu, după
cetire raportului despre situaţiunea cassei
după cum se asigură, va asista şi A. S. R. Adunarea desp. Treiscaune-Ciuc Dr. Tb. B. Welter, şi se pâte procura dela
Principele Ferdiuand. In acest oas, la ma şi a presentat budgetul p6 anul 1901. Tipografia „A. Mureşianu“ ou preţul d >
nevre, va lua parte şi unul din vasele ma a! „âsociaţunei Din acest raport să vede, că mişcarea cassei 1 coronă, plus 10 bani porto.
pe anul trecut a fost 542 cor. la intrate şi
rinei comerciale, care va avea rolul de în-
— August, 1901.
cruoişâtor auxiliar. 470-55 la eşite, rămânând un saldo de
Despărţământul Treiscaune-Ciuc şi-a 71 *45 corone. Producţiune în Zernesci.
In prăvălia G. L Eremie, strada ţinut adunarea generală în anul acesta în Atât raportul general, cât şi cassa s’a
Hirseher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai Poiana-Sărată în 20 Iulie sţ. v., în Zi Braşov, 30 Iulie st. v. 1901.
ua
bun oaşoavai de munte cu preţul cel mai de Sf. Ilie. Poiana-Sărată e una dintre cele predat spre censurare unei oomisiuni cons Stimate JD-le Redactor! Erî, în 29 Iulie
eftin en gros şi en detail; dilnio sosesce tătătore din D-nii: Constantin Dimiau, Ni
transport de stuguri, pepeni verdi, galbeni, estreme comune ale comitatului Treiscaune, colae Miculescu şi George Micu. st. v. am asistat şi eu la producţiunea tea
Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot respective ale Despărţământului, aşa, că trală şi musicală împreunată cu dans, aran-
felul de artiouli de delioateţe. nici nu se aştepta la o participare mai mare După acesta s’a făcut înscrierea de giată de tinerimea română studiosă diu
noi membrii, încassare de taxe şi ajutore
a străinilor. Cu tote acestea, pe lângă nu- Zârnesci. Impresiunea, ce mi-a făcut’o acâstă
Musica orăşenesc;! va câuta Săptă pentru bibliotecile poporale. Dintre mâinbrii
mărosul public din Poiană 8U fost repre- petrecere, mă îndemnă, ca să dau loc în
1
mâna viitâre: Luni la b / âre d. a.îu Par ordinari vechi au plătit taxa pe 1901: Spi- preţuitul D-Vostră Z^r câtor-va amănunte
2
cul Uudolf, Marţi, Mierourî, Joi şi Sâm sentate şi unele comune mai îndepărtate. ridon Dimiau, protopop onorar, Breţcu 10
Adunarea s’a ţinut în biserica română despre decurgerea ei, sperând că aceste
bătă la 6 ore d. a. pe promenada de jos, cor.; I6n Dima, paroch, Sita-Buzău 10 cor.;
şi a decurs în cea mai deplină ordine, aşa fapte frumâse ale tinerilor Zârnesceni pot
âr Vineri la 5'/ ore pe promenada de sus.
2 George Neagovici-Negoescu, capelan, In-
încât se pare, că domnii, cari au pus în fi imitate şi de alţii.
torsura Buzăului 10 cor.; Ion Oltean, pa-
circulaţiă jandarmii şi organele adminis încă de cu Ziuă a sosit multă lume
In afacerea Evreului' ,,Singer“ trative, au rămas cam buzaţi, de-orece s’an voch, Poiana-Sărată 10 corone. în Zârnesci, numai ca să ia parte la acâstă
cercetarea făcută la poliţiă n’a scos la ivâlă convins şi de astă-dată, că Românii din S’an înscris membrii ordinari noi şi petrecere, căci deja din anul trecut, dela
nimic nou. Acum se ascultă mulţime de Treiscaune nu doresc alt-ceva, decât să se au solvit taxele: Nicolae Miculescu, comer petrecerea de vară, era cunoscut bunul
6menî pentru a, afla, decă şi cine ar fi aţî- cultive şi ei în dulcea nostră limbă rornâ- ciant 10 cor., Vasile Minişca, comerciant nume, ce şi-l câştigaseră Zernescenii cu
ţat mulţimea şi cine a aruncat său a lovit nâscă. încolo „pacinicii Săcui“ se pot da 10 cor., Constantin Damian. comerciant arangiarea de astfel de petreceri. Era atâta
în Evreu. încă, pe cât soim, nu s’a putut de-a berbeleaca, că babar n’au de ei. Ro 10 cor., George Micu, comerciant 10 cor., lume, încât petrecerea anunţată pe ?Y ore
2
oonstata ce anume a căutat Singer „Pe mânul nu rîvnesce nici la averea săcuiescă, (toţi din Poiana-Sărată), George Hamzea, precis, a fost peste putinţă să nn se amâne
w
Tooile (în Scheiu), oăcl aşa numai, fără de nici la cultura săcuiescă, der nici la min paroch, (Sepsi-Sânt-Georgiu) 10 cor. pănă la 8'/ , numai din causa publicului,
2
nici un scop nu s’a dus el să se preumble tea săcuiescă. Au contribuit pentru ajutorarea bi care venea neîncetat.
pe acolo. Pentru cetitorii de Duminecă După terminarea serviciului divin, bliotecilor poporale: G. N. Irimiă, econom Petrecerea a avut loc în sala noului
resumăm oele întâmplate ou puţine cuvinte: directorul despărţ. P. O. D-n protopop 20 bani, I. Crăciun Smâd, econom 40 bani, şi frumosului botei al comunei Zârnesci, o
Evreul, care dice că-1 chiamă Sigmund D. Coltofean printr’o vorbire bine alcătuită, G. Burdoce, econom 92 bani, G. Samson, sală mare, luminosă şi frumos zugrăvită de
S'nger şi oă a sosit dela Arad Luni dimi- arătând importanţa „Asociaţiunei" pentru 92 bani, G. Ţuţoianu 10 bani, Antimir An- cunoscutul pictor român Mărăşescu.
nâţa ou treDul de 8 ore, ca să plece mai poporul român şi în special importanţa timir 2 cor., Ion Palade 20 bani, G. Bă- întâia piesă cu care s’a început pro
departe la Brăila (Românis) peste trei âre, despărţ. Treiscaune - Cine pentru poporul leanu 20 bani, G. Mierluşca 1 cor., 1. Grob- ducţiunea, un cântec bine ales şi forte fru
— a plecat imediat dela gară pe jos, între român din aceste părţi, declară, adunarea nic 30 bani, N. Drăgoi 20 bani, G. Cianga mos cântat de corul tinerimei, compus din
bând pe unde se merge în pădure — şi de deschisă. 20 bani, I. Căşareanu 40 bani, Avercbie vre-o 8 persone, sub conducerea harnicului
M
aşa a ajuns pănă sus „Pe Tooile în‘Valea După acesta părintele Ion Olteana, Rusu 20 bani, Ion Ardelean 20 bani, G. învăţător Virgil Bude, a reuşit de minune.
Morilor. Acolo a oferit unui şcolar român secretarul desp. cetesce raportul general al Negoescu 1 cor., N. Ţuţoian 20 bani, N. Se vedea grija cu care s’a ocupat d-1 Bude
de vre-o 11 arii o coronă ca să-l conducă comitetului despre activitatea acestuia şi Smâdu 1 cor., O. Matei 4 cor., A. A. Rusu de corul seu, instruindu-1 într’un mod aşa
în pădure. Copilul înse a fost reţinut de despre starea Despărţământului dela adu 40 bani, G. G. Drăgoi 20 bani, G. Tran de dibaciu, încât a pus în uimire publicul.
cei trei soţi ai săi, oari i-au cŞis să nu mârgă narea de constituire încoce. Din acest ra- dafir 1 cor., G. N. Teacă 80 bani, I. Păs Punctul al doilea a fost: „Caii ţiga
ou jidanul. Singer are un esterior curat ji pot se vede: 1) că comitetul, pentru-ca să tor 2 cor., G. G. Popovici 2 cor., G. Lazar nului w , anecdotă de Speranţă, declamată
dovesc, aşa că deşi era îmbrăcat in haine potă lucra mai cu resultat la ajungerea 2 cor., G. I. Popovici 2 cor., D. Damian de absolventul în pedagogie Vasilie Micudă.
simple negre, l’au putut cunâsce toţi de ce scopurilor „Asociaţiunei“ şi să potă cu 40 bani, I. C. Ciurea 40 bani, G. G. Reuţa Aplausele nesfârşite ale publicului au în
neam e. prinde mai uşor în sinul său pe toţi Ro 92 bani, I. M. Ţulucă 2 cor., Stoian Oltean vederat, cât de bine a reuşit acâstă decia-
Când a ajuns la casa Nr. 15 în seo- mânii din aceste comitate, a împărţit deo- 2 cor., Ion Mămoi 1 cor., Costacbe Matei maţiune, studiată cu multă băgare de sâmâ
ţiuuea C. a stradei, spun martorii, s’a apro i-caindatâ întreg teritorul desp. în 6 centre 4 cor., toţi din Poiana-Sărată. N. M. Teacă, din partea declamatorului.