Page 3 - 1901-08
P. 3
Nr. 17 0—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina ? .
Precum s’au putut convinge cetitorii Şi cum să înfieram purtarea numitei Augnst a. c. în sala souie*ăţii filarmonice Spauia, şi-au ales oa sediu Austro-Ungaria.
noştri, noi în raportul nostru am căutat foi, oare îucă cu două dile înainte de ca din Cernăuţi. Având a-se discuta oestiunl Dânşii au cumpărat casurma dela Nagy-
să fim cât mai obiectivi, mârginindu-ne a şul din cestinne a acusat direct preoţimea caii ating şeâla şi viaţa învăţătorilor, co Szombat în Ungaria şi au ti ansformat-o în
constata fapte. Nu aşa însă procedâză, cum română din Scheiă şi Braşovu-vechiă, că mitetul a înVitat pe domnii deputaţi din mănăstire. Călugării ordinului St. Franeois
vedem cu justă indignare, foia evreo-ma- ar aţîţa contra Jidovilor chiar în biserică? camera imperială şi cea provincială, consi de Sales au cumpărat o întinsă proprie
ghiară din localitate, care în numărul apă lierii comunali ai tuturor oraşelor, primarii tate la Rudmk. Franoisoauii negociâză
rut asâră îotituleză raportul său relativ la comunelor, şi pe toţi amicii poporului spre a cumpăra Neustift. Iesuiţii sunt în
oaşul de mai sus: „Revoltă în contra jidani SOIRILE DILEI. şoâlei şi învăţătorilor de a lua parte la vorba, oa să 'cumpere un vast imobil ia
u
lor /“ şi „ Răscâla Vatachilor din Scheiu . adunare. Gratz. Iu provincia Oarintia s’au fundat o
11
(„Brassoi Lapok Nr. 1B6 dela 12 Aug.) — 31 Iulie v. mulţime de stabilimente oongreganiste,
înmormântarea împărătesei Fride-
Deja titulatura acâsta dovedesoe nu precum la Li t,ti eh, Pleterze, Brezia şi
înmormântarea vicarului Dr. I. 1‘ic. înmormântarea împărătesei Frederic s’a
numai preooupare, oi chiar patimă. Dâr Cemcenek. Tâte fondurile au sosit din
Pop din Năsăud s’a făcut Duminecă în ţinut Dumiuejă. Serviciul funebru s’a ofi
cetind introducerea, trebue să fi convins pe Francia.
4 August, n. Serviciul divin a fost cele ciat în biserica dela Crouberg, în faţa Îm
deplin de acâsta. „ Valachii fanatisaţl din
brat de delegatul episoopesc din Gherla, păratului şi a împărătesei Germaniei, a Re Ungurii din România. Iu anii din
u
Scheiu , se rjice acolo, „a/ căror suflet a fost
canonicul I. Georgiu asistat de mai mulţi gelui şi Reginei Angliei şi a celor-lalte urmă, Ungurii emigraţi în România şi cu
cu totul înveninat de agitatorii fără consciinfă,
preoţi. Serviciul funebru s’a făout în bise rude. O estra-ordinară desfăşurare de forţe deosebire oei din Buourescî trăiau în cârtă
astocfl au s£vî>şit un fapt, care putea uşor s6
rica din Năsăud, unde spiritualul din Gherla militare s’a observat cu ocasiunea acestei continuă unii ou alţii. Oârta lor a degene-
u
devină falal .
Dr. Oct. Domide a ţinut panegiricul, ară triste oeremonii. Causa ar fi, că e vorba r&t în polemice prin nisce fiţuici de 4’
are
După acâsta tendenţiâsă şi răutăeiâsă
tând importanţa şi misiunea preotului şi a de un atentat anarekist în contra împăra unguresol, ce le întemeiase în Bucurescî.
îutroduoere, urmâză raportul nu mfti puţin
desfăşurat viaţa decedatului. La eşire îna tului. Aeâstă târnă era 6re-oum justificată In urma acestor polemici, curtea cu juri
tendenţios, în care ia posiţiă pe faţă în
intea bisericei a vorbit părintele G. Do prin presenţa unui mare număr de lucră din Ilfov, în mai multe rânduri a fost silită
contra populaţiunei din Scheiii.
mide, luând rămas bun în numele comisiu- tori italieni, cari lucreză la linia ferată din a-se ooupa cu certurile unguresc!. Acuma,
Nu e de demnitatea nostră de a în
nii şi a oomitetului fondurilor şcolare. Tot apropiere de Friederich-hof. S’a spus chiar, suntem iuformaţl, că predicatorul calvin
tră în polemică cu acestă f6iă din acest
aici vorbi d-1 profesor Ioau Păcur&riu în că ei tăiaseră şi firul telegrafic între Cron- Bartalus, plictisit de atâta hârţuială, s’a
iuoident, dâr tocmai fiind-oă e vorba de
numele gimnasiuiui şi al corpului profeso berg şi Homburg. Consemnul era din cele întors acasă la Marosszentbenedek, unde
„aţîţare ila „revoltă contra Jidovilor", Irebue
K
ral. La cimitir a esprimat d-1 notar comu mai severe: nimeni nu putea pătrunde în fu ales predicator. Iu locui lui Bartalus a
să sbiciuim procederea duşmănosă a acelei
nal Maoedon Grigoriţa ultimul adio în nu paroul dela Friederiehshof, soldaţii având fost ales Nemeth Sândor, fost ajutor de
foiţe şi nisuinţa ei de a mistifica luorurile
mele senatului bisericeso şi a comunei Nă ordinul să tragă în orî-ce străin, ce voia să predicator din OluşiQ. In ultima şediuţă a
şi de a susţine neadevăruri.
săud. Pe sicriul, oare purta osămintele de pătrundă în castel. Cea mai mică prăvăliâ comitetului b'serioei reformate, Bartalus a
După faptul, ce s’a petrecut erl în
cedatului, s’au pus mulţime de cununi din sâu oăsuţă din Cronberg arborase drapelul îndemuat pe coreligionarii săi, să nu lase
Scheiii, ori care ar fi resultatul final al cer
tre caii numai cele familiare au fost de negru. Impărâlâsa era aci forte iubită. din mână drapelul, pe care l’au purtat „cu
cetării, trebue să reounâsoă ori şi cine, că
puse dimpreună ou oosoiugul în sînul pă Cine părea forte afectat de mârtea împă atâta fală" în ultimii două-clecl de ani!....
purtarea populaţiunei din Scheiii a fost
mântului. rătesei, era prinţul moştenitor, care printre
cum nu se p6te de blăjinâ. Jocul de Căl’ţî se practică în mare
nepoţi era favoritul ei! Corpul defunctei
Este cel mai mare neadevăr ceea-ee Balonul oficeriior ruşi, despre oare măsură în oâte-va localităţi din Europa.
împărătese va fi depus în mausoleul dela
afirmă fâia amintită, că din mijlooul mas- am amintit în numărul nostru de erl, a Totă lumea eunâsoe din nume ruleta dela
Potsdam, lângă soţul ei, împăratul Fride-
selor ar fi răsunat strigăte de : „Jidanii tre descins în Maramureş în următorele împre Monte Oarlo. Asemenea locuri celebre de
ric. AdI se ofieiâză aoolo un ultim serviciu
bue omorîţî ca cănii/“ şi că tcţî Jidovii jurări: Era în diua de 8 August st. n. în cartoforiă sunt şi în Belgia, anume Ostende
r
trebue spâncţuraţW „Irebue ăârîmatn sina spre sără. In hotarul comunei Csirol&i Hosz- divin şi Spaa. Senatul belgian vrâ să desfiinţeze
goga /“ etc. szumezd, locuitorii erau ocupaţi cu munca Paşaportele române. Sub acest titlu aceste localuri imorale, oraşele însă protes-
Cum că popuîaţiunea din Scheiă era câmpului, când de-odată văd plutind priu „Cronica" din Bucurescî comunică urmă- tâză, fiind-eâ de aici au un colosal isvor
forte agitată şi indignată, este atât de uşor aer un obiect monstruos, care le-a umplut târelo; „La graniţa dela Predeal se prac de venituri. — Senatul a făcut acum de
de esplicat în caşul de faţă, încât orî-ce inimile de gioză. „Oe să fiă ? ....Se apropie tică de eât-va timp de cătră Unguri un claraţia, că în cas de desfiinţare, se va
motivare apare de prisos. Dâr 6re nu a fost judecata cea din urmă. Aşa ceva nu s’a procedeu absolut intolerabil şi inadmisibil. acorda oraşului Ostende o despăgubire de 5
foia maghiară, de care vorbim, aceea, care mai vădut pe la noi. Păcatele nâstre!" Şi Călătorii din România, cari voiajâză în miliâne, âr oraşului Spaa 3 miliâne.
ou 2—3 (Iile înainte oomuuicase, pe basa bieţii omeni işî făceau cruce, credend că clasa a treia, sunt supuşi unei adevărate
datelor primite dela poliţiă, oaşul ou aoel li a sosit eâaul morţii. Din întâmplare se inspecţiunl corporale, li-se cere să presente Memoriile lui Crispi. Abia şî-a în
chis ochii acest bărbat de stat italian şi
Jidov necunoscut, care a mers la femeile afla pe câmp şi un architect din capitală, dovada, oă au la ei cel puţin 500 de co
deja reclama diaristicâ vorbasce despre
Mavia Sculer şi Ballă Dânesnâ şi le-a oferit care are proprietăţi rurale în aceea comună. rone şi să indice unde se duo şi prin ce
5000 fi. pentru un copil ? Şi nu ea a scris Acesta i-a liniştit, esplicându-le minunea. punct vor eşi din Ungaria. Dâcă nu pot mt-moriile lui. Se cjice, că Crispi ar fi avut
în posesiunea sa multe documente impor
ca şi când ar fi fost însărcinată de poliţiă, In adevăr, balonul coborându-se mai jos, dovedi, că dispun de suma de mai sus,
tante relative la revoluţia sici liană, dela
că „poliţia şi pe acâstă cale atrage aten s’a observat doi âmerrt în coşul lui. Aoeş- sunt reîntorşî în România. De giaba arată
ţiunea publicului asupra respectivului tia erau doi ofioerl ruşi anume: oăpitanul ei, că au paşaport în regulă, autorităţile 1848 şi 1849 şi la espediţia lui Ganbaldi
(Evreu necunoscut) şi îndată ce va afla de P. Tomilovslci, comandantul secţiei aeronau unguresc! nu vor să-l recunâsoă". — Noi dela 1860. Intre aceste se află mai multe
scrisori de ale lui Mazzini şi Garibaldi. —
unde-va despre el, să facă imediat arătare"? tice din Rusia şi locotenentul I. lvanovict. credem, că dâcă se va fi luat vre-o astfel
Ei bine, de ce să mai miră atunci Amândoi s’au ridicat cu balonul militar, de măsură faţă cu oălătorii din România, Se dice, că un editor german ar fi oferit
pentru manuscris trei sute mii de lire.
„Brassoi Lapok", că în populaţiune dom- ce portă numele „Versailles" în aceeaşi cji aoâsta s’a întâmplat numai cu emigranţii
nesce nelinişte şi că în urma caşului de diminâţa la orele 8 din oraşul Varşovia jidovi. Ot'feu. Aqfl, Marţi şi mâne la hotel
„Orient Nr. 1“ o trupă de cântăreţi din
erl a isbncnit pe faţă indignarea ei ? Şi de şi tavorisaţl de un vâut nord-ostic au tre
Catastrofa în Câmpulung. Vineri la
Timişâra va cânta eu concursul musicei
unde’şl ia aoâstă foie îndrăsnâla de a vorbi cut Carpaţii la o înălţime de 20C0 metri. ârele 12 din cji, un zid din rămăşiţele ce
militare. Intrarea 60 bani, loc reservat
de nisce „agitatori fără consoiinţă", cari ar — Ofiţerii ruşi au fost găzduiţi la d-1 tăţii lui Negru-Vodă s’a dărîmat peste o
fi fanatisat poporul român din Scheiii? Tâth Sâhdor, architect şi proprietar. De parte din negustorii veniţi la bîlciul anual. 1 coronă.
Dâcă îi scie, de ce nu-i dă pe faţă? acolo au mers la Oaşovia, unde s’au legi Zidul a acoperit vre-o câte-va cjccl de
Cum trebue să se caracteriseze o ast timat la autorităţile oivile şi militare, şi omeni, între care a şi omorît pe unii. Vi
fel de purtare de a acusa fără motiv, fără au visitat oraşul. Ou trenul de săra s’au neri după amiacll şi Sâmbătă s’a lucrat la SCIRI ULTIME.
causă şi dovadă într’un moment, când cer întors în patria lor. scâterea cadavrelor de sub sfărîmăturile Bucurescî, 12 August. Drept res-
cetarea oaşului abia se înoepuse? zidului. Aoâstă operaţiune a fost făcută de puns la visita escadrei rusescî, încru-
Tânguiri „patriotice" Şoviniştii evreo-
cătră soldaţi din regimentele de infanteriă cişătorul „Elisabeta“ şi bricul „ Mircea“
maghiarl dela „Egyetârtâs se plâng amar
din localitate. Se orede, că zidul căcjut a vor merge luna viitore la Sevas-
contra proprietarului băilor Lipik din co
Domnul îşi încreţi uşor fruntea, apoi fost fârte mult slăbit din oausa ultimelor topol.
mitatul Pojega, pe care îl învinuesce, că
îşi plecâ capul: ploi. Panica produsă în bîlciă de aoâstă ca
el, ca Ungur, germanisâză pe ospeţii, oarl Constantinopol, 12 August. Bul
„Da, domnă". tastrofă a fost de nedescris. Câte-va oâsurl
de-asemeuea sunt aprâpe toţi unguri. Mai garia a plătit cjdele trecute tributul
„Nu s’ar pută să întrăm ?“ întreba ea după întâmplarea nenorocirei, mulţimea a
întâifi. se legă şoviniştii de tâte inscripţiile de 200.000 lire turcesc! şi cu prile
ou un tou modest, ca şi cum ar fi voit să-şi defilat pe la locul unda eăcluse zidul. Au
anume: „Our-Hotel", „Our-Salon", „Cur- jul acesta a declatat, ca pe viitor nu
scuze îndrăznâla. torităţile locale au început o anchetă spre
Park", „Hier ist der Eiugang verboten", va mai plăti tribut.
„Căutaţi pe cine-va aoolo?" a constata causa dărîmărei acelui zid.
„Dbs Radfahren ist im Parke verboten" etc.
Ea zirnbi. „Caut chiar castelul. Dâr Sofia, 12 August. A4î s’a înce
etc. Apoi mai dio, că dâoă n’ar soi ce îu- Arsenalul armatei (lin Bucurescî
o de vendare. Aşi vrea să-l văd!" put, înaintea curţii cu juraţi, desba-
sâmnă „Lese Zimmer", n'ar sci unde ar fi a cerut ministerului de răsboiu autorisaţia
Dâcă dama ar fi întrebat de lună, mi terea procesului Sarafoff şi soţi. Pre
sala de lectură (ar sta ca viţelul la porta de a instala în el maşinele necesare
rarea lui n’ar fi putut fi mai mare; el şedinte al tribunalului Screskov, acu-
nouă — Culeg.), unde nu se află decât pentru construirea corpurilor de şrapnele,
arunca, o privire scrutătore asupra ei, dâr sator public Verbanov. Sunt acusaţî:
foi vienese începând dela „Reichswehr" care pănă acum se furuisâză dela casa
nu replica nici un cuvânt, ci scâse din bu Sarafoff şi Stoianoff pentru asasina
pănă la „Yaterland" şi de celedin Agram înce Krupp. Prin aoâstă instalaţiune se va rea-
zunar o cheiă, cu care desch'dend pârta, tul Fitowsky, Kovacev şi Trolev pen
pând cu „Hrvatska" pănă la „Agramer Ztg.“, lisa o mare eoonomiă. — Tot la arsenalul
cjise cătră - vizitiul, rare se întorsese în- tru asasinatul Mihăileanu.
âr foi maghiare abia se află trei. Şoviniştii armatei s’a terminat cu transformarea tunu
tr’aoeea: Scutarî, 12 August. In biserica
mai sciu să spună, că direcţiunea băilor a rilor de oârnp esistente, adaugându-le nouă
„Mână îulăuntru !" din comuna Oboti (Albania) s’a pro
hotărît, că medicul nu trebue să fiă Ungur accesorii şi făcând o mică modificare la
După câte-va minute sosiră în faţa dus erî o învălmaşală între partisanii
şi chiar şi numele lui să nu sune unguresce, aparatul de percuţiă. Unul din tunurile
castelului. Un bătrân servitor eşi. a doi fruntaşi albanesî, cari se duş
aşa că medicul aotual al băilor Szemerey transformate a fost trimis casei Krupp spre
„Domnul ioteudeut m’a însărcinat să mănesc de cJ cî de anî. Unul cu
e
Bertalau trebue să se ducă de acolo. Os- a-i adăoga frîna hidro-pneumatioă şi dâoă
vă arăt castelul". numele Duca a înjunghiat pe adver
peţii unguri aflâud despre acesta s’au su esperienţele cu aoâstă frână vor fi satisfă-
„Domnul intendent? — Ce prosaic!" sarul seu în faţa altarului. De aci
părat rău şi au protestat, (jicâud că, dâoă cătâre, ea se va întroduoe la tâte tunurile,
cugeta dama. „Necunoscutul era aşa de ro s’a născut o lupta generală, în care
lucrurile nu se mai schimbă spre unguresce, astfel că aceste tunuri să mai potă înlocui
mantic cu ochii lui întuneoaţl poruncitori au fost omorîţî 4©ce omeni şi au fost
ei pe „cinstea" lor nu vor mai merge la pentru un timp determinat tunurile cu tra
şi acum aud, că este numai un amploiat răniţi 20.
băile Lipik. gere repede.
cu 1500 lire salar, locuinţă şi încălciit!“
(Va urma.) Marea adunare a învăţătorilor din Iesuiţii în Austro-Ungaria. Iesuiţii, Fropnetar: Dr. Aurel Mureşicmu.
Bucovina se va ţinâ în di lele de 19 şi 20 goniţi din Francia şi forte în pericul în Redactor responsabil: Trai an U Pop,