Page 26 - 1901-08
P. 26
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 175. —1901.
ile lor referitâre la drepturile poporului,' Ne bucurăm, oă adunarea din Beei- consiliului de miniştri. Memoriul se ocupă face contra crisei financiare ministrul de
ci numai în aoelea, unde se vorbesce de cherec a reuşit aşa de frumos şi oă îu acea cu afacerile politice recente din Balcani şi are
finanţe Wolierabrog, despre care Z' J®
datorinţele lui. adunare s’a manifestat atâta energiă din arată, că agitaţia între popârele balcanice scrieau mai deuuădl, că ar fi o capacitate
„Afară de aoestea, înaltul guvern se partea poporului sârbeso pentru restabilirea a crescut, âr încrederea în stabilitatea pă financiară. Pe de altă parte s’a tredit şi
amesteoă în autonomia nostră şi în justiţia î ordinei îu autonomia lor bisericâscă. cii s’a sdrunoinat. Bulgaria nu ia în consi clerul şi lucrâză spre restabilirea echilibru
bisericâscă, ceea-ce este contrar uoţiunei de derare regulele internaţionale şi reclama- lui moral, un lucru de altfel fârte greu în
autonomie. ţiile făcute pe cale diplomatică nu le bagă în Italia, unde tâte principiile disolvante au
„Viaţa nostră biserioâscă şi culturală Procesul dela Sofia. sâmă, ori răspunde la ele ou întârzieri, aşa găsit cultivătorl şi teren fertil.
nu se pote desvolta, pentru-că nu găsesce că disposiţiile luate pentru menţinerea pă
ţliarul „N. Fr. Presse®, vorbind la
sprijin la autorităţile statului, ba din con cii le face ilusoriee. România declară, că
loc de frunte despre procesul contra lui
tră este întâmpinată cu antipatiă şi tratare ia notă despre terminarea procesului contra
Sarafoff şi a complicilor săi, spune, că po SCIRILE DILEI.
vitregă. Acâstă tratare, care ne-a degradat lui Sarafofî şi despre declaraţia guvernului
la rangul de oetăţenl de mâna a două, po porul bulgar s’a europenisat într’atâta, în bulgar, oă prin acâsta ar fi dat satisfacţie — 8 (21î August n.
cât scie, că darea în judaoată a lui Sara-
porul nostru n’a meritat’c. României, dâr că «pentru apărarea intere Aniversarea a 71-a a Majestătii
fofif şi rechisitorul procurorului sunt iuorurl
„Pe terenul autonomiei bisericesc! ne selor românescl, va lua măsuri de acum în
tot aşa de naturale, pe cât de natural este Sale s’a serbat auui acesta cu deosebită
ameninţă e disoluţiă completă, organele sfera proprie de aotivitate. Memoriul ao- pompă. Duminecă diminâţă s’au celebrat ser
esecutive ale Congresului din oausa con să îmbrace cine-va un frac la anumite oea- ceutuâzâ, că România şi-a făcut datoria, vicii divine în tâte bisericile. La biserica
siunl, dâr în acelaşi timp soie, că fiul po
vocării neregulate se sting, or! li-se suge- atrăgând atenţiunea puterilor asupra agita catolică s’a oficiat uu „Te Deum“, la care
porului nu pâte să părăsâsoă pe fratele său,
râză credinţa, că legile autonomiei nu tre- ţiilor din Macedonia. De acuma însă de au participat tâte autorităţile civile şi mi
bue să le respecteze şi esecute nimeni. când e vorba, oă este acusat de-o crimă clină ori-ce răspundere în acâstă cestiune.— litare. Parada militară, împreunată cu ser
Acâstă regretabilă credinţă se propagă de capitală, comisă în jinteresul acelui popor. viciu divin în câmp, a atras un public uu-
Tâte aoestea sunt forte frumose — O convorbire cu Sarafoff.
sus în jos şi se întâresce cu atât mai tare, măros. După serviciul divin d-1 fişpau a
(Jioe „N. Fr. Pr. — decât să scie, că
u
cu cât âe amână mai mult oonvooarea Con piarului „Universul din BucurescI primit felicitările autorităţilor, ca să le
14
aici nu se tratâză de-o afaoere, oare îi pri-
gresului. Poporul nostru a ajuns la despe i-8e telegrafâză din Sofia : transmită la looul prea înalt. La ârele 1
rare şi oeea-ce este mai regretabil, a înoe- vesce numai pe Bulgari, oi de-o afacere Boris Sarafofî, în presenţa mea, a d-1 fişpan a dat uu prâucl, la oare au fost
put a-şi pierde credinţa în dreptate. care interesâză pe Bulgaria şi pe România, declarat pe ooârea lui unui ch ’ inde îavitaţl şefii armatei, ai autoriiărit&ţilor
ar st
„Congresul n’a avut ocasiune de-o o afacere împrejurul căreia s’a făcut mult pendent. că n’a sciut absolut nimic despre civile, şi representanţii bisericilor şi şcâlelor.
svon şi era cât pe aci să încurce în răz
lungă serie de an! de-a alcătui un budget afacerea Mihâileauu decât după uciderea
şi de-a stabili un bilanţ aşa, că în privinţa boiţi pe cele două state. Prin numitul pro acestuia. In afacerea Evreului Singer aflăm
acâsta s’a creat o mare încurcătură. Gra ces s’au satisfăcut, ce e drept formele jus Densul a adăogat: că Luni a sosit dela Arad un nou avis, că
vele acusărl ridicate de doi an! încâoe în tiţiei, dâr România nu e satisfăcută. Este — Fiind acum la adăpost de orl-ce s’a dat de urma lui Sig. Singer, care în
de temut, că bunii Macedoneni, din sen urmăriri, n’am nici un interes de a as
potriva capului bisericei nostre, împreună adevăr e domiciliat în acel oraş. Tot
tinţa dela Sofia, vor trage conclusiunile cunde adevărul.
cu nenumărate alte eestiuni, car! stau ne- „Cât despre afacerea Fitowski, justi odată s’a presentat la poliţiă şi fratele evreu
resolvite, ne ofere un spectaoo! înspăimân pentru o continuare a activităţii lor de ţia m’a recunoscut nevinovat. lui, zugravul Singer din Brăila. Coostatân-
tător pe terenul autonomiei bisericesc!. până acuma, âr România va ajunge la con „Sunt convins că poporul român e du-i-se ast-fel identitatea, Sigmund Singer
vingerea, că într’o afacere, ce privesce as-
„Guvernarea autonomioă a bisericei cel mai nobil, generos şi sentimental prin fii eliberat din arest, pe motiv, oă nu s’a
piraţiunile Bulgarilor asupra Macedoniei,
nostre, fără Congres nu se pâte face în tre popârele balcanice. Eu nutresc o sim ivit contra lui nici un indiciu grav.
mod regulat şi poporul declină oil-ce res nu se pâte aştepta la dreptate din partea patie neţărmurită pentru Români.' Fratele lui oferindu-i banii de călăto
ponsabilitate pentru oonseoinţele, ce ur- acestui popor şi că prin urmare în caşuri „Câţiva publicişti de valâre, printre ria, Evreul, însoţit pănâ la gară de un po
aru
meză de aici, precum declină şi bănuâla, analoge va trebui să-şi facă singură drep cari şi talentatul redactor al 4' Li „Ef- liţist, oare i-a scos biletul de drum până
tate. Prin acâsta instanţa ordinară, justiţia, fort“ din Geneva, vor publica în (parele
oum-că în timpul actual constituţional u’ar române şi îu reviste nisce studii prin cari la Arad, a pleoat Luni sâra într’aoolo. Cu
este înlăturată pentru viitor în caşuri de
fi matur pentru autonomiă. vor esplica pricinele sociale a ie mişcârei tâte acestea, ui-se spune, cercetarea conti
„Piind-că, oonform celor espuse mai conflicte şi în orl-ee cestiune contraversă, macedonene precum şi noua fază a miş- nuă şi pe mâue, Joi, sunt citate la poliţiă
sus, pe terenul autonomiei nâstre bisericeso! va sta de acum înainte direot popor contra oărei. alte 12 persâne în afacerea Singer.
popor.
a încetat conducerea regulată, controlul şi Sarafoff a mai dis, că conflictul ro- Dr. Iosif Kaizl, oonduoătorul Cehi
„Tribuna“ din Roma publică un arti mâno-bulgar a fost opera artificială a gu
legislaţia, fără de car! autonomia este nu lor, fost ministru de finanţe austriac, a mu
mai o frasă gâlă, — adunarea acâsta ho- col violent contra achitării dela Sofia. Ma vernului român trecut (conservator). rit Duminecă repentin îu Sokienlaub. El s’a
„Guvernul liberal, care este cel mai
tăresce să alâgă o comisiune de doi-spre- rele diar dice, oă guvernul bulgar se face popular în România şi care prin tradiţia născut la 10 Iunie 1854 în Wolin. Facultatea
dece membri, ca pe basa acestei hotărîr! complice al asasinilor. Europa vede cu du iubesce pe Bulgari, va căuta să restabi- de drept a absolval’o în Praga şi apoi cursul de
şi pe calea guvernului responsabil, să îna rere, oă statele balcanice n’au învăţat nimic lâsoâ relaţiunile de odiniâră între România agronomia în Strassburg. K a z l a fost de
din esperienţa trecutului. 14
inteze Maj. Sale o petiţie pe basa art. IX. şi Bulgaria . partidul Cehilor tineri şi mai mult se dis
u
Lolcalanzeiger din Berlin atacă cu
din legea dela 1868, respeotive pe basa v tingea pa terenuh financiar şi comercial. In
regulamentului organic al congresului din violenţă achitarea lui Sarafofî; organul pre Din streinătate. 1898 a fost oa ministru de finanţe în cabi
1875, să binevoiâscă a acorda oonvooarea vede, că au să reîncâpă isprăvile sângerâse netul Thun. El a încheiat noul paot econo
şi elice, oă guvernul bulgar a pregătit achi
congresului, care să restabilâsoă ordinea în Amânarea parlamentului engles. mic cu guvernul uugnresc. In timpul din
tarea.
autonomia nâstră bisericâscă şi să facă to Parlamentul s’a amânat. Discursul Tronului urmă s’a pus îo fruntea Cehilor tineri, şi a
u
tul, ce este în interesul poporului şi a bi piarele „Kdlnische Zeitung şi „Mîln- constată relaţiunile cordiale ce esistă între luptat ou succes oontra guvernului Olary.
14
sericei nâstre. 44 chtner Allgemeine Zeitung critică de aseme Anglia şi celelalte puteri. îşi exprimă mul Prin mârtea lui. Cehii an perdut un mare
nea cu asprime achitarea lui Sarafofî.
După acâsta Tomicl laşa, directorul ţumirea pentru soluţia dată cestiunei des- luptător luminat naţionalist şi dibaciu oon-
u
Ziarului „Zastava , atacă pe patriareliul Piarul „lemps din Paris comentând pâgubirei Chinei cu aprobarea unanimă a ducător.
44
C0
0
BrancovicL Tomicl spune, că e destul de achitarea dela Sofia Z' > ® ă 6a n’o să fiâ tuturor puterilor şi cp ®) progresele tru
pâte ultima faşă a cestiunei şi că e prea Carmen-Sylva şi Tolstoi. Celebrul
trist, că averea bisericei sârbesc! care ar pelor englese îu cucerirea celor doui tepu
trebui să aibă un venit anual de şâse sute puţin probabil, oa guvernul român să se blice sud-africane continuă neîntrerupt; pre scriitor rus Tolstoi a răspuns Carmen-Syl-
declare satisfăcut. lungirea operaţiunilor militare se datoresee vei la scrisârea ce acâsta i-a trimis dim-
de mii fiorini, anul trecut a avut numai un
venit de 8 fiorin! şi 96 or. * numai prea murei întinderi a teritoriului. oreună cu operele sale. El dice în răspun
Alegându-se deputaţiunea de 12, adu Ministrul de esterne român împreună Discursul Tronului adauge, că primirea eu- sul său :
narea se încheie în cea mai perfectă ordine. cu ministrul de justiţie au redactat un me tusiastâ ce s’a făcut părechei princiare moş- „Cunoso inima şi geniul Reginei, care
* moriu, pe oare îl vor supune în oureud tenitâre în călătoria sa, dovedesue devota îuvioreză cu arta sa cântecele poporului
mentul şi patriotismul provincielor transat său, unind palatul cu coliba întro însoţire
lantice. Discursul sferşesce mulţumind par drăgălaşe. Fie pe tron sân în mijlocul po
motive să-şî dorâsoă morbea, apoi acela nu de tovarăş dela „clubul ciocârliilor** a fost lamentului pentru votarea creditelor cerute porului, inima femeii are tot-dâuna aceleaşi
eşti tu, ci eu. — Fâ-ml, te rog, plăcerea la noi Mercuria trecută, mî-ai spus, să aduc de armată şi flotă. palpitări, aoeeaşl poesiă, oeea-ce din neno
rocire nu se vede la bărbaţi. 14
şi nu înjura aşa grozav, căci mă tem să din rumul cel mai bun, ce s’ar putâ găsi
Socialismul in Italia. Gestiunea
nu să deschidă patul şi să te înghită. Şi în apropiere. Eu însă n’am fost aşa de ne
soc'ală a luat, proporţii mari în Italia mai Evaduarea a doi prisonierî. Alal-
să nu mi-te învîrteso! atâta, căci prin bună şi risipitâre, ci am cumpărat din ru
ales în timpul din urmă. Nu-i vorbă socia tăerî diminâţă doi prisonierî din arestul mi
aoâsta tot nu ne vom recapeta jambonul mul cel mai nrost, rum miserabil, fabricat
lismul esista şi mai înainte în frumosa ţâră litar din loo, uu husar şi un infanterist dela
şi rumul, pe care le-ai trimis pe gâtlej din cartofe. Ha, ha, ha! — doreso din
cu ceriul albastru, nu se manifesta însă aşa regimentul Nr^ 82, pe când îi escorta un
în jos. inimă, să vedeţi mâne diminâţă singuri tare pe faţă, oi se asoindeasub aripile pro- alt sol lat, acesta a fost atacat de arestanţl
— E de prisos, şi-mi spui, că cheia era urmările. tectâre ale liberalismului. In afară de pro şi bătut până la sânge. După aceea prizo
în zăvor.—Din păoate, de acâsta mi-am adus — Din tot jambonul n’aţl lăsat, de tecţia de care se bucura socialismul la gu nierii au fugit; pe husar l’au prins îndată
aminte numai după-ce mă oulcasem şi dâcă cât âsele, numai oiolanele gâle, prin ur vernele ateiste, a mai contribuit la propa sub „strajă , âr pe infanterist l’eu pu
44
nu era aşa de frig, m’aşî fi dus jos de si mare să-ţî însemni, că mâne la amiadăcjî garea lui şi risipa acelor guverne, cari im tut prinde numai la bariera oraşului.
gur şi aş! fi scos’o. nu avem la masă, decât ciolane de jam puneau poporului biruri din ce în oe mai
14
bon. Cum îşi aşterne cine-va, aşa va dormi. Biserica din Moloviste. „Universul
— Acista v'ar fi făcut haz?.... Kaudel, grele, pentru ca să pâtă salva prestigiul primesce următârea telegramă din VIeua:
Adevărat, oă e barbar lucru, că prin aoâsta
Kaudel, îţi văd răutatea şi sciu ce vrei tu, de mare putere al Italiei. Italienii emigrâză „Sultanul hotărîse ca biserica din Moloviste,
vor suferi şi nevinovaţii noştri oopii, dâr în fiă-care an ou sutele de mii şi uuii din
când îmi tot fleoărescî şi nu mă laş! să
cine e de vină, că bieţii viermuşorl au un vilaetul Monastir, să fie predată Românilor,
dorm, ou tote oă sunt atât de obosită. tre aceştia devin prin streinătate prada anar-
tată aşa nesimţitor. lâsându se Grecilor dreptul de a şl ceti li-
chismului, âr cei ce rămân acasă primesc
— Tu nu mi împedecî si dorm ? Dâr — Cine ar pute crede: o jumătate de de bani buni agitaţiile tuturor săoăturilor, turgia în limba lor. Patria^chul ecumenic a
protestat la Portă cerend inapoiarea biseri
cine altul? De două oâsuvî stau culcată în sticlă de rum şi un jambon întreg de oe-şî dau numele de socialişti şi aţîţă po
cei, Grecilor. 41
pat îu eonsciinţa, că voi amândoi sunteţi porc — o sticlă — de jambon — şi un porul mai ales îu potriva religiei şi a preo
din jos şi că cheia e îh brosca dulapului. întreg — rum. — ţilor. „Cei mai mari duşmani ai noştri sunt Un copil omorît (le furnici. Din
Niol nu vreu să mai văd, ce pustiii! veţi „La aceste cuvinte — ne spune Kau popii !“, strigă socialiştii în gura mare şi Marieubad se scrie: îu comuna Schlaug,
fi făcut acolo. Cum ai întrat în odaia de del — spre fericirea mea s’a dat învinsă, prin acâsta îl calioesce pe bietul italian şi un copil şl-a perdut viaţa într’un mod ori
dormit, am şi cunoscut, că aţi consumat şi în sfîrşit am putut găsi şi eu liniştea de sufletesce, îustrâinându-1 de religie, după bil. Femeia Ielinek lucrând la câmp, îşi
mai multe sticle. De una mă bucur, cu mult dorită. ce mai uainte a fost calicit de avere prin luase cu sine şi j copilul în etate de
!
tote acestea şi eu. Soii, când drăguţul tău dările grele. Să vedem acuma, ce va putâ ciucl săptămâni şi-l aşeejase în iârbâ. După
