Page 27 - 1901-08
P. 27
Nr. 175—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 9.
un scurt timp, copilul începu sg plângă opiniezâ, că acest program se fiă comuni interne a hotărît crearea de nouă posturi la 30 Novembre 1900 de Dr. Pavel Oprişa
amarnic, mama însă işî continua munca, fără cat tuturor „comitetelor" din lume „pen de gendarmerie şi înmulţirea personalului profesor. II. Normativ pentru „Masa stu
să-i dea vre-o atenţiune. După o jumătate tru organisarea congreselor petrolifere *. în comitatul Caraş-Severin, loouit în majo denţilor", III Sciii şi date statistice.
1
de oră însă, mergând la ei, i-se oferi un ritate da Români. — Oe „agitaţii * se vor
1
Sfîrşitul ciumei la Constantinopol. *
speotacol îngrozitor. Pe corpul copilului mai fi descoperit, nu soim, — pentru su
Direoţia generală a serviciului sanitar su A apărut Nr. 1 din „ Biblioteca Să
bîjbăiau mii şi mii de furnici, cari intraseră primarea cărora ar fi nevoiă de înmulţirea
perior român a primit o telegramă dela teanului", cuprindând „Balade alese , cu
u
în nări, în ochi, în gură şi chiar şi în corp. gendarmer'ei....
d-1 Ghika-Brigadir, ministru! ţârii la Con lese din gura poporului transilvănean de
După câte-ya ore copilul îşi dădu sufletul.
stant,inopol, în care spune, că Duminecă Amploiat înşelător. Din Padua (Ita Teodor A. Bogdan. Editura proprie Bistriţa.
Congresul zoologic, care s’a ţinut comisia sanitară internaţională a declarat lia) se anunţă, că acolo a fost deţinut (filele Tiparul tipografiei A. Baoiu 1901. Preţul
săptămâna trecută în Berlin a oferit profe capitala Turciei liberă de epidemia ciumei. acestea un amploiat eu numele Venato dela 20 bani. — Broşura are 24 de pagini şi
sorului Schenk din Viena din nou ocasiune Aeestă disposiţiă a fost lu^tă după 13 clile banca „Credito Italiano" din Milano, care cu conţine baladele: 1) Iuănaş, 2) Todoran,
de a-şl desvolta teoriile sale relativ la de dela. însănătoşarea ultimului bolnav atins ajutorul unor oecurl false a ridicat dela nu 3) Fata banului, 4) Maica nepricepută, 5)
terminarea sexurilor la copii. Schenk sus' de ciumă. In urma acelei disposiţii 1.6te mita banoă un milion şi 400.000 lire. Dim Căpitanul şi 6) Vodă.
ţine, că priu o anumită cură se pote mij măsurile sanitare luate de direcţia sanitară preună cu Venato a fost arestată amanta şi D-1 Bogdan promite in prefaţă, oă
loci, oa femeia să potă da nascere unui bă din Constantinopol au fost suspendate. Pa două surori ale lui. La cele două fete s’a va soâte în fie-care lună câte o asemenea
iat său unei fete, după dorinţă. Teoria lui sagerii, cari soseau în Constantinopol nu aflat un portofoliu, în care erau 500 de broşură, publicând astfel rând pe rând tot
Schenk a fost combătută de cătră mai mulţi mai sunt supuşi la visita medicală; oum se bancnote, de câte o miiă de lire. Ei erau ce va crede d-sa de interes pentru ţăranul
bărbaţi de sciinţă. Viitorul congres zoologic făcea pe timpul esistenţei ciumei. gata să plece cu toţii cu proximul tren ac român, din numărosele balade, doine hore
se va ţine la Berna. Confirmându-se soirile de mai sus, di celerat spre Viena. chiuituri, colinde, cimilituri, descântece, le
recţia sanitară a autorisat telegrafic pe d l gende poveşti etc. pe cari le-a adunat în
Reuniunea meseriaşilor si econo- Circul Enders. Erî, Marţi sâra, s’a
Dr. Petrescu, directorul portului Sulina, ea timp de mai mulţi ani, outreerând aprope
inilor din Alba-Iulia, invită la petrecerea deschis seria representaţiilor la circul En
să ridice carantina impusă provenienţelor întrâgă „Câmpia Ardealului". D-1 Bogdan
de vară ce se va ţine îu 28 August 1901 ders, venit de curând în oraşul nostru. Am
din Turcia. In acelaşi timp a dispus des a publicat deja specimene din bogata d-sale
st. n. (în cjiua de Sânta Măriă) în grădina asistat la acâstă representaţiă şi mărturi
chiderea porturilor Constanţa şi Mangalia, coleeţiune atât în „Gazeta Transilvaniei",
poporală (grădina popilor) din loc. Venitul sim, că am rămas uimiţi de preoisiunea şi
unde era oprită acostarea vaselor, ce ve cât şi îu alte diare. — Dorinţa nostră ar
curat e destinat pentru reuniunea, ce se va abilitatea, cu care toţi artiştii şi-au esecu-
neau din direcţia Dardanelelor. — Deşi de fi, ca d-1 Bogdan să noteze după fie-care
înfiinţa din nou. Inoeputul la 7 bre săra. tat rolurile. Relevăm înainte de tote pe
Luni carantina e ridicată pentru provenien baladă, doină etc. în care anume comună
Preţul de intrare: de persouă 1 cor., de 3 d-1 director Riffenbach, care s’a produs mai
ţele din Turcia, totuşi direcţia sanitară a şi dâcâ se pote, chiar şi dela cine a au-
■persone 2 cor. 40 bani, dela 8 persone în întâiu cu mai mulţi cai dresaţi îu libertate,
dispus ca toţi călătorii, ce vor sosi pe va cfit’o.
-sus 3 cor. Petrecerea se va ţină chiar şi la apoi ne-a dat probe escelente de călărit
sele venite din Turoia, să fiă supuşi în port
timp nefavorabil. Alha-Iulia 7 August 1901. după şcola înaltă pe un superb şi îu ace
la o visită medicală. Acâstă măsură proba
Dr. Atex-mdru Fodor preş. reuniunei, luliu laşi timp forte docil armăsar arab, âr în S G I R I U L T I M E .
bil va dura numai câte-va dile.
Roşea secretar, Ioan Anghel cassar. Supra- părtea II a representaţiei l’am vădut pe
soIviri se primesc cu mulţămită şi se vor Bucuresci, 20 August. Legaţiu-
Adunarea comitetului central să d-1 Riffenbach şi oa călăreţ jokey, justifi
chiti prin diaro. sesc. Actualul preşedinte al comitetului când pe deplin epitetul, tipărit pe afişurî nea Serbiei de aici a fost suprimată
> central săsesc, deputatul Dr. Wilhelm Btuck- de: „cel mai bun jokey al continentului." din motive de economia.
Divisia de mare a marinei române Paris, 20 August. Se asigură, că
tle resboiu, compusă dio încrucişătorul tier a convocat pe 27 n. c. la Sibiiu adu Mult a fost aplaudate surorile Panaitescu,
narea acelui comitet. In acest comitet sunt ou fenomenalele lor produoţiunî pe trape Ţarul va lua parte la manevrele fi
u
„Elisabeta *, bricul „ Mircea , canoniera
1
Griviţa şi 3 torpilorc, va începe eseroiţiile representaţl Saşii pe busa programului po zul dupiu. Cu mare precisiune s’a esecutat nale francese, ce se vor ţinb la Reims,
pe Marea Negră la 1 Oct.omvrie, cari vor poral din tote cercurile de alegere de pe şi baletul „Viaţa parisiană" de cătră 12 apoi va trece în revistă escadra de
a
dura păuă la 16 Ootomvrie. In acest timp teritoriul fostului „fnndus regius ; şi anume dame şl 12 domni. De asemenea au fost nord francesă la Dtinkirchen. Soi
din oraşul şi comitatul Braşov sunt repre- aplaudate d-şora Rositta, ca jongleusâ pe rea, că Ţarul a primit invitarea pre
divisia fluvială a flotei militare oompusă
din canoniera „ Oltul , torpilorul „Alexandru sentăţl din 4 cercuri, cercul Orăştiei (comit. cal, Miss Mariane, călărâţă parforce, Miss şedintelui Loubet a produs mare în
u
-col Bun , av.sorul „ România , canoniera Huniedora), comitatul Târuava-mare 4 cer Beata Enders, călărâţă cu şea. pentru băr sufleţire în t6tă ţbra.
11
u
curi şi în fine ceroul Bistriţei. Locuitorii baţi şi producţiuuile voltige rapide peste ba
Fnlgerul şi alte 2 torpilor e, vor eseouia
a
T
tir de artileria în mare cu tunuri mari, âr saşi, oa 50,000 suflete, oari nu locuesc pe riere, esecutate de Miss Elena. Pentru par & £ V Ii m 8 Si.
fostul „fundus regius", nu sunt representaţl tea comică s’au îngrijit trei olovni, cari
pe canalul Măcin cu ghiulele de calibru Pin causa unui colier. Se scie,
mic. La 16 Ootomvre, cele două divisii se în acel comitet. Programa adunărei este: ne-au făcut să rîdem din totă inima. Pu că între răposata regină a Angliei, Victo
1) Revisuirea bilanţului, 2) Comunicări, 3) blicul, care a fost forte numeros, a plecat,
vor întruni pe mare şi vor faoe manevre ria şi între Bismarck era de mult timp o
Eventuale propuneri &!e membrilor. Fiă-eare acasă prea mulţumit.
împreună şi eseroiţii de reounoscerî pe di neînţelegere. Despre causa acestei neînţe
cerc electoral îşi trimite doi representanţl
ferite teme de tactică. La 30 Octomvrie legeri „Loi de Paris" serie următorele:
fote vasele flotilei militare vor intra în la adunare. Deputaţii dietall saşi, întru cât C <9 28 V O C SI B* e . Soţia moştenitorului de tron Friderio, oa
portul Ţiglina pentru iernare. nu vor primi însărcinare specială, vor avea bună menageră, făcea rândnială şi în lo
numai vot consultativ. Despărţământul Oradoa-mare a! „Aso-
Inaugurarea templului israelit. cuinţa soţului ei. La T862 Victoria afla în
ciaţiunei pentru literatura română şi cul
Erî, 20 August s’a făcut inaugurarea tem Interpelaţia în afacerea brutalită scrinul bărbatului un colier de briliante,
tura poporului român" ’şl va ţinâ adunarea
plului israelit din Braşov. Din incidentul ţilor în armată. „Pol. Ert." scrie, că în ea oredu însă, oă soţul ei vre să o sur
ecesta s’a adunat în strada Orfanilor multă proxima şedinţă a camerei deputaţilor, generală cercuală îu comuna Bratca la 8 Sep prindă la (fiua onomastică. Mai mare i-a
2
lume, fârte curiâsă -de-a vadă cum va de Martin Dienes va interpela pe miniştrul de temvrie n. (26 Aug. v.) 1901 p. m. la 3’/ fost însă mirarea, când a doua fii Victoria
ore în localitatea şoolei de acolo, la care
curge ceremonia isrselită, mai ales după houvech ŞÎ pe cel de justiţia în cestiunea vădu oolierul la gâtul d-şorei Seidewitz,
se învită toţi membri fundatori, onorari,
ce se svonise, că se va face cu asistenţa brutalităţilor în armată. damă de curte. Victoria numai decât pă
ordinari şi ajutători, precum şi toţi spriji
honvedilor — lucru de-altmintrelea neobicî- răsi castelul şi plecâ la Colonia. Gând du
Vaporul „lka“. Soim, că cu câţî-va nitorii culturii poporului român.
nuit pe la noi. Erau de faţă tote autorită cele Frideric afla despre acâsta, înoă în
ani mai nainte în portul dela Fiurne s’a
ţile civile şi militare în frunte cu d-1 fiş- P r o g r a m u l : timpul nopţii a însoiinţat pe împăratul
fost ciocnit vaporaşul „Ika" cu vaporul en-
pan conte Lazar şi cu generalul Weyrieh. 1) Deschiderea adunării. Wilhelm, oare apoi treefi din somn pe
gles „Tyria", ceea-oe a avut de urmare, că
Ouorurile militare le-a făcut o eompaniă 2) Raportul comitetului. Bismarok şi-l împuternici să aducă acasă
„Ika" s’a scufundat în fundul rnărei, îue-
de honvedl, comandată de un căpitan. 3) Raportul cassaruiui. pe duoesă. Bismarck a plecat c’un tren
cându-se şi 24 de persâne. Acest vapor a 4) Alegerea a 3 comisiunl tote din
Musica militară a regimentului 60, a fost separat la Colonia, a aflat pe duoesa
fost scos din apă şi societatea maghiaro- câte 3 membrii: a) pentru censurarea ra
reţinută anume pentru aeestă ooasiune, ou portului comitetului; b) pentru censurarea Victoria pe care a esoortat’o înapoi la
oroată, a vândut vaporaşul unui neguţător
;ţ6t,e -că regimentul plecase de diminâţă în raportului cassarului ; c) pentru înscrierea Berlin, oa pe o prisonieră. Din cansa aoâsta
grec. Noul proprietar a reparat vaporaşul
manevre. Serbarea inaugurării s’a început membrilor noi şi încassarea taxelor. Viotoria nici când n’a putut să vadă cu
şi i-a dat numele „Angelika". Nici acest
la ârele 4 p. m. ou o procesiune cu „tora," 6) Disertaţiune insinuată cu 8 efile ochi buni pe principele Bismarck.
nume n’a fost mai norocos, deoât cel din-
•împrejurul templului. Punctul culminant al îuainie la preşedinte.
tâin, aşa că după cum se scrie din Fiurne, Proprietar: Pr. Aurel Mureşianu.
inaugurării a fost cuvântarea rabinului, 6) Deliberare asupra raportelor comi-
vaporaşul „Angelika" s’a scufundat cailele siunilor alese sub a, b, c, p. 4. Redactor responsabil: Traian 3. Pop
care în limba maghiară, a esplicat un text
aceste în apele Greciei, îneoându-se ou 7) Stabilirea budgetului anual pentru
din Isaia, unde se dice: „Oasa mea nu oc»o>«>oooo®c»oc»o-«>ooo
acesta ocasiune şi două persone. trebuinţele despărţământului.
este numai casa unei confesiuni, ci este Binrcral advocaţilor asociaţi.
8) Eventuale propuneri. iiiiiiiimiiitiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiii
u
oasa tuturor poporelor . Oa de obiceifi, ra Ieremiade, Ţiarul „ Egyetârtes" în 9) Alegerea directorului şi comitetu
binul a accentuat direcţia patriotică a „na- numărul său dela 20 o. publică o corespon lui cercual pe noul period. C. Rădulescu,
ţiunei nostre maghiare", a relevat pe urmă denţă desperată din Turnu-Roşu. In acâstă 10) Alegerea a 2 delegaţi pentru adu fost procuror şi judecător de tribunal, şi
toleranţa oraşului, a binecuvântat oraşul şi oorespondenţă se fac aspre mustrări guver narea generală a „Asociaţiunei". Nicolae Andrei Popovici,
ţâra cu toţi locuitorii ei şi a spus, oă tre- nului ungar, că a lăsat cu desâvîrşire îu pă 11) Încheierea adunării.
doctor in drept, fost magistrat,
bue sâ se propage din acest templu „doc răsire pe fruneţionarii căilor ferate de pe li Oradea mare, din şedinţa comitetului
se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
trina umanităţii" şi „a civihsaţiunei". Ser nia Sibiiu-Turnu-Roşu. Aceşti funcţionari ţinută la 17 August r. i901.
tanţelor judecătoresc! din România, pro
barea s’a terminat cu imnul : „Isten âldd maghiari, trimişi aici „sâ arate că ei sinourl
Nicolau Zigre Andrei Eorvath cese de ori ce natură, eseoutărl de hotă-
u
u
meg a magyart . Rugăciunile pronunţate sunt chemaţi a propaga cultura şi civilisaţia ,
preşedinte secretar. rîrî şi creanţe.
cu acâstă ooasiune au fost împărţite în pu acuma sunt ameninţaţi a-şîperd- singuri naţio
blic, tipărite în cele trei limbi ale oraşului. nalitatea din causa, oă sunt isolaţl între mul NB. Cu ocasiunea adunării, sâia se Bucuresci, strada Sraârden 53.
va da şi un concern-teatru, împreunat ou
ţimea cea mare de Româoî. — Coresponden 00000000®00000©00
Congres internaţional de petrol. petreoere de dans.
tul nu dă însă nici o soluţie, cam ce ar OOOOOOOOOOOOOOOCBOOOOOOOOOOOOOOO
Comitetul instituit pentru organisarea oon-
trebui, să facă guvernul, oa funcţionarii ma
gresului internaţional de petrol la liucu- Dr. Sterie U. Ciurcu
ghiari, să nu mai fie „isolaţl" şi ameninţaţi L i t e t a l u r a .
rescî, comunicând comitetului central in
a-şî perde naţionalitatea. X. Pelilkangas.se. — 2fr. IO. Viena.
ternaţional din Paris programul cestiunilor, XXV-a Programă a gimnasiului
ce vor fi discutate în congres, a primit din Noue posturi de gendarmî. ţfiarele public gr. pr. român din Brad pe anul C o n s u l t a t i u n i
*
cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
partea secretarului general de-acolo, o sori- ungurescl aduc soirea, că pentru „înfrâna- şoolar 1900/1901 publicată de Gheorghe
facultatea de medicină din Viena.
sore, pr n care s- aprobă aoest program şi rea agitaţiunilor naţionalităţilor şi pentru Pârâu, director. Cuprinsul: I. Cuvânt ros
ooooooooooooooowooooooooooooooo
ae găsesce forte important. Secretarul mai întărirea siguranţei publice*, ministrul de tit cu ocasiunea serbării Marelui Andreiu