Page 23 - 1901-08

Nr. 174. —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 7.

Alte lucrări, pană la cosit, nu ce puneau ele mâna. Tote le mergeau în Fotografiile mele sunt şi cele mai Nr. 352—1901. ■
sunt trebuinciose. Buruienile ce s’ar belşug. perfecte în totă ţâra". O moră, de dat în arendă.
ivi, nu-i pot face nici o stricăciune. Pisica negră. *
Cositul ei este mai anevoios, Un giom lăptos. SVIora de măcinat orăşănescă, mâ­
Un om trăgea de morte. Era în pu­
decât al altor plante de nutreţ mai nată de apă, care se afla în Scheiu
terea nopţii. Pe sub ferăstră zuruiau tră­ Arbori şi plante, cari conţin un suc
cu semă, decă ea a avut o desvol- suri, pocuiau sbiciuri şi cânta musica. Au asemănător laptelui se găsesc în tote zo­ pe Podul Creţului nr. 103, este âncă
tare puternică. Uscatul mai bine se nele: acâstă asemănare constă însă mai nearendată, dar ede dat în a r e n ­
eşit afară să vaclă ce e, der nu era ni­
e
face pe capre. Nu e bine se se în- mult în colorea şi în consistenţa sucului. d ă pe timp de 4 ani de 4^ > s6u şi
mic. pice apoi muribundul cătră fiul său:
torne de multe-orî, pentru-că foile Pe costele provinciei Venezuela se găsesce pe timp mai scurt, seu ca m6ră de
„Du-te şi taie două aschiţe din salca cea un fel de arbore de pâne, al cărui suc
ei se scutură cu înlesnire. scorburosă, căci pănă nu vei tăia aschiţele are în tote privinţele o asemănare uimitore măcinat, sâu ca local pentru altă
Cine ar dori se-şî agonisescă şi cu laptele animalelor. Sgâriindu-se coja ramură industrială.
nu pot muri“. Când fecioraşul a eşit în
semenţă, trebue se lase măzărichea tindă, etă pe camniţă o pisică năgră, mare acestui arbore, se scurge dintr’însa un fel Informaţiunî mai de-apr6pe se
din un cap de loc, pănă când cea cât un viţel; ochii ei luminau ca două lu­ de lapte, cu un miros balsamic şi un gust pot capeta în oficiul economic al
mai mare parte a păstăilor ei s’a ca al laptelui de migdale, care, fiind atât oraşului îu Orele de oficiu dela 8 pâ­
mini. Huiduită, pisica a sărit în pod. In de sănătos cât şi nutritiv, pote fi întrebu­
desvoltat deplin. inţat singur chiar un timp mai îndelungat nă la 12 6re a. m.
minutul acela omul şi-a dat sufletul.
ca hrană, ceea ce o şi fac negri dela plan- B r a ş o v , în 13 August 1901.
Om mort. taţiunile de zahăr. Acest arbore dă chiar
L e b e d a. Se adunaseră fete şi flăcăi la şedă- şi în timpul căldurilor celor mai mari, când 2—3.(240) Oficiul economic orăşenesc.
tore, la casa unui gazdă cu fată mare. Că­ frunzele tote sunt uscate, cantităţi abon-
în Anglia, în timpurile cele mai tră mieclul nopţii, li-s’a gătat rachiul; fe­ dente de lapte. Sucul său conţine substanţe Nr. 183-1901.
vechi se preţuia forte tare lebeda, ciorii ar fi mai beut, dâr cârciuma era de­ similare cu laptele, dor gumă şi zahăr con­ a. f. c, şc. d.
ţine în cantităţi întreite; acestea însă se
pentru înfăţişarea minunată, ce o parte, er calea mai scurtă ducea prin ci- pat estrage. Preparându-se acest suc cu C o n c u r s
are pe . apă. Sub domnia regelui en-
miter. Fata gazdei se arată inimosă, şi aether, se obţine o pastă asemănătore cu pentru post de profesor-
gles Eduard IV-lea, regimul a dis­ merge ea după rachifi. Când să trâcă prin­ căra galbenă. („Gaz Nouă * 11 )
pus, cumcă numai acei proprietari tre morminţl, âtă că-i stă în cale un om La gimnasiul superior fundaţio-
sunt îndreptăţiţi a ţine lebede, cari îmbrăcat în cămaşă albă. Fata, credând Oa-lend-ariJil septemânei. nal din Năseud, din 1 Septembre 1901
au o moşia cu un venit anual cel pu­ e de a se umplea o catedră de profesor
că vr’un flăcău, i-a eşit în cale, ca să-i AUGUST (1901) are 31 dile. MASALAR.
ţin de 5 mărci. ordinar, la care pot concura indivicjî,
cerce curagiu], nu s’a spăriat, ci a dat să-l
Lebeda are într’adever o înfă­ prindă de mână. In clipa aceea omul Pilele Călend. Iul. v. Călend. Greg. cari au cualificaţiune de profesori
ţişare de tot plăcută pe apă, încât pentru şcdlele medii din limba latină
a dispărut, er cămaşa a rămas în mâna
dintre tote animalele înotătore, ea fetei. A pus’o bine şi n’a spus acasă nimic, Dum. 5 S. m. Eusigiu 18 Elena si istoriă.
ne dă o înfăţişare cu mai multă dem­ Luni. 6 fSchimb. la faţă 19 Sebald Cu acest post, decă se denu-
credând că şî-o va cere el mâne-di. In Marţi 7 S. m. Domeţiu 20 f Sf. Ştefan
nitate şi atrăgetore, er pe uscat nu noptea următore aude bătăi în ferestră. Mere. 8 S. m. Emilian mesce profesor ordinar, se aseoură
pote se fiă graţiosă. Joi 21 Bernat Adolf din fondul central şcolastic din dis­
Întrebă: cine-i? De afară se aude glas: 9 S. ap. Matei 22 Timoteu
Lebeda este o pasere inimosă, „Dă-ml cămaşa, că de nu are să-ţi paie rău ! Viner 10 S. m. Laurenţiu 23 Filip trictul Naseudului următdrele dota-
u
care îşi păzesce ouele şi puii sei cu Crezând, că e cutare flăcău, nu a dat că­ Sâm. 11 S. Eplu 0. Nifon 24 Bartolomeu ţiunî:
mare curagiu, încât nu se teme nici
maşa. A doua nopte tot aşa. Der glasul Preţurile cerealelor din piaţa Braşov a) plata anuală de 2000 cordne,
de vulpi, nici de alte animale răpi- b) cuartir natural,
tore. Carnea puilor de lebedă o pu­ de afară a mai adâogat: „De trei-orl voiu Din 1G August 1901. c) adausuri de plată,
veni, şi dăcă nu mi-o dai, a ta să fie vina.
tem consuma, er a celor bătrâne Cu morţii nu-i de-a te prinde!" Fata s’a Mesura Valuta d) drept de pensiune în înţele­
este vertosă şi fără gust. Lebeda sen în
spăriat, şi dimineţa a spus mamei sale. CalUatca. sul artic. de lege XXVII, din anul
ajunge o etate de peste 100 de ani. greutatea
Acesta s’a dus şi a cerut sfatul preotului. Kor. |ai. 1894.
Lebeda îşi construesce cuibul Preotul a dat fetei sfatul următor: Se te Decă înse se umple cu profesor
din iarbă şi din crengi, aşec|ându-l mărturisesc! şi cumineci şi în rugăciuni să 1 H. L. Grâul cel mai frumos 14 suplent, în sensul dispositiunilor le
între trestiă. Ea începe a oua în V Grâu mijlociu . . . 13 60
aştepţi la nopte sosirea mortului. Fata a gei, competinţa anuală e 1400 co-
luna lui Faur, tot a doua cţb pănă n Grâu mai slab . . . 13 —
făcut cum a sfâtuit’o preotul. La miedul Grâu amestecat , . 11 80 r6ne, şi dâcă se înainteză de profe­
ajunge la 6—8 oue; le clocesce în nopţii suuă bătăile în ferestră şi glasul Săcarâ frumosă. . . 7 sor ordinar şi în acesta calitate câş­
6 săptămâni. Bătrânele îşi portă puii cere cămaşa. Fata i-o dă, mortul însă nu n Săcară mijlocia. . 7 60 tigă aprobare, atunci întră în dota-
20
pe spate, ăr după crescerea lor, îi o primesce, ci cjLe, ca să i-o dee în locul V Orz frumos . . . . 7 8 0 piunea descrisă mai sus sub a—d.
7)
dedau la înot, când apoi mama îndtă » Orz mijlociu. . . . 7 50
unde i-a luat’o. Biata fată ce să fi făcut? Dela concurenţi se recere, ca se
înainte, ăr bărbătuşul după ei. n Ov&s frumos. . . . fi 80
S’a dus în cimiter, acolo a îmbrăcat pe Ovâs mijlociu . . . 6 40 fie civî ungari, se poşedă cualifica-
Lebeda se nutresce cu plante n
mort cu cămaşa, la mormântul acela unde Yi Cucuruz......................... 8 40 ţiunea seientifică prescrisă de lege,
şi rădăcini de apă, brosce şi insecte Mălaiu (meih) . . . 9 20 şi se scie pe deplin limba română
înotătore. Cele sălbatice sunt pasări i-o luase. Mortul a cerut să i-o şi îmbumbe. n Mazăre.......................... 18 — şi maghiară.
I-a îmbumbat’o la mâneci, dâr când era
migratdre, plecând în Octomvre se să-i lege chiotorea dela grumadl, mortul a- r1 Linte.............................. 23 — Concurenţii se-şî aşternă supli-
reîntorc în Martie. Lebedele îmblân­ Fasole............................ 11 50 cele adjustate cu documentele des­
zite se prăsesc mai cu spor, decă le îmbrăţişat’o peste mijloc şi a dus’o cu el Sămânţă de in . . . 28 —
în gropă. De atunci n’a mai veclut’o ni­ n Sămânţă de cânepă . 9 ■— pre etate, religiune, starea familiară,
lăsăm şi iarna pe apă. Este consult
menea. Cartofi........................... 2 20 referinţele militare, cualificaţiunea
ca să scurtăm ceva din aripele lor. Măzăriche..................... — — seientifică, cunoscinţe de limbi şi
Lebedele încă sunt de mai multe 1 Mia Carne de vită . . — 96 eventual despre serviciul de până
specii şi anume cele în stare sălba­ SULTE ŞI DE TOTE. 7) Carne de porc . . . — 96 acum, la subscrisa comisiune admi-
n
tică, numite cântătore, lebede de 100 Ml. Carne de berbece. — 72 nistrâtdre a fondurilor până în 29
Său de vită prospăt .
—
Bevick, cele negre şi altele. 44
Mu e rudă. cu dracul. 71 Său de vită topit. 72 — Septembre 1901.
Regliinnul. Din şedinţa comisiunei administră-
In urma unei bătălii victoriose, rege­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
lui Frideric al Il-lea îi fu presentat un ti- Redactor responsabil: Traian JET. Pop. lore de fondurile centrali şcolastic şi de sti­
pendie din districtul Nâseudului, ţinută în
Legende din Ardeal. năr sublocotenent, oare se distinsese prin ooooo ooo®oooooooo
bravura sa în luptă. N ă s e u d , la 24 Maiu 1901.
Biuroul advocaţilor asociaţi.
Versenyi Gyorgy a adunat mai multe — Cum te numesc!? îl întreba suve­ mu iimniiiiiinimiiiiiiiiiif ii iu 1111111111 n ii in iiiiiiiitimi in 111111111111111111H iiPreşedinte: Secretar:
basme şi legende poporale din Ardeal,,între ranul. Dr. loan Pop m. p. Dr. Nistor Simon m. p.
nari sunt şi următorele: — De Stira Stara Stazaremba, ma- C. Rădulescu, 2-3.(238)
fost procuror şi judecător de tribunal, şi
jestate!
Casa vrăjita.
— Cum, domnule? — esclamă regele Nicolae Andrei Popovici,
Era în Sibiiu o casă vecină.. Nu cu­ mirat—nici pe dracul nu-1 chiamă aşa! doctor in drept, fost magistrat, 0 casă cu un eîagiu,
teza nimenea să locuescă în ea, fiind-că — Nici nu e rudă cu mine, majes- se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
noptea o cercetau strigoii. 0 văduvă săracă tate! răspunse forte liniştit tinărul oficer. tanţelor judecătoresci din România, pro­ care constă din 2 locuinţe fru-
însă, care împreună cu fiică-sa se susţinea — Mulţumit de răspunsul dat, regele cese de cri ce natură, esecutărî de hotă- I mose, fie-care cu 5 odăi, 2 bucă­
ţi tării, 2 cămări, odae de bae, piv- 8
din lucru cu rliua, a luat casa în chiriă, zîmbi şi, cu un gest binevoitor, concedia I
fiind-că era eftină de tot, er de strigoi nu pe oficer, dicendu-i: rîrî şi creauţe. jţj niţă mare, şopron, spălătorie, o
avea temă, fiind-că ambele erau evlaviose — îmi pare bine, domnule locotenent Bucurescl, strada Scoârdan 53. jfi curte spaţidsă şi o grădină cu
şi temătore de Dumnedeu. Nu mult după- de Stira Stara Stazaremba... 00-0'0-000’0’«a«>00'00-€><>0 jŞ un foişor frumos, situată într’o
ce s’au mutat în casa vrăjită, le-a cercetat II avansase. ooooocooooaooooasoaoooaocooooooo fjj stradă principală (str. Catarinei) ţ
t
într’o seră o rudeniă a lor. Când era să * Dr. Sterie K Ciurcu H| din Scheiu, aprbpe de oraş, este &
mergă acasă ospele, săra târdiu, fata vădu­ Procedeu american. de vendare din mână liberă. H
vei l’a petrecut pănă la portă. Cum mer­ Un fotograf din Texas, căruia un vo­ X. Pelilkangasse. — JVr. 10. Viena. Informaţii la Administraţia m
u
geau ei prin curte, fata a audit sgomot ca iajor îi tot umfla capul să cumpere nouâle C o n s u l t a ţ i u n i Gazetei Trans. 2-4 gj
şi cum ar fi strănutat cine-va, der nu i-a metode repedl ale fotografiei, refusa pe cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela ni
dat nici o atenţiune. Când s’a re’ntors dela acesta sub motiv, că clienţii săi stau ne­ facultatea de medicină din Viena.
portă, nepunoscutul a strănutat ărăşî, de mişcaţi orl-cât timp ar vrea el. întrebat OCOOOOO 30000000® OOOOOOOOCOOOOOO
trei-orl după olaltă. Fata nu s’a spăriat, ci fiind asupra procedeului prin care se ajunge
a respuns : Helf Gott! La acesta un graiu la acest resultat, Texanul răspunse: ]) o ctorul DE V I I N D A R E
i-a răspuns: „Fiica mea, numai asta am „După ce clientul s’a aşedat în faţa Grădină cu casă în Scheiu
aşteptat’o eu! Şi scările, pe cari era se aparatului, eu îi clic: Domnule, placa sen­ ALESANDRU de YAIDA-VOEVOD Str. Nisipului nr. 28. Informaţii
14
urce fata, ca să între în casă, s’au prăbuşit. sibilă costă bani, şi timpul meu de aseme­ specialist pentru bole interne mai de aprdpe se pot lua în
La sgomotul prăbuşirii a eşit afară şi mama nea. Ambele sunt perdute, decă vă mişcaţi.
CARLSBAD, Strada Orfanilor nr. 32, parter.
fetei, cu lumina, şi a vădut sub scări o In urmă, scot un revolver, îl îndrept asu­ A l t e W i e s e , „Drei Staffeln. a
gropâ plină de galbeni. Femeile s’au îm­ pra lui şi dic: Numai o singură mişcare 2-3.(236)
bogăţit şi era darul lui Dumnezeu pe tot şi te împuşc! VYYYVYYYVYYYYYYYYYYYYYYYY'V’YVYYY