Page 31 - 1901-08
P. 31
Nr. 176 — 1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
ni-se scrie : Dat fiind bunul renume, de s6nă în familiă 1 cor. 40 bani. Venitul ou- Rgsboiul din Africa sudică. cute ameninţările cuprinse în pro
care se bucură tâte petrecerile aranjate rat este destinat în favorul şcâlei gr. cat. clamaţia lui Kitchener.
de aoâstă secţiune — şi reuşita balului din loc. —NB. Prea stimaţii participanţi sunt „Standard publică următârea depeşă
14
acestuia era de prevădut. Intrâga vale a avisaţî la provisiunea propriă, âr de beu- din Bruxelles: Kriiger e convins despre o
Prahovei, — care adăpostesoe atâta lume turl bune şi ieftine se va îngriji comitetul. apropiată intervenţia a Europei. El afirma
românâscă în timpul verei căldurâse, — deunăfjl, că la apropiata întîinire dintre JEsposiţiă de tâlhari şi crimi
Staţiune înveţiitorescă vacantă. La
şi-a dat întâlnire ou aoâstâ ocasiune la Wilhelm şi Ţar, oei doi s.uveranl vor cer nali. Direcţiunea esposiţiei pan-americane
şcâla fostă grăuiţerâscă din opidul Haţeg
Azuga. Pe la câsuriie 9 sâra, spaţiosul sa ceta oestia arbitragiului între englesl şi din Bufifallo, a publicat în <^iare următorul
a devenit un post de învăţător vaoant prin
lon, iluminat „a giorno“ şi împodobit cu Buri. Kriiger mai e de părere, că mârtea, auunţ: Se caută hoţi de bănol, falsificatori,
pensionare. In conformitate ou concursul
ghirlande de flori şi bracjl, din mijlocul împărătesei Frederic va servi mult causei pungaşi de buzunare, hoţi de strade prin
publicat în fâia ofioiâsă „NâptanitokLapja
44
cărora eşia aşa de minunat în relief „mân- burilor şi că influenţa ce o avea asupra cipale, cavaleri de industrie şi esorool, în
cu salar de 800 oorâne, ouartir liber şi
drul nostru bicolor*, era oomplectamente fiului ei a oprit pănă aoum pe Wilhelm să fine delicvenţi de orl-oe fel, oarl să aibă
lemne de foc — concurenţii au aşi trimite
ocupat. Musica începe să cânte „Hora Uni- intervie în luptă. un record ; asasinii sunt preferaţi. Posiţiune
suplioele, instruite conform prescriselor le
44
rei şi jooul se încinge, pentru-ca sâ con * sigură. După cum îşi pâte orl-oine înohi-
gali, pănă la 28 August a. o. la presidiul
tinue vioiu pănă în zorii cjilei. LL;a cen pui, ofertele au ploat de priu tâte părţile
şcâlei oOmunale. Alesul dâoă va dovedi şi Din Haga se anunţă, că Kriiger pre-
trală din Bucuresoi a fost repreaentată prin şi direcţiunea esposiţiei n’a avut decât
capacitate musicală, spre a putea înfiinţa gătesce o proclamaţia fârte violentă, ca
d-1 secretar Septimiu Mureşianu; ilustrul munca de-a alege. Toţi aceia, oarl au pu
şi conduce un oor, oeea-ce e a-se indică în răspuns la proclamaţia lui Kitohener. Pre
ei preşedinte V. A. Urechiă, fiind suferind tut să probeze, că au comis oele mai în-
suplică ou dovecjl, pâte conta şi la o remu- şedintele Kriiger a primit un raport, că
la Sinaia. încasările făoute cu ocaaiunea neraţiune anuală de 200 corâne, eventual Engiesii tratâză fârte rău pe Olandesii re grozitâre asasinate, au fost asiguraţi pen
acestui bal pentru fondurile Ligei, încred tru 1B dolari pe săptămână. Asasinii mai
şi mai mult, ceea-oe se aduce la ounosoinţa voltaţi din Natai.
t6te reţetele de pănă aci, graţiă activităţii mici primesc un salar de 10 dolari pe săp
interesaţilor. Săptămâna trecută Engiesii au făcut
vrednice de tâtă lauda, a bunilor Români tămână. Printre concurenţii mai de sâmă
mai mulţi prisoniarl, îutre oarl şi pe Wol-
flin Azuga dd : S. P. Igiroşauu şi I. Babeş Câne în loc de epure. Un muncitor se află faimosul bandit Willio Canlan, care
mavans, fostul preşedinte al Volksradului.
iniţiatorii balului. Costumul naţional a fost cu cjiua din Budapesta, cu numele Szabâ la Chioago a furat dela Ovrin W. Potter
*
purtat eu multă eleganţă de majoritatea Audrâs, a fost dus dilele aoestea la poliţiă, bijuterii în valâre de 20 mii de dolari
frumâselor dansatâre. S’a petrecut admi fiind-oă făcea comerciii ambulant ou carne. O depeşă din Capetown cătră „Daily furt descris admirabil într’un roman de
u
rabil. — B . Aoolo veterinarul comunal Râtonyi a con Mail anunţă, că trei detaşamente bure d-ra Gertruda Potter Danielis, fiica pun-
statat, oă auimalul jupoiat de piele şi pe se conoentrâză la apusul coloniei spre a se găşitului. Un celebru rău-f&cetor cunoscut
Camera de comerciu şi industria
care dilerul îl oferia drept epure.... era îndrepta asupra oraşului Olanwilli&m. En sub numele de Miekey Mack, şi care a
din Braşov şî-a tipărit raportul adresat mi
câne. Szabâ apărându-se spunea, că a fost giesii au trimis ajutâre grabnice pentru apă avut diferite oioonirl cu poliţia, s’a presin-
nistrului de cotnere h r. u. asupra situaţiu-
beat şi că a găsit carnea în drum. N’a ne rarea oraşului. tat la concurs şi a fost primit, dâr în urmă
nei economice din circumscripţia ei pe
44
gat, oă voia să o vândă drept carne de E de observat, oă Clanvrilliam nu e din „modestiă s’a retras. Michael Flynn,
anul 1900. Broşura cuprinde pe 62 pagine,
epure, dâr a adăugat, oă dâoă nu ar fi pu- tocmai departe de Capetown şi că deja la un domn, care a ucis doi ofiţeri poştali,
un tablou fidel al întregei activităţi agri
tut’o vinde, ar fi mânoat’o singur. Szabâ a începutul anului, aoest oraş a fost fârte se pentru-că aoeştia au avut ouragiul să-i spue,
cole, comerciale şi industriale din eircum-
fost dat în judecată pentru delict. înpotriva rios ameninţat de cătră Burii comandantu că desface scrisorile de valâre şi fură con
soripţia oamerei.
legilor sanitare şi înpotriva codului penal. lui Herzog. ţinutul a fost de asemenea înscris. James
Salvarea a doue corăbii. Dumineoă De altfel tâte depeşile arată, că ac Waston, un cunosout spărgător de case de
Stipendii vacante. La consistorul
dimiuâţa, veneau spre portul Constanţa, tivitatea Burilor sporesce mereu în colo bani, face de asemenea parte din nobila
diu Blaşih în şedinţa dela 1B Aug. st. n.
două corăbii, cari soseau dela Constantino- nia Cap. societate. El arăta publioului oum a spart
s’au declarat 37 de stipendii vaoante, pen
pole şi Varna. Din oausa fortunei, ce se * cassele de bani din Middelburg, Jefîerson,
tru conferirea oărora s’a pus termin cj'ua
deslânţuise pe Mare, aceste corăbii n’au pu Se depeşâză din Bruxella diarului Coqueland, Mainesoille, Jaokson, Decatur,
de 16 Sept st. n. a. c. Iu internatul de
tut nici 9ă ancoreze, nici să intre în port. „Standard , oă preşedintele Kriiger a pri Mfadvdle, Streatar şi Ooohapee. Direcţiu
14
băieţi s’au primit 116 inşi, âr 16 au fost
A urmat o luptă teribilă îutre bieţii lupi mit un raport anunţând, oă actualmente se nea esposiţiei a asigurat pe aoeştl rău fă-
respinşi. La teologia au fost primiţi 14 ab
de Mare şi — fiorâsele valuri. Totă ener află sub arme 17.000 Buri, în colonia Cap oătorl şi criminali de proteoţiuuea sa.
solvenţi cu esamenul de maturitate şi 8 au
gia şi munca marinarilor se pierdea înza- 12,000 Afrioanderl, cari au puşti şi muniţii *
fost respinşi. Concursul pentru internatul
dar şi lupta a durat pănă la ora 2 după
de fete a rămas deschis. Cu ocasia acâsta dâr cărora le lipsesc provisiiie. Memoriile unui vizitiu. Uu lucru
prânc], câud văcjendu-se -aprâpe ÎDvinşI de
s’a raportat, că în anul şcolar treout, din nu toornai de tâte cjilele s’a întâmplat de
furtună, desperaţi, ei au dat semnalul de
2B fundaţiunl de stipendii au fost împărtă curând în capitala Angliei; anume un vi
alarmă. Imediat energicul căpitan Cinchi, L i i e r a t u r &.
şiţi 133 tineri ou suma de 31.070 corâne. zitiu dintre oei mai cunoscuţi şi cu vacjă,
comandantul portului român, a apelat la după mai multe cjecl de ani de slujbă —
ooucursul Agenţiei Serviciului Maritim Ro Catastrofa unui vapor. In golful A apărut n Pe sub arini* o broşu la bătrâneţe a ajuns să fiă şi om de condeih.
mân. D-1 Clain, sub-agentul, seoundat de dela Triest s’a întâmplat cjilele acestea o rică de 62 pagiul. tipărită la W. Kraffc în E! şi-a tipărit memoriile sale şi între al
pilotul Davidescu s’au îmbarcat pe şalupa mare catastrofă, căreia spre norocire, nu i-* Sibiiti. şi care cuprinde poesii de Ioan Bă- tele, spune următârele: „Da, pe ducele
44
„Viitorul şi după o muncă de două ore, căcjut jertfă nici o persână. Vaporul „Se- ilă. Broşura se vinde ou preţul de 1 cor. de Wales, pe când era duce, de multe-orl
au reuşit să salveze corăbiile şi echipagiul benico tocmai plecase din port, şi traversa
44
l’am preumblat cu trăsura, dâr de când a
lor, remorcându-le în port, unde au fost apa cu o celeritate de 9 mile pe âră. Erau
NECROLOG. Iu Şermaşul mare a devenit rege şi stăpânul railiânelor, abia
puse la adăpost de furtună. Graţiă acestui B âre şi 40 m., când vaporul sosi la locul
repausat în cjiua de 17 Aug. st. n. Ioan oă m’a onorat ou presenţa de două sâu
valoros concurs s’a putut evita o mare ne nenoroeirei, la o depărtare de 2 mile de far.
Botezan învăţător pensionat în etate de trei ori. Şi atunci era fârte grăbit şi ori
norocire, oare ar fi constat viaţa multor Tocmai în timpul acela se apropiâ şi va
64 oul. cât îl duceam de iute, nu era nicî-odatâ
14
6 meni. porul de persâne „Mongolia construit la
oomanda Rusiei, şi oare manevra în aoel Rămăşiţele pământesc! ale defunctu mulţumit. Chiar şi cjilele aoestea, când se
Juraţii bulgari. Gazeta de Colonia lui au fost înmormântate după ritul bis. uroâ în trăsura mea înaintea palatului
loc. Aceste vapore s’au oiocnit şi vaporul
44
(„Koln. Ztg. ) află din capitala Bulgariei, gr. oat. în 19 August a. o. îu cimiteriul „Westminster , mi-a strigat: „înainte Cabby
44
„Sebenico a început a-se cufunda. Numai
44
că juraţii din Sofia, cari au figurat în pro comun. II jăleso: Veronica Botezan oa so- şi fii atent! Cu el mai era o persână
44
decât au fost lăsate bărcile şi pasagerii s’au
cesul contra comitetului macedonean au ţiă; Pompeih Botezau, Traian Botezan ca mai tiuără, l’am cunoscut, că-i vialul
înbarcat. Spre norocire nu s’a întâmplat în-
achitat pe Boris Sarafoff şi pe complicii ni; Silvia Botezan n. Laureuţiu, Maria rege al Belgienilor. Cu multă reverinţă
vălmăşală, oum de obioeiu e îu atarl îm
săi de frică, ca să nu fiă şi ei asasinaţi. Botezan n. Saruean oa nurori; Ioan, Ro tni-am ridicat chipiul, la oeea-ce regele
prejurări, şi astfel tâte persânele au putut
mul, Roma, Eugenia, Victoria şi George Eduard îmi striga: „Om nebun ce eşti, la
Diutr’un leu doi. Printr’o mahala ti soăpate. Pagubele se urcă la 300,000 co
din Bucuresoi se colporta vestea, că Ţiga rone dâr din aceste numai 80,000 sunt asi Botezan ca nepoţi. să-ţi chipiul pe cap; nu soii, oă pe stradă
nul Iân Marin Zlătaru, scie să facă dintr’o gurate. Fie-i ţărîna uşâră ! nu faoern ceremonii ?! Grăbesce înainte
piesă de un leu una de doi lei. Nioolae mai iute decât fulgerul pănă la Marl-
u
Stroe, servitor, originar diu Transiivauia, Catastrofa din Bucurescî. O mare borough-House \ Dupâ-ce ajunserăm acolo,
nenorocire s’a întâmplat Sâmbătă nâptea âspale regeso m’a plătit ou aur şi bătân-
aurind despre acâsta, se duce la Zlătaru S O I R I U L T I M E .
în calea Dudesol în casa cu Nr. 33. Pe la du-mă pe umăr, îmi cjise: „Cabby ai
se vadă, dâoă este adevărată acâstă veste.
44
Zlătaru ia dela Stroe uu leu, îl pune în orele 12 nâptea, când mai toţi locuitorii Paris, 21 August. Regele George mânat de minune, fârte bine bătrânul meu ,
acestei case dormiau, se aucji de-odată o al Greciei, care se află actualmente — Da, dâr nu numai oapete de regi înco
nisce tipare şi printr’o singură învîrtitură
sguduitură însoţită de un sgomot puternic : la Aix-les-Bains, va face o visită curţii ronate am dus eu în trăsura mea, ci fârte
soâte o piesă de 2 lei. Văcjend Stroe, oă
partea din mijloc a clădirei se prăbuşise!
nu e glumă, îşi aduce toţi bftnişorii econo regale a României pe la sfârşitul lu- adesea şi oapete de soiinţă, regi ai poesiei.
Sergentul de stradă aucjiud sgomotul şi ţi nei lui Septemvrie. Erau fârte distraşi, încât ei înşişi nu soiau
misiţi, în sumă de 200 lei, ca să focă Ţi
petele desperate — imediat anunţă secţia ai cui sunt, şi nu odată s’a întâmplat, că
ganul din ei 400. Pentru 200 lei însă tre- Bruxella, 21 Aug. Faptul, că
respectivă. Venind ajutor, s’au găsit sub au uitat să-mi plătâscă. S’a întâmplat, oă
bue răgaz şi Stroe a plecat acasă, lăsâu- împăratul Rusiei Nicolae a Invitat pe
dărâmături 8 persâne, dintre cari pe 4 le-au pe unul l’am făcut atent, că şi mie mi-se
du-şl banii la Ţigan ou gâudul să vie preşedintele Kriiger, de a-se representa
scos vii, pentru ceilalţi nenorociţi ajutorul cuvine ceva; el a scos banii şi în loo să mi-i
9
peste câle-va cli' ) «&ud spunea Ţiganul, că la nunta marei ducese Olqa, precum şi
sosise prea târcjin, căci erau deja morţi. dea mie, i-a dat soţului său din trăsură,
vor fi gata cei 400 lei. De-atunol au tre primirea amicabilă ce a făcut'o Ţarul şi
cut multe cŞile şi bietul Nioolae nu şî a că Un ucenic de tipograful se primesc» ministrul de esterne Lamsdorff secreta care fără vorbă i-a pus la buzunar.
pătat îuapoi nici măcar banii daţi, aşa că imediat în tipografia nâstră. Se cere să rului privat al lui Kriiger van der
în oele din urmă l’a denunţat pe Zlătaru aibă col puţin 3 olase gimnasiale sâu reale. Eoeven au făcut în cercurile bure de
la poliţia. Marţi, în 7 August st. v. a fost Oei ce ounoso afară de limba română şi aici cea mai bună im presiune, de J) o ctorul
înfăţişarea la secţia de vacanţă a tribuna altă limbă, sunt preferiţi. A-se adresa la ore-ce sunt o dovadă, că Ţarul con
lului Ilfov. Zlătaru a fost condamnat la 6 „Tipografia A. Mureşianu“. sideră pe Kriiger încă tot ca pe căpete ALESANDRU de VA1DA-V0EV0D
luni şi o cji îuchisâre şi la 200 lei despă nia unui stat de sine stătător. specialist pentru bole interne
In prăvălia G. I. Eremie, strada
gubiri.
Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai Bruxella, 21 Aug. Olanda e ho- CARLSBAD,
bun oaşcaval de munte cu preţul cel mai
In comuna Rag’la(comitatul Bistriţa- tărîtă se facă un pas diplomatic în fa A l t e W i e s e , „Drei Staffeln.“
eftin en gros şi en detail; dilnio sosesoe
Năsăud) se va ţinâ MercurI, în 28 August vorul Burilor, luând iniţiativa la un pro
transport de stugurl, pepeni vertjl, galbeni,
st. n. a. c. o petreoere îu sala şcâlei. în Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot test al tuturor marilor puteri pe basa
ceputul la B Bre sâra. Preţul de intrare: felul de artioulî de delicateţe. confetenţei de pace dela .Haga) aştâptă Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
de-o persână 1 cor. 60 bani, âră de-o per numai ca mai întâiu Engiesii se ese- Redactor responsabil: Traian H, Pop.