Page 25 - 1901-08

HEDACŢIUNEA, gAZETA“ iese în flăctre fii.
Administraţimiea şi Tipografia w Abonamente mira Austro-Dngaria:
draşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorl nofraneate nu se pri­ N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şăse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
I se piimeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următ<5rels
Se prenumoră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Naelif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrioh Sehalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Naohf. Anton Oppelik. Admmistniiiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VU Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREfUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o eoldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunllă c., potrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esemplar
Publioărî mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. Î75. Braşov, liercurî-Joî i (22) August. 1 0 0 1 .
— vcibouim»—«vnuninfi—ji

Radicalism german în Austria. Pentru caşul acesta fiiarul de frunte triei pentru asigurarea esistenţii lor Adunare sârbescă în Beciche-
al partidei germane progresiste vede naţionale. Acâsta însă nu însâmnă
Monarchia iiostră dualistă stă periclitată posiţiunea Germanilor în germanisarea Cehilor, ci numai asi­ recul mare.
actualmente sub zodia alegerilor totă Austria. Se teme adecă cu drept gurarea esistenţei Germanilor Boe- Am amintit într’unul din numerile
pentru corpurile representative. Id cuvânt, că isbutind pangermanii la n:.iei prin separarea administrativă mai recente ale tiiarului nostru despre ho-
partea ei de dincdce pregătirile pen­ alegerile din Boemia, încet încet vor după teritorii naţionale. Germanii tărîrea Sârbilor de a-se întruni într’o mare
tru viitoreie alegeri generale dietale trage după sine şi pe Germanii din progresişti şi cei din partida popo­ adunare, în care să-şi arate doleanţele faţă
devin din cji în c]i mai viue; apara­ tote ţările austriaco în afară de cle­ rală nu stăruie dâr nici decum pen­ cu amânarea congresului bisericeso.
tul guvernului lucrbză fără sgomot, ricali. Acâsta ar însemna după pă­ tru indivisibilitatea Boemiei. Pentru Aoâstă adunare s’a ţinut în adevâr
der cu atât mai zelos, pentru a-şî rerea partidelor mai moderate: a c e ­ acâsta au stăruit pănă acuma nu­ Luni, în cjiua Sohimbării la faţă.
asigura şansele la alegeri şi a face lei progresiste-liberale şi a partidei mai Cehii, car! au combătut în tot- Adunarea s’a desohis în amintita di la
se iasă învingător programul şefului poporale germane, nu mai puţin, dâuna ideia separării administrative 6rele 11, după sf. liturghie. Alegându-se
seu Coloman Szell. decât sfârşitul solidarităţii germane din punctul de vedere al dreptului preşedinte d-1 Zavisicî I., acesta asistat de
Fără îndoălă, că şi în Ungaria în Austria. public boem, ce-1 reclamă; ei admit Fetrovid Svetozar şi de Davidovid Bogdan
se tratăză de-o cestiune destul de Germanii radicali păşesc pe te­ numai o asigurare a intereselor de face propunerea de a-se trimite Majestăţii
importantă la viitdrele alegeri, cari ren c’un program, care stă în con- viaţă ale minorităţii germane prin Sale o telegramă omagială. Propunerea
vor fi decisive pentru cabinetul Szell tradicere cu programul formulat în lege. preşedintelui s’a primit ou aplause şi ime­
nu mai puţin ca pentru partida li­ mod solidar de tote celelalte partide Astăcjî Cehii sunt susţinuţi în diat s’a redactat următorul text:
berală, pe care s’a razimat el timp germane. Ei declară, că vor susţiuâ postulatul indivisibilităţii Boemiei „Credinoioşii biserioei sârbesc! orto­
de doi ani şi jumătate. programul lor morţiş, fără a lua în de catra Germanii radicali, cari, fi- doxe, întruniţi pentru a hotărî să oâră
Este însă de present de-o însem­ considerare, dâcă celelalte partide resce, urmăresc un scop cu totul con­ oonvocarea Congresului biserioeso, îşi con­
nătate şi mai gravă pentru viitărea îl aprobă, orî nu, şi astfel în viitor trar postulatului dreptului public sideră de cea mai mare onora a lor de a-şl
desvoltare a lucrurilor în ambele nu va mai pută fi vorba de o luptă boem, şi după părerea celor mo­ esprima supunerea omagială strigând:
state dualiste resultatul ce-1 vor da unitară a Germanilor în apărarea in­ deraţi, fac deocamdată numai trebu­ Dumnedeu să dea Majestăţii Sale şi dina­
alegerile în Austria, cari, deşi se fac tereselor lor. „O victoriă electorală a rile adversarilor germanismului, cari stiei viaţă îndelungată, spre bucuria tutu­
acum numai pentru dietele provin­ partidei radicale germane în Boemia vor trage folos din desbinarea, ce o ror supuşilor săi şi spre binele ţârii .
u
ciale, după organisaţia părţii de din­ ar însemna deci una din cele mai provâcă radicalii în şirurile germane. Telegrama a fost trimisă Maj. Sale în
colo a monarchiei vor avă o in- grave crise pentru poporul german Se ridică dâr cu putere un nou limba serbâscă.
fluinţă mare, ba decisivă asupra gru­ în tătă Austria!“ factor, care în loc să contribue la După aoâsta Dr. C. Alexid din Pan-
pării partidelor şi printr’asta şi asu­ Şi care este acest program ? aplanarea divergenţelor dinăuntru, oiova recomandă spre primire următorul
pra luptelor în parlamentul central. Pangermanii declară Boemia de o va provoca în Austria nouă lupte şi proiect de resoluţiune:
Cu deosebire este de însemnă­ ţâră federală germană ; de aceea o va causa nouă încurcături, şi mai „Poporul sârbeso din Ungaria s’a în­
tate resultatul ce-1 vor da alegerile declară indivisibilă şi cer, ca Aus­ periculăse ca cele de pană acuma. trunit aici cu scop de a-şl esprima durerea
pentru dieta boemă, care se va în­ tria germană să între în legătură de In asemeni împrejurări e mai mult şi doleanţele sale. Ca fiiu egal îndreptăţit
truni la tămnă, probabil încă înain­ drept public cu imperiul german, âr decât probabil, că miniştrii din frun­ al patriei, regretă, oă faţă ou dânsul nu se
w
tea redeschiderii „Reichsrath -ului. ca ţintă îşî pun germanisarea Ce­ tea guvernelor monarchiei, cari s’au observă legile statului şi ale autonomiei.
Nu e cestiune, că dără posiţiunea hilor. presentat săptămâna trecută la curtea „In timpul din urmă comunităţile bi­
de pănă acuma a Cehilor ca majo­ In contradicţiă cu acest pro­ împărătâscă din Ischl, vor fi ven­ sericesc! sârbe, împreună ou membrii Con­
ritate, se va altera, său se va gram radical, cele-lalte partide ger­ tilat, cum se crede, şi acâsta nouă gresului anterior au presentat un memoriu
schimba în vre-un mod esenţial, dăr mane pornesc dela principiul, că şi gravă cestiune, ce-i neliniştesce. Maj. Sale, în oare şi-au esprimat gravami-
e cestiune, dăcă Germanii Boemiei Boemia, ca şi cele-lalte ţări aus­ nele, cari se pot resuma în următârele:
vor mai eşi din alegeri în organisa- triaco, de când politica lui Bismarck „Congresul biserioeso sârb nu se con-
ţiunea lor de mai ’nainte său că va a sfărmatfederaţiunea, au încetat de Remaniere ministerială în Ro­ vâcă la terminui fixat prin lege şi chiar
eşi victorios din luptele electorale a mai fi ţări federale germane şi mânia. „ Wiener Allgememe Zeitang“ pri- dâoă se convocă nu i-se respeotă dreptu­
partidul radical german, aşa numiţii răsboiul dela 1866 a rupt pentru tot­ mesce din BuourescI soirea, ca în curând rile constituţionale. Resoluţiunile Congre­
pangermanî, dând întregei lupte na­ deauna legăturile de drept public se va face o remaniere ministerială în Ro­ sului se înaintâză Maj. Sale spre confir­
ţionale germane o nouă direcţiune ale Austriei cu Germania. De aceea mânia. Colonelul Coandă, oare va fi făcut mare de cătră guvern, însă cu schimbări
pe basa programului lor, deosebit partidele germane reunite au primit în scurt timp general, ori generalul Băi- şi omisiuni esenţiale, ori că guvernul
de al celorlalte partide germane. în programul lor despărţirea în două ooianu, va lua portofoliul răsboiului, âr d-1 le reţine la sine cu anii întregi.
De pe acum se fălesc Germanii administrativă a Boemiei, după naţio­ Stoicescu va pleca dela justiţiă. „Resoluţiunile Congresului confirmate
radicali, că vor dobândi majoritatea nalitate, ca minimul postulatelor ri­ de cătră Maj. Sa şi contra-semnate de cătră
mandatelor germane pentru dietă. dicate din partea Germanilor Aus­ guvernul responsabil nu se eseoută în păr-

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. del, asta nu pâte merge mai departe aşa. să-mă să dorm !“ — Par-că n’am veghiat de-o mulţime de ori, pe la miedul nopţii,
Spune-mî cine te poftesce pe tine vr’odată eu pănă aouma din causa ta? prin zăpadă şi frig, ca să aducă migdale.
la masă? Are să vie timpul, că vei avâ — De ce nu ni am culcat? — Crecjl In adevăr, Kaudel, tu ai o inimă milos­
1
Din dojenele cucânei Kaudel. nevoie de aşa ceva, orî—va trebui să te tu, că eu aşi putâ să-mî pun capul pe tivă, prâ milostivă. Numai de nu te-aşl ou-
laşi de ospitalitatea acâsta fără margini. O pernă şi să dorm liniştită, sciind, că jos în nâsce aşa de bine, dâr te cunosc pănă Ia
După Douglas Ierrold. ast-fel de gospodărie — trebue să o recu- parterre şâde un om, caro ne consumă ave­ rerunohl: nobilă inimă, suflet caritabil, să
Kaudel poftise la sine pe un prieten, cu care a noscl singur — nu pâte dura" mult timp. rea în zahar şi rum ? Pe Dumnezeul meu, goneşti sermana copilă în vânt şi zăpadă
petrecut pănă târîjiu.
— Taci din gură, oăol soiu forte bine, Kaudel, tu ai putâ fi om bogat, dâcă după migdale, cu tâte, că trebuia să soii
— Frumosă gospodăriă! Să bencbe- că eu am dreptate. Cunoso eu acâstă spe­ n’&i avâ nisce prieteni aşa de drăguţi. Aşi atât tu, oât şi vrednioul tău prieten (un
tuesol pănă după mecjul nopţii! O D-cleule! cie de âmenl. întâii! te vor desbrăca pănă vrâ însă să soiu, cine ţl-ar da ţie zahar şi adevărat filantrop!), — oă biata fată su­
Ce răoâlă ! Tu eşti, ca un sloiti de gbiaţă. la cămaşă şi pe urmă te vor lua în rîs. rum, când ai ajunge la neyoie. Asta aşi fere de guturaih şi oă i-s degerate dege­
Acâsta pâte să-ţî aducă mârtea! Cunosc eu lumea! vrâ eu s’o soiu. tele dela pioiâre, căci dâr’ vi-am spus’o
asâră.
— Eu sunt de vină?. . . Nu trebuia să — De sigur nu, Kaudel, de sigur nu. — Aşa ? Va să $icâ, varza mea nid
închid cărbunii? Dâr de unde să-mi trâcă Eu nu sunt [aceea, care să cuget despre nu era destul de bună? Dâr cunosc! tu vr’o — Cum? Nu pâte să aibă guturaiu la
mie prin minte, că domnul va petreoe o tâtă lumea tot ce e mai rău şi nu e ne­ femeie, care să aibă mai bună varză decât degete, Kaudel? — De gâba îţi dai oste-
nâpte întrâgă cu prietenul său. Eu nu mă voie să-mi reproşedi acâsta, dâr nu poţi mine? Iraa, — mi-se pare, oâ lui nici nu-i nâla, să-mî întorci cuvintele în gură, n’ai
opun, poţi să-ţî aduci câte într’o sâră pe pretinde dela mine să privesc liniştită, era aşa tare de varză. Lui îi trebuia ceva să reuşesol. Dâr ţin să-ţî spun, ce urmări
vr’un prieten, dâr te rog să mă întrebi în­ cum îmi mâncaţi întreg jambonul. Cu drept dulce şi tu te-ai luat după el, Kaudel, căci va ave aoâsta: Fata se va îmbolnăvi şi va
tâii!, ce mânoare este? Frumosul jambon! ouvâut îmi pun singură întrebarea, unde o tu eşti nebunul tuturor. Linişteşte-te nu­ cădâ la pat, âr tu te poţi pregăti la un
Putâ să ne ajungă şi pe mâne la amiacjă-cli să ajungem pe acâstă cale şi cum se va mai, Kaudel, căci te cunosc. Nenorocita ta cont însămnat, pe oare va trebui să-l plă-
şi aouma nu mai este nimica din el. Dâoă sfirşi totul. Şi culmea neruşinării este, că femeie, să se năcâjâseă pănă ia mârte şi tescl doctorului şi farmacistului. Din par-
va merge aşa şi mai departe şi tu vei mi aţi consumat şi oonfiturile. N’aţI avut să nu îndrăsnâscă să-şi deschidă nici măcar te-ml declar sus şi tare, că n’am să plă­
aduce la masă în fiă-oare sâră o grămadă varză acră de- ajuns ?.... gura. Hm, hm! — Aşi vrâ să sciu nu­ tesc nici o para obiâră.
de omeni, atunci te rog, să mai adaogî —• Nu, Kaudel, n’am să te las să dormi. mai, cine ţl-ar da ţie dulceţuri, când ai — Ai vrâ să mod? Asta-i uşor de (jis.
ceva la banii menagiului, căci cu oât mi-ai Numai atâta mi-ar mai trebui, să te las să ajunge la nevoie. Ou asemenea cuvinte uşuratice să mă cruţi,
dat pănă acuma, nu mă ajung. Nu, Kau­ te culci ca un buştean şi să-mi spui: „La­ Şi ce neruşinare ! TrimeteţI biata fată căci eu sciu fârte bine, oă dâoă are cine-va