Page 29 - 1901-08

REDACŢIUNEA, „SAZETA* iese In flitcire tji.
Âflminislraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:

Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 cor., pe şiae luni
12 oor., pe troi luni 6 cor.
Boriaorî nefrancate nu ae pri­ N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
meau.—Manuacripte nu ae
Tetrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franci, po şiae
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ao prlmeso la Admlnlstraţluna în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următcSrele
Se prenumoră la tdto ofi-
BIROURI de ANTUNŢURÎ : oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dulcea Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emerio Les-
nor, Heinrioli Sclialok, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
polilc Nuolif. Anton Oppelik. Adtmnistraftimea, Piaţa mare.
In Budapesta: a A. V. Q-old- Târgul Inului Nr. 30, otaeiu
borger. Elcstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şese
Iieopold(VTI ErzsAbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu duaul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 6 lunîl2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un eaemplar
Publicări mai doso după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a ae
pagina 3-a o aeriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. Braşov, Vineri 10 (23) August. 1901.

Secuii se duc în America. Săcuilor, când înşişi se văd cons- angajaţi la anumiţi proprietari, sunt cretar ; Beleff cassier; oolonelul Nicoloff şi
trînşî a recunosce, că România a lăsaţi să trâcă dincolo; deci mai Buzulcoff membrii.
Din nou resună din colonele început să se gândescă şi la intere­ multe sute de muncitori săcui au
foilor unguresc! un vaet pentru Se­ sele de traiu a!e propriei sale na­ trebuit să se întârcă în comitatele
cuii din Ardeal. „Secuii/ strigă ele, ţiuni. secuiescî, de unde au pornit. Asta-i Sultanul la Livadia. In cercurile
„nu mai pot trece în România, ca Cine duce pe Săcui dincolo de tot şi nu mai are loc aici nici un diplomatice se vorbesce că Sultanul Abdul
muncitor! cu c^iua, cum făceau în toţi graniţă? Nu miseria l o r ? De ce gu­ fel de bârfelă şovinistă. Hamid are intenţiunea să faoă Ţarului o
anii, fiind-că România şi-a închis vernul unguresc, care în Ardeal nu­ Alta e întrebarea, ce să se în­ visită la Livadia. Tradiţiile mohamedanis-
graniţele ; din causa acâsta Secuii mai de ei a avut grije pără acum, tâmple cu aceşti Săcui, cari n’au cu mului se opun acestei oălătorii, eâoi după
prinoipiile acestei religii, un urmaş al Pro­
au început se emigreze cu droia în nu le a făcut cu putinţă de-a trăi ce mai trăi şi vor să emigreze în
fetului nu trebue să mârgă în ţâră de ghiaurl,
America". aici acasă prin munca lor. Şi 6re America. Pănă acum nu s’au prea
decât ca ouceritor. Totuşi esistă o esoep-
Firesce, că vorbind de acâstă numai Săcuii se văd constrînşî a gândit a trece Oceanul, căci prea era ţiune la acâstă regulă : Sultanul Abdul-Aziz
s6rte tristă ce ar fi ajuns pe Secui, căuta lucru în România? N’au tre­ comod a trece numai peste Carpaţi a făout o călătorie prin Europa la 1867.
foile şoviniste nu întrelasă de a-se cut şi trec acolo la munca câmpu­ şi a se întârce apoi spre tâmnă cu
jălui în contra României vecine, lui şi mulţime de Români? De ce leişorii în buzunar.
care, 4i° a fost până acuma de aceştia nu vor se scie nimic foile Se afirmă, că din comuna Te- Dr. Kaizl si Germanii austriacî.
„mormântul Secuilor". Un şovinist guvernului unguresc? Ori dâră s’a leca ar fi emigrat acum un an vre-o
dela Tergul-Mureşului spune într’o făcut escepţiune cu aceştia la gra­ opt-spre-4ece locuitori în America, Conducătorul Cehilor tineri Dr. Kaizl,
scrisâre, ce o publică, că mai mult niţa română? lăsândn-şî femeile şi. copii acasă. Aşa repausat dilele acestea, este apreciat de oă-
de doue sute de mii de Secui s’au Este o contradicţiâ mare, în au mai emigrat şi din alte comune tră organul progresist liberal „N. Fr. Pr."
pierdut în România, că acum Ro­ vaietele de mai sus ale şoviniştilor ale comitatului Odorheiu, âr de aci din Viena într’un articol da fond, pe care
mânia are destul cu „jertfele aduse secuiofilî. Ei afirmă, că România ve­ încolo „se pregătesc a emigra mai îl credem destul de important spre a-1 co­
de Ungaria," că nu mai lasă pe mun­ cină a fost pănă acuma mormântul mulţi". Din comitatul Mureş-Turda munica cetitorilor noştri în estras.
citorii secui se trâcă peste grani­ Săcuilor. Atunci de ce se mai plâng, să fiă în ajun a porni peste Ocean După apreciarea talentelor naturale
ţele ei... că nu-i mai lasă să trâcă peste gra­ sâpte-4ecî de familii. ale defunotului, organul liberal relevâză
niţă? De ce devine de-odată în urma vastele lui cunoscinţe, iubirea învăpăiată de
La început România a primit acâsta ţâra secuiască mormântul lor, In dietă s’a făcut mare sgomot neam, care înse nici odată n’a dege­
pe Secui, dâr acum nu-i mai trebuesc aşa că se văd nevoiţi a emigra la pentru colonisarea Ardealului cu Un­ nerat şi nu s’a lăsat a fi răpită la atacuri
pănă ce nu va mistui, nu va asimila America? guri. Ei bine, aceştia se vor întâlni nesocotite faţă cu adversarii. Dr. Kaizl, fost
pe cele doue sute de mii de Secui, ce-i Tote acestea caracterisâză în în drum cu Săcuii, cari emigrâzăîn ministru de finanţe în cabinetul Franz Thun,
are în ţâră.... Deci bieţii Secui sunt mod flagrant netemeinicia tuturor America. Se pâte âre cugeta oicână seiea, că prin majorisare artificială nu se
acum nevoiţi a-şî câştiga alt teren, afirmărilor şi plângerilor şoviniste mai semnificativă pentru a înfăţişa pâte suprima importanţa Germanilor în
ca se pâtă trăi şi iau dramul spre privitor la Săcui. Dâcă ar vorbi ade­ miseria stărilor de aici şi a întregei Austria şi de aoeea susţinea în mod sincer
America. In urmă esclamă: Cu cât vărul şi ar fi cinstiţi, calea — valea. politice naţionale şi economice un­ idea unei împăcări echitabile între oele
mai fericită e mica Româniă, decât Der mai sunt şi răutăcioşi şi ostili guresc! ? două elemente. El făcea parte din şoâla
marea Ungariă, care peste Carpaţi ţării, care i-a hrănit şi le-a oferit politicianilor tineri cehi, cari aveau cura-
abia e cunoscută?! Ea pâte lua şi mijlâce de traiu. Dela congresul macedonean se giul a nu recunâsce drept dogmă politica
măsuri escepţionale în interesul po­
Adevărul este, că România n’a telegrafâză din Sofia cu data de 18 Au­ naţională prescrisă de Palackyşi Clam-Mar-
porului ei, pe când la noi mulţi se luat nici o măsură ostilă muncitori­ gust st. n.: Astădî s’au încheiat desbaterile tinitz politioă basată pe aşa numitul drept
fălesc cu aceea, că aici numai mun­ lor săcui, ci a dispus numai pentru congresului macedonean. In decursul aces­ istorio. Şoola aoâsta, numită şcâla realistă,
citorii streini pot căpăta de lucru, uşurarea proprietarilor din ţâră, ca tor desb&terî partidul fusionat Mihailowshy- a renunţat la principiile sprijinite pe drep­
fiind-că Maghiarul seu Săcuiul încă soldaţii concediaţi în massă pe tim­ Zonceff a învins asupra partidului Sarafoff. tul pierdut pe de-o parte în întunecimea
şi în timpul lucrului se sfătoşesce....
pul lucrului câmpului să fiă puşi la Acâsta s’a întâmplat, după, cum se elice, timpurilor, âr pe de alta în aspiraţiile ne-
Etă aşa esplică şoviniştii pustii­ disposiţia lor. De aici a urmat sim­ în urma unor descoperiri sensaţionale asu­ bulâse ale unui viitor îndepărtat şi oăuta
rea Secuilor, cum o numesc ei, lo­ plu, că muncitorii, cari au voit să pra manipulării banilor întraţl la comitetul a-se împăoa 'ou satisfacerea cerinţelor na­
vind în România, care le-a dat şi le trâcă şi de rândul acesta din Ar­ maoedonean. ţionale în cadrul unui stat modern. Kaizl
dă încă în mare măsură mijloce de deal în România, fiă Săcui, Români Noul oomitet maoedo-bulgar s’a con­ a fost cel dintâiG în acâstă şcâlă, care voia să
traiu. Asta-i mulţumirea. Ei învi- sâu Saşi, n’au mai căpătat de lucru; stituit în modul următor: realiseze ideile şale, nu în luptă ou parti­
nuesc acum ţăra vecină că ar ave şi este sciut, că numai muncitorii Profesorul Mihailowshy president; ge­ dul dominant, ci alăturea cu el şi prin spri­
tot felul de tendinţe ostile esistenţei aceia, cari se pot legitima, că sunt neralul Tonceff vioe-president; Stoiceff se­ jinul lui. In acâstă tendinţă a sa a întâm-

FOILETONUL „GAZ. TRANS". Dâmua de A. (sărutându-şl copila): „Eşti Este mai bine de-o săptămână! Inchipneş- gem la capelă". — Dâmna de A. rămâne
în adevăr veselă, că a venit mama, Jenny ?“ te ţi, mamă, papa mi-a cumpărat o trăsu- ^cufundată în gândiri, Jenny privesoe prin
— Jenny: „Te rog, nu e aşa mama, oă rică, în care şed două păpuşele şi când în- ferâstră la treoătorl.
oih putâ rămâne tot-dâuna la tine? Este vîrcescl un măner, dinapoi la trăsurică, soii Trăsura se opresce în faţa biserioei
In divorţ. aşa de urît acolo în lăuntru; fetele cele­ tu, că trăsurioa fuge singură, âr păpuşile Madelaine. Dâmna de A. „Iaoă, am sosit

(Sceaaă, cliaa. •vla.ţcx peirlcia.aa.2 u). lalte îmi 4'c mereu: „Tu trebue să stai ou sbi&ră, asta ar trebui s’o vec|I, mama! O, la o biserioă mare, vino Jenny!" Ele se
După Ferdinand Stephan. noi, fiind-că nu te-ai purtat bine, mamâ-ta papa este forte amabil, ml-a cumpărat de dau jos. — Jenny, (intrând în biserică):
nu te mai inbesee!" Nu i aşa, mama, Jenny tâte. Apoi am fost în Bois şi papa m’a „O, cât e de frumos aici, ou totul alt-fel,
Domnul şi dâmna de A. sunt în pro­
nu este rea, spune, pot să rămân la tine ?— lăsat să mă dau ou căluşeii. (Punendu-şl din decât în capela nâstră!" — Dâmna de A.:
ces de divorţ. Motivul acestuia este anti­
Dâmua de A. (sărutând pe Jenny): „Tu nou repede braţele împrejurul gâtului ei): „Nu vorbi aşa de tare, Jenny, vino, n’a-
patia reciprocă sâu oum s’ar mai elice ou
eşti îngeraşul meu, der mama-ta trebue să Te rog, mama, să spui tatei să veniţi odată vem mult timp, acum ai să-mi arăţi, dâoă
alte cuvinte, nepotrivire de caracter. Pănă
mârgă erăşl în călătorie şi nu te pâte lua amândoi (dând din picior): Jenny o vrea scii să te rogi!" — „Dâr pentru cine să
la terminarea prooesului fetiţa lor, Jenny,
şi pe tine!" — Jenny: „O, papa oel rău­ acâsta! Şi papa a spus, că mama este fârte mă rog, mama? Dâmna de A.: „Pentru
în etate de şâpte ani, este plasată într’un
tăcios, care şi el vecluio merge în oălătorii. amabilă şi să mă rog lui Dumnezeu cât papa!" — Jenny se pune în genunchi, îşi
pension cu condiţiunea, ca fiă-care dintre
(Se gândesce un moment): Spune-mi mama, mai des pentru tine 1“ împreunâză mânile, în care timp şi mama
litiganţl să aibă dreptul a o poseda alter­
de ce astădî ârâşl n’a venit papa, ca să ne Dâmna de A. (veselă): „Acesta a face aoelaşî lucru. — Dâmna de A. (cătră
nativ câte două âre pe săptămână.
preumblăm împreună?" — Dâmua de A. cjis’o papa?" — Jenny (mândră): „De si­ Jenny, care s’a rugat cât-va timp): „Te-ai
Pe la ârele două post-meridiene se
(încurcată): „A plecat din nou!" —Jenny gur!" — Dâmua de A. deveni gânditâre, rugat pentru papa?" — Jenny: „Desigur,
opresoe o trăsură elegantă în faţa unui
(gânditâre): „A plecat deja?" — Dâmna apoi striga prin ferâstra dinainte a cupelui dâr am rugat pe bunul Dumnezeu îuoă
mio edificiu, oe sârnănă a şcâlă, în strada
de A. (strîngendu-şl copila la p e p t ) : „Iu­ oătră vizitiu: „La biserica Madelaine!“ pentru ceva!" — D â m n a de A.: „Pentru-ce,
Montmartre. Servitorul sare de pe oapră şi
beşti tu pe mama, Jenny?" — Jenny (în- (Oătră Jenny): „N’ai fost de mult la bise­ Jenny? — Jenny: „Ca să vă trimită cât
ia din mâna damei voalate, ce şedea în
colâcindu-şl manile pe după gâtul mamei, rică?" — Jenny: „Domnişâra nâstră (fice mai curând pe amândoi la mine!"—Dâmna
cupeu, o hârtie, cu oare apoi întră în casă.
se aşâcjă pe genunchii ei): „Mama, te iu­ vecinie, oă avem noi o biserioă aoasă, dâr de A. este emoţionată şi-şi strînge copila
După. câte-va minute reapare, eonduoend besc fârte, fârte mult, dâr te rog nu mă aceea nu e biserică, ci o odaiă mică întu- ou delicateţă la pept. Ele ies aouma din
de mână o fetiţă blondă. Dama deschide
mai trimite îu casa aceea urîtâ!" — Dâmna necâsă, eu un mio altar în mijloc!" — biserică şi se urcă ârăşl îu trăsură. Dâmna
uşa dela cupeu şi strigă:
de A. Iubeşti tu şi pe papa Jenny?" — Dâmna de A. „Aşa dâr voi aveţi o ca­ de A. (cătră vizitiu): „La cofetăria din
„Jenny! Jenny!" — Jenny: „O, Jenny: „Papa este bun. (Gânditâre). El n’a pelă?" — Jenny: „Da, da, o capelă. Cele­ colţ şi apoi îndărăt la pension!“ — Dâmna
mama, mama, cât sunt de veselă!" — venit deja de mult. (Numărând pe degete): lalte fote cjic adesea: „Jenny, acuma mer­ de A. cumpără uisce prăjituri şi bombâne