Page 30 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 176. —1901.

picat multe dificultăţi şi nu arare-orl a tre­ care guvernâză acj.1 Bulgaria, diotând mi­ Ţarul Rusiei. Se orede, că acâstă întîlnire D. Tauchanowitoh, fost ministru de co-
buit să 89 lupte cu obiceiul înrădăcinat, cu niştrilor purtarea şi acţiunea lor. se va întâmpla în portul din Dauzig. Este mercifi în Serbia, isoălesce un articul des­
tradiţia, cu încâpăţinarea, âr grija de a-şl In asemeni împrejurări propaganda ceva în atmosferă, care ueliniştesoe oerou- pre „Politica economică rusă în Balcani *
1
perde popularitatea l’a forţat nu numai bulgară continuă a se eseroita în Macedo­ rile diplomatice şi pune pe monarc.hî a se „Albania * este titlul unui artioul datorit
1
odată la compromise şi une-orl ohiar la re­ nia şi va fi de ajuns ca Turcia să ia din căuta şi a se apropia unul de altul. d-lui Dragutin Illitch, directorul (Ţarului.
tragere. S’a întâmplat însă că în vederea nou măsuri draconice îu contra revoluţio­ Programul „Orientului Ortodox**, va
Conflictul turco-frances. Sultanul
ajungerei unui scop realist, se punea el, narilor spre a provoca o violentă contra- preconisa unirea popârelor ortodoxe, din
refuzând în ultimul moment de a sancţiona
fostul ministru şi consilier intim, în frun­ lovitură în Bulgaria şi a da nascere astfel Peninsula balcanioă, sub egida şi protecto­
înţelegerea făcută în privinţa cheiurilor,
tea curentului extrem, care făcea obstruo- unei aoţiunl neprecugetate. Deja sosesc ratul Rusiei. Recunâsce drepturile necon-
înţelegere aprobată de Sultan ou puţin îna­
ţiune pe viaţă pe m6rte. Liniştindu-se însă soiri despre apariţiunea de nouă bande bul­ tes'ate ale Grecilor asupra Macedoniei;
inte, d-1 Constans, ambasadorul Franciei, a
valurile politice, se întorcea din nou la po­ gare chiar la porţile Adrianopolei şl despre ale Românilor asupra tuturor ţărilor loou-
cerut ca Sultanul să semneze iradeaua, care
litica lui de mai nainte, care s’ar putea aceea, că se introduc în ascuns arme în îte de români, printre cari şi Basarabia;
sanoţionâză acea învoială, oăcl de nu.... va
numi politica prudenţei. Macedonia. ale Sârbilor asupra Bosniei şi Herţegovi-
părăsi Constantinopolul.
Acâstă politică însă l’a dus pe Ka'zl Oei ce nu dau atenţiune acestor mici nei şi încheie, în termenii următori:
la multe inconsecuenţe şi aprobarea ei a pu­ semne sunt în realitate forte scurţi de ve­ Ţarul rusesc în Francia. Iu cer­ „Etă, într’un ouvânt, cari sunt ideile,
tut să o obţină numai dela un popor, oare dere. Se scie, oă bandele revoluţionare sâr­ curile guvernamentale francese a produs pe basele cărora „Orientul Ortodox** se va
în sentimentul său estrem naţional devenise besc! şi bulgare au fost percursorii răsboiu- mare bucurie vestea, că Nicolae, împăratul sili să lucreze la apropierea ţărilor orto­
surd şi orb faţă cu ori ce, afară bine înţe­ lui turoo-rus din 1877. Rusiei, însoţit de soţia sa împărătâsa Feo- doxe de Rusia şi vice-versa.
les, de aceea ce se numea ceh. Restul Aus­ Şi situaţiunea Albanesilor este rea, dorovna Alexandra, va visita Francia în „Considerând Rusia ca singurul centru
triei îşi aduce aminte ou grâză de timpul, numai cu diferenţa, că aoolo nu e nimeni, luna Septemvre. Visita Ţarului, după cât în jurul căruia ar put6 sâ se uşecţe poporele
oând împrejurările i-au dat în mâna lui oare să fie ascultat. Dâoă Sultanul a putut se scie din oele comunicate pănă acum, este balcanice, fără frică pentru desvoitarea lor
Kaizl portofoliul finanţelor. In timpul acesta stăpâni po AlbanesI pănă acll, causa este fixată pentru (jiua de 17 Septemvre. Ţarul individuală, ne vom sili să demonstrăm,
nu s’a sfiit a conferi posturile cele mai în­ numai, că aceştia s’au bucurat de o situa- va fi primit de preşedintele republioei, Lou- fără să pierdem totuţî ooasiunea de a arăta
semnate de funcţionari membrilor de în­ ţiune absolut privilegiată faţă ou oelelalte bet, la Dilnkirchen, unde probabil va ţ ne erorile diplomaţiei ruse, cari — adese-orl —
;
credere ai partidului său şi fără nici un scru­ popore ale imperiului. Albanesii nu plăteau revistă peste escadra de nord. De acolo se «M ajutat, opera anti-sluvă a poporelor ger­
pul şl-a pus iscălitura pe stipulaţiunile pac­ nici o dare; funcţionarii superiori erau co­ va duce la Oompiegne, unde se va întâlni manice, nu numai îu detrimentul Slavilor,
tului eu Ungaria, pe cari Banfiy le ootro- naţionalii lor. La Yldiz-Kiosk interesele lor cu împărătâsa Feodorovna Alexandra. In dâr ohiar în paguba Rusiei însâ-şî .
u
iase slăbănogului Thun. erau îngrijite cu dragoste; şefii! lor erau cliua de 19 Septemvrie va lua parte la ma­ După cum spune „La Roum.** inspi­
Ca membru al oabinetului era repre- încărcaţi ou tot felul de binefaceri din par­ nevrele finale francese. Organele guverna­ ratorul fâiei de mai sus ruso-francese, este
sentantul omnipotenţei statului în eseouta- tea Padi-Şahului; în fine ţâra lor era gu­ mentale esploatâză acâstă visită în favorul filologul şi literatul rus din Moscva, Dur-
rea paragrafilor şi pentru densul constituţia vernată de ei înşişi şi vai de guvernorii, cabinetului Waldeck-Rousseau, a cărui po- nowo, tot-odatâ profesor la universitatea
nu era o barieră, care se-1 oprescă ohiar cari iar fi genat fie cât de puţin. siţie este cam sdruncinată în opinia publioă din acel oraş.
dela vărsarea de sânge. Politioa lui realistă Acâstă situaţinne privilegiată şi invi­ francasă din causa proteoţiunei prea mare
nu se dădea îndărăt niol dela un mijloc, diată de celelalte popore nu e de ajuns, se oe o acordă tuturor elementelor disolvante,
despre care credea el, oă îl va duce la soop. pare, spre a completa fericirea poporaţiunii în detrimentul populaţiei băştinaşe, pe care SOIRILE DILEI.
Perderea lui Dr. Kaizl în flârea etăţii, albanese. Acâstă viuâză âre-care emanci­ actualii guvernanţi o numesc reacţionară.
— 9 (22) August.
K
„N. Fr. Pr. o consideră nu numai deper- pare, fiind sătulă de situaţiunea actuală.
dere pentru poporul ceh, ci şi de un eve­ Adevărat, că Albanesii nu sunt încă Waldersee cancelar. S’anunţă din Câletoria Suveranilor români în
Berlin: piarele partidului agrar german
niment politic regretabil pentru monarehie bine lămuriţi despre sortea oe se sforţâză streinătate s’a fixat peutru 15 August v.
prin faptul, că defunctul politician era din­ a şl-o croi, pentru-că idealul lor n'a luat răspândeso 9citea, oă oontele de Biilow ar Conform obioeiului, Regele şi Regina se
fi cădut îu disgraţia împăratului şi că ur­
tre acei puţini cehi, care deşi era adversar încă forma definitivă a revindicărilor lor vor stabili la Ragaz. Ei vor fi însoţiţi, în
puternic al Germanilor, dâr era un adversar naţionale. Unii pretind autonomia completă maşul său ar fi mareşalul de Waldersee. oălătoriă de d-nele Bengesou şi Mavro-
înţelept, care nu făcea parte din acei fana­ şi regat albanes; alţii ar voi un protectorat, Pilele acestea însă, împăratul a făcut con­ gheni, dame de onâre şi de d-nii colonel
telui de Birow o visită, căreia i-se atribue
tici, cari au în vedere mai mult desastrul încât pentru acesta ei n’ar avea, decât greu­ Georgescu şi maior Baranga, adjutanţi re­
Germanilor, decât folosul propriului lor tatea de a alege. Sunt AlbanesI, cari ar voi o mare importanţă Ar resulta de aci, că gali. Trenul regal a primit ordin de-a fi
popor. protectoratul austriac; alţii, cari ar alege actualul cancelar se buoură încă de tâtă gata de plecare.
favârea împăratului.
pe acela al Italiei şi în fine este un număr
„Gott erhalte** îu b'serică valahă..**
Situaţiunea în Balcani. destul de mare, oare ar dori un prinţ grec Sub acest titlu fâia jidano-maghiară, aroht-
şi influenţa Greciei libere, din a căreia po-
„PniToslavnii Vostok“. şovinista „Egyetârtâs** aduce o notiţă, în
Din nou orisontul politic în Balcani poraţiuue a fost şi rămâne a patra parte
oare şi cu acâstă ocasiune îsl arată ura ne­
începe a se întuneca. Cu tot optimismul ce de naţionalitatea albanesă. Acesta e titlul gazetei franco-ruse, spusă, oe o are faţă de tot ce uu-i jidano-
domnesoe cu privire la situaţiunea în Orient, Acâstă e oestiunea albanesă, care se oare va apărâ acll în Buourescl. Pravoslavni
maghiar. Auume se vaetă rău, că din inoi-
dmenii cu pătrundere văd; că acolo nu merg va pune înourând şi a căreia prime ecouri Vostolc, — „Orientul ortodox** pe românesce
dentnl clilei onomastica a Maj. Sale monar-
t6te după cum ar trebui. deja au început a se aucli. Ultima mişoare a va fi — scrie „Patriotul * din Buourescl—
1
chului din 18 I. o. corul catedralei românesc!
Trei puncte sunt, cari formâză singure Albanesilor în oontra Muntenegrului nu e o revistă săptămâuală, în formatul de
din Arad a cântat imnul austriac „Gott
un deposit vast de materiă esplosibilă, care decât cea mai slabă diutre dovecjî. euart mare. Directorul noului cjiar va fi erhalte**. Er o tradare de patriă !
dintr’o singură schînteiă păte să aprindă Se vede deci, că situaţiunea în Bal­ d. Dragutin Illitch, literat sârb şi poet de
un foc înfriooşat: atitudinea Bulgariei ofi­ cani a ajuns aprope în ultima ei faşă. valâre, pe care motive politice l’au făcut Principele Ferdinand, moştenitorul
cială sâu nu, oestiunea Macedoniei şi în să se espatrieze din regatul regelui Ale­ tronului român împlinesce Sâmbătă, 11 Au­
fine situaţiunea în Albania, o a doua Ma­ xandru. gust v. curent, 36 de ani. In acâstă Ji, un
cedonia, ou aceleaşi perioule şi cu aceleaşi Din străinătate. Primul număr al „Orientului Orto- Te-deum va fi oficiat la Metropoliă, la oare
preocupaţiunî pentru diplomaţia europeană. Întîlnire de monarchî. Din Berlin dox“ va ouprinde, pe lângă un articul-pro- vor asista miniştrii, oorpul diplomaţie, au­
Atitudinea Bulgariei nu e de loc dară. se scrie, că în cerourile bine informate de gram, două articole ale d-iui Durnowo, torităţile civile şi militare.
Reoenta achitare a lui Sarafoff dovedesoe, acolo se vorbesce despre o apropiată visită directorul diarului „Petersburgsk'e Wiedo- Balul din Azuga. Duminecă, 6 Au­
că de-aci înoolo nici un guvern bulgar nu a regelui Italiei la împăratul german în mosti", primul tratând despre „Rusia şi gust st. v. secţiunea Ligei Culturale din
va mai fi în stare a pune stavilă mişcării Fotsdam. Se confirmă de asemenea soirea politica ei în Balcani** şi al 2-lea despre Predeal, a organisat un bal în salonu!
revoluţionare a comitatului macedonean, despre o întâlnire a împăratului german cu „Comitetul anarhio macedonean din Sofia“. fabricelor de postav din Azoga. Etă c£

pe cari le dă copilei, care sărută pe mă-sa mul- Domna de A. plânge cu amar, âr trăsura feindu-se, barba sa blondă): „De ce te uiţi da, da, este mama! Te rog, papa, pot st
ţumindu-i şi apoi cjioe: „Te iubesc, mama!“ se îndepăr'âză. — aşa aspru, papa? Nu mai iubescl pe Jenuyoa aduc pe mama, spune-mi de grabă, iubit<
— Dâmna de A. caută să-şi asoundă la- După opt dile la aceeaşi oră. In faţa ta?** — Domnul de A. (stringe pe Jenny papa! “ — Domnul de A. forte agitat
crămile, oe-i isbuonesc. Jenny era ocupată pensionului se opresce o birjă, lângă birjar la pept, dâr nu răspunde imediat, apoi:) „Acâsta nu este mama, mama a pleoat îr
cu mânoarea, în timpul acesta însă ea şâde un servitor. Acesta se dă jos de pe „Ce vrei să-ţi cumpăr astăcll, Jenny ?** — călătorie! * — Jenny: „Nu, nu, acâsta-
1
observa şi pe mamă-sa. De-odată strigă: oapră, ea o hârtie din mâna domnului, oe Jenny (tot în ton linguşitor): „Jenny scie raama, îmi dai voie.... eu vrâu... spune, papa !*
„Mamă de oe plângi tu? — D6mna şâde în trăsură, şi întră îu pension. Câud să asculte, papa, aşa e oă nu ţl-am spus, că — Domnul de A. văzuse pe damă şi se'con
de A. (zimbind ou amar): „Nu plâng, dâr reapare, conduce la trăsură pe Jenuy, uşa mama sufere de ochi ?** — Domnul de A: vinse că e nevasta lui. Involuntar a desohi
mă cam dor ochii!“ — Jenuy: „Şi papa se deschide, Jenny este ridicată îu trăsură. „Mama sufere de ochi?** — Jenny: „Da, uşa dela cupeu, Jenuy o împinge în lături
spune mereu, că sufere de ochi; va să cjioă Domnul de A. cătră visitiu: „Mănă încet eu credeam, că mama plânge, ea însă ml-a sare din trăsură, fuge după damă şi strigă
u
amândoi suferiţi de ochî? Ea taoe apoi prin Câmpurile Eliseioe!** — Jenny: „Dâr spus, oă o dor ochii. Am fost cu mama in- „Mama, mama, papa e aici!** — Jenn;
şi priyesoe în continuu la mama, care se mult timp ai fost absent, papa, acuma însă ră­ tr’o biserică mare-mare şi aoolo m’am rugat apuoă pe mama de mână şi voiesce a ■
u
şterge la ochi. — Domna de A. „Iacă, mâi aiol şi meieai şi pe mine. Mergem acuma peutru tine ! — Domnul de A.: „Cine ţl-a trage spre trăsura, oe se apropia. Domn
1
ne-am întors ârăşl la tine. Mama ta trebue la mama? Vino, papa, să l u ă m îndată şi pe spus, să faci acâsta? * — Jenny (ou ener­ de A. esitâză, dâr Jenny strigă voiosă
să te părâsâscă acum, Jenny!** — Jenny mama! — Domnul de A. „Mai întâiu să-mî gie) : „Mama !** „Vino, mama,..,, papa te chiamă!**
(plânge şi ea): „Mamă, am să. te iubesc şi dai o sărutare,....... aşa.... aouma să-mi spui, Domnul de A. îşi ascunde faţa şi pri- Se adună lume curiâsă, dâr repede s
mai mult, dâr te rog, vino şi vecii mai des dâcă îţi pare bine că am venit? Jenny: vesoe prin ferâstră la^ drum, Jenny pri- deschide uşa dela cupeu, îu oare se urc
pe a ta Jenny !** Dâmna de A. „Bine, în­ „Mă mai întrebi, papa? Scii tu bine, oă vesce pe cealaltă ferâstră la promenadă şi domna de A. cu Jenuy. Din cupeu o voc
geraşul meu, am să vin ârăşl cât mai cu­ trăsurica ou cele două păpuşele, pe care la treoătorii, ce se preumblau acolo ; de­ bărbătâscă strigă: „Repede la mine înd£
rând, dâr te rog să nu spui tatei, că mama mi-ai cumpărat,’o nn de mult, înoă nu s’a odată ea strigă tare: „Papa, papa, vino re­ răt!** — Pe oând visitiul dădea bioiu oai
r
sufere deochi! — Jenny: „Nu, mamă, am stricat? Jenny se pârtă bine, papa, dâr nn pede, eu văd pe mama, uite colo dama acea lor, servitorul îi spuuea la ureche: „Eră.
1
1
să fiu asoultătâre. Domna de A. îşi îmbră- mai vrâ să se întorcă la pension! * Domnul îmbrăcată în negru ?** — Domnul de A. uu divorţ căcjut în baltă! — „Sunt şi e
ţişâză copila cu drag, servitorul se dă jos de A. „Numai oâte-va (Ţie, să mai stai acolo abia îşi mai pâte stăpâni emoţiunea : „Te de aoâstă părere**, — răspunse visitii
de pe capră, desohide uşa cupeului şi con­ apoi....** — Jenny întrerupându-1: „Apoi înşeli, Jenny, acâsta nu e mama !** — Jeuny zîmbind.
duce pe Jenny ârăşl în pension. Dâmna de mă întorc la papa şi la mama !** (Bate în rămase la ferâstră, trăsura se apropiase de
Oniţâ.
A. (strigând după densa): „Dumnezeu cu palme de bucuria.) — Domnul de A. sus­ dama, care mergea forte încet. Jenny sare
w
tine, Jenny ! — Jenny (făcând semn ou pină şi i-se întunecă faţa. — Jenny (se repede în sus, cuprinde cu amândouă bra­
mâna): „Vino ârăşl în curând, mama!“ — aşâdă pe genunchii lui şi ciupesce, lingu- ţele gâtul tatâne-său şi strigă: „Este mama