Page 33 - 1901-08

î.

REDACŢIUNEA, „SAZETA* iese înfiteijl.
AOministraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr- 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nofrancate nu se pri- N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.
meso.— Manusoripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un un 40 franoi, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso la Admlnlatraţlune in N-rii de Duminecă 8 franoi.
Braşov şi la următorole
So pronumoră la t<5to ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
in Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooleotori.
Nux. Augonfeld & Emerio Les-
ner, Heinrioli Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Âdmmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- T8rgul Inului Nr. 30, etagiu
borger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe ş4se
Leopold(VII Erzs6bet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe 0 luni 12 o., petrei
10 banî pentru o publicaro. — luni 6 corbne. — Un osemplar
Publicări mai deso după tari- 10 bani. — Atăt abonamentele
iă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina S-a o seria 20 banî. plăti înainte.
Nr. 177. Braşov, Sâmbătă 11 (24) August. 1901.

Visita Ţarului în Francia. redactorul (Ţiarului „Eclair“, a de­ Dr. Kaizl şi foile cehe. transmis desohise europenilor stabiliţi în
clarat,, că „de astă-dată Francia este Constantinopol. Acest prooedeu a provocat
Pe când se vorbea numai des­ singura ţinta a călătoriei împăratu­ Mârtea lui Kaizl a conducătorului Ce­ un conflict general mai ou tote puterile şi
pre întâlnirea împeratului Wilhelm lui rusesc“, ceea-ce însâmnă, că nu hilor tineri este mult jelită de întrâga Jpressă Sultanul a fost nevoit să cedeze, garantând
cu Ţarul Rusiei şi cu regele Eduard va merge şi în Germania. De se cehioâ. din nou libertatea poştelor. —- Acum, având
al Angliei şi se chibzuia, dâcă nu va adeveri ceea-ce a cjis Loubet, „Narodni Listy* cfioe, că clubul depu­ bănuială, pe mărfurile debarcate pe cheiul
cum-va în urma morţii împerătesei atunci probabil, că călătoria împă­ taţilor cehi şi [partida au suferit o mare franoes, a dat ordin, că în Stambul nici
Erideric va fi amânată acâsta întâl­ ratului Nicolae în Francia va în­ pierdere, pe care ncl-odatâ nu o va pute un vapor european să nu mai debarce ne-
nire, sosi pe neaşteptate scirea, ca semna mai mult decât un simplu uita, căci Kaizl a fost un om politic cu oontrolat.
Ţarul Nicolae II, în urma învitării act de curtoasiă, cum pretind foile fond atât de adâno, cu însuşiri atât de cu­ Prin acâsta Sultanul a expropriat tam-
preşedintelui Loubet, va visita Fran- germane. rate şi atât de multilateral, încât adl nu se nesam proprietatea franoesă, fără să fi plă­
eia pe la mijlocul lunei lui Sep­ Adevărat, că pentru moment ra­ mai găsesoe un bărbat ca aoesta la nici o tit măcar o despăgubire.
temvrie. porturile politice ale Germaniei cu naţiune. Pătrunderea sa politică, tempera­ Franoia a declarat la acâsta, că se
Scirea acâsta cu t6tă tempera­ Rusia sunt din cele mai amicabile, mentul, agerimea şi energia sa şi le-a va- învoiesce a ceda cheiul, dâcăTuroia orede, că
tura pacînică, ce domnesce încă ac­ dăr proiectul tarifului vamal german liditat în tote posiţiunile vieţii publice şi îi este ameninţată siguranţa, dâr bine înţe­
tualmente în sferele înaltei diploma­ totuşi a provocat nemulţumiri în Ru­ ele au adus poporului oehic r6de şi sucoese les, în schimbul unei despăgubiri echiva­
ţii, a făcut o impresiune adâncă pre­ sia, cari pot provoca ore-care încor­ durabile. lente. Porta a răspuns prin tăcere. Amba­
u
tutindeni. Se întrebă lumea cum dare între ambele state. Piarul Ţi Slas îl laudă asemenea, dăr sadorul Constans a mers de două-orl în
vine, că, după-ce Ţarul, cu t6te invi­ Pressa englesă are tendinţa de îi impută, oă, ca ministru de finance nu s’a audienţă la Sultan în cestiunea acâsta, răs­
tările înteţite ale guvernului frances, a da mai puţină importanţă întreve­ îngrijit de ajuns pentru finanoele Boemiei. punsul a fost însă tot-dâuna evasiv. Francia
n’a visitat acum un an esposiţia, derii Ţarului cu Loubet, susţine însă „Politilc“ din Praga scrie, că în faţa atunci a stăruit mai energic, oerând în
acum de-odată s’a decis a petrece de altă parte, că ea pote să ajute alegerilor dietale şi a încercărilor reînoite acelaşi timp, ca guvernul turcesc să mai
mai mult timp în Francia. Se afirmă numai păcii europene, căci alianţa pentru a asigura activitatea parlamentului plătâsoă şi suma de opt sute de mii de
din partea celor ce pretind a fi mai Rusiei cu Francia contribue puternic central, mârtea lui Kaizl lasă un gol mare. franci, pe care o datoresce mai de mult
bine informaţi, că visita ce o face la restabilirea echilibrului european. Aoest gol se va simţi ou atât mai mult, ou unor supuşi franoesl.
cât în timpul din urmă eşiră la ivâlă ârăşl
Ţarul este o visita militară şi că In Francia tâtă lumea e emoţionată Tot-odată pe marea mediterană au
după revista flotei şi a armatei fran- de apropiatul mare eveniment. Se nisuinţe, cari umblă a abate politica oe- început să oircule două vapâre de răs-
cese la Dunkirchen şi Reims, Ţarul găsesc însă şi partide, ca a socialiş­ hică dela cărarea unei activităţi cuminte, boih franoese, âr d-1 Constans, presentân-
cărl voesoe să apere interesele naţiunii, ţi­
va petrece cât-va timp ca personă tilor, cari nu se arată de loc încân­ du-se la Yldiz-ohiosc, ameninţă pe Sultan
nând sâmă de împrejurări.
privată în Francia. Dintre tote pă­ tate de visita Ţarului. ou ruperea relaţiunilor diplomatice. Atunci
rerile pressei francese şi streine, de De-ocamdată guvernul frances Sultanul neavând în cotro şl-a dat cuvân­
tbte nuanţele, asupra importanţei e peste măsură ocupat cu luarea dis- tul, că va regula afacerea cheiului. „Totul
acestei visite, cea mai justă şi aprope posiţiunilor pe timpul cât va pe­ Conflictul turco-frances. se va arangia pe cale pao!nică ne spuneau
u
de mintea omului este, că printr’ânsa trece părechia împărătescă a Rusiei Gestiunea cu cheiurile din Constanti- atunol telegramele agenţiei „Havas“. Cu
se întăresce alianţa între Rusia şi pe pământ frances şi cu deosebire nopol a ajuns într’o faşă acută de tot. Se tâte acestea, vedem, că Sultanul tot întâr-
Francia. pentru luarea măsurilor de siguranţă, depeşeză, că ambasadorul frances a predat dia cu subscrierea iradelei promise. Amba­
Preşedintele Loubet şi guvernul cari să scutâscă viaţa înaltului ospe. Sultanului ultimatul. Recapitulăm afacerea: sadorul a pus atunol în vedere Sultanului,
Waldek-Rousseau îşi ved şi ei posi- Se (jice, că întrâga liniă a drumului Francia îşi câştigase încă de mult că va pleca, .âr guvernul franoes va re­
ţia întărită faţă cu oposiţiunea na- de fier pănă la Compiegne, unde dreptul asupra unei părţi a oheiurilor din curge la demonstraţiune cu flota. Inoăpă-
ţionalistă-monarcbistă dinăuntru, âr vor locui Ţarul cu Ţarina, va fi ocu­ Stambul. Aceste oheiurl Franoia le între­ ţinarea Sultanului însă tot nu s’a înfrânt.
pressa dinafară e de credinţă, că că­ pată de ambele laturi de un cordon buinţa ast-fel, că poşta şi mărfurile, ce so- Vistieria statului e gâlă — tjicea Sultanul
lătoria lui Nicolae II în Francia nu militar. siau ou vapârele francese le debarca aoolo, — şi dâoă ar face contract pentru oumpă-
va fi nefavorabilă păcii, cunoscân- Tote departamentele francese se fără ca vama şi poliţia turoesoă să aibă rarea oheiului, s’ar resoula ulemalele şi sof-
du-se intenţiunile sale paclnice. In pregătesc a aduce omagii deosebite vr’un control asupra lor. Este soiut însă, talele, prin urmare nu pâte isoăli iradeaua,
Germania scirea a fost primită cu părecliei imperiale rusesc!. împăratul că Sultanul în timpul din urmă are bă­ Franţa însă să se mulţumâseă cu o sorisâre,
âre-care linişte, care isvora din cre­ Nicolae II va fi şi de astă-dată primit nuială, că tinerii turci trimit broşuri şi scri­ în oare declară, că va oumpăra oheiul, nu
dinţa, că visitei în Francia îi va pre- ca un triumfător în Francia. Numai sori agitătâre din străinătate prin mijloci­ dă însă nici o garanţie de plată.
merge întâlnirea Ţarului cu împăra­ de n’ar fi de rău augur acâstâ pri­ rea oficiilor poştale străine. Din pricina La acâsta ambasadorul Constans şl-a
tul Wilhelm. mire triumfală pentru libertatea şi acâsta s’a întâmplat nu de mult, că poliţia presentat ultimatul, cerând răspuns Ipănă
Intr’aceea însă preşedintele Lou- bunăstarea poporelor continentului turoescă a secvestrat nu de mult corespon­ Luni la amia4ăcll.
bet, într’o convorbire ce a avut’o cu nostru. denţele poştelor străine şi ooletele le-a Când soriem aceste rânduri, înoă nu

FOILETONUL „GAZ. TRANS . — Dâr acolo, satul ăla de pe urcuş ? Trăsura mea s’a oprit la intrarea lă­ oiardac oe iese în grădină. Mobila în odae
U
Ale cui sunt casele acelea cu ooperişul verde turalnică a catului de jos. Nu avui timp de e fârte veohe, nu numai părintâscă, dâr
de lângă pădure? a întră în sală şi s’a deschis uşa oare duce străbună.
— Asta-i Iasnaia Paleana; casele direct în cabinetul de luoru al comitelui. Lăngă un zid e un divan larg şi lung,
Lew Tolstoi. sunt ale comitelui Lew Nicolaewicl. Pe pragul uşei apăru Lew Nicolaevicl. In­ tapisat cu muşama verde, pe divan o pernă
trarăm în cabinet.
Eşirăm pe şosea şi apuoarăm pe un de safian. Lângă divan o masă rotundă,
D-l Zamfir G. Arbore, comunică «Ţianilui drum mare de postă. Apoi trecurăm prin Corniţele mă conduse prin partea de plină ou cărţi, broşure, diare germane, en-
„Cronica“ din Bucurescî traducerea unei scrisori, satul Iasnaia Paleana şi intrarăm, în fine intrare a cabinetului, despărţit în două prin glese şi francese. împrejur nisc9 scaune.
ce a primit’o un amic şi conşcolar al său din co­ într’o alee superbă de uriaşi mesteaoănl. In nisce dulapuri de cărţi. După aoeste dula­ O etajeră plină de cărţi. Intre uşa ou geam-
pilăria. In acesta scrisore, a cărui autor funcţio- fundul aleiei se desemnă ourtea oomitelui puri se află biroul său de lucru. Corniţele lîc şi ferâstră un lavabo. La drâpta un scrin
nâză adl ca institutor la moşia Iasnaia-Paleana, a Tolstoi. se aşeclâ în fotoliu, âr eu mă aşecjai în faţa cu oglindă, deasupra sa atârnate de părete
marelui scriitor rus Leon Tolstoi (rusesce Lew sa. Aprinserăm nisce ţigarete şi începurăm nisce cârne de cerb, cari servă pentru a
Casele de piatră cioplită, cu două ca­
Tolstoi), se descrie viaţa intimă a acestuia. a vorbi. atârna pălăria. Pe pereţi, dindărătul dula­
turi, în cari locuesce acum Lew Tolstoi, Corniţele Lew Nicolaewicl e un om purilor sunt bătute cue, pe cari atârnă gar­
După-ce în introducere autorul scrisorei arată sunt construite de dânsul pe locul unde se
cât de mult se intereseză lumea întregă despre aflau altă dată nişte oăsuţe ale tatălui său. Ca­ înalt, portă barbă mare, albă de tot, şi deroba comitelui, o oâsă cu mânerul ei şi
deşi e ootogenar are înfăţişarea unui robust o pălărie mâle.
ceea ce face şi scrie octogenarul colos al literatu- sele cele mari [ale părintelui oomitelui au
rei rusescl, spune, că «propiindu-se de Iasnaia- fost mai la stânga. Pe acest loo creso aoum bătrân, care îşi petreoe bătrâneţele într’o Intr’un unghiu al odăiei sunt mai
linişte sufletâscă apostolică. Corniţele are multe bastâne, trăiate de cătră corniţele în­
Paleana, se gândea tocmai la svonurile maliţiâse,' nisce tei, printre cari se mai pot vedea
faţa rumenă, mişcările sale sunt vii, umble­ suşi care-i servesc pentru plimbări.
ce s’au fost răspândit despre Tolstoi şi continuă oâte-va pietre din temelie, singure rămase
scrisorea sa astfel: din vechea clădire. Acolo sub aoei tei stau tul puţin apăsat, vorbesce ou aprindere şi Pereţii sunt acoperiţi cu o ooleoţiune
aoum nisce bănci şi o masă de lemn ne- vocea-i vibrâza oa la un tînăr. Dâr din în­ de gravuri, fotografii şi acuarele. Intr’o nişă
La tote aceste mă gândeam apropiin- trâga sa înfăţişare, un lucrn aţintesce pri­ bustul repausatului frate al oomitelui, âră
dn-mă de locuinţa autorului „Resurecţiu- văpsită, la care în timpul verei familia virea observatorului: ochii săi scânteetorl, de-esupra atârnă un superb crucifix, sculp­
nei“ (învierea). Nişte căişorl săi ui şi vioi, Tolstoi prândesoe şi bea ceai. Un clopot, care mângăie pe acela, la oare se uită el. tat în fildeş.
mergeau cu un trapăt uşor, urcând şi sco- atârnat de creanga unui teiQ bătrân, cheamă Astfel de ochi aveau de sigur prorocii din In cabinetul său de lucru, adecă în
borând coline vercjl, pe oari păsoeau nisoe pe membrii familiei la masă. Tot sub aceşti anticitate. partea odăii, unde şedeam, stă un pat pen­
oirecjl de vite şi turme mici de oi. tei vin şi ţăranii vecini ca să câră vr’un
sfat dela comite. Ceva la o parte de curte, Dâr să-ţi desoriu oabinetul. tru âspeţl, cari petrec nâptea în Iasnaia
•— Ce cătun e acolo ? întrebaiu pe corniţele a sădit cu mâna sa un mic parc E o odaiă plină de lumină, fârte înaltă, Paleana.
surugiu. de brazi, la cari ţine fârte mult. Intr’o cfi modest mobilată. Două dulapuri cu oărţl, Pe rafturile dulapurilor cu biblioteca,
— Cooiaku. însă mergând că să se plimbe pe acolo — făcute din mesteacăn alb şi poleite; aceste sunt oărţl nouă şi vechi în diferite limbi.
ou supărare a văclut că frumoşii săi bra<jî dulapuri despart odaia în două, prefăoân- Cărţi mai stau şi pe nisoe rafturi de scân­
— Al vre-nnui nobil ?
au fost tăiaţi. Nisce ţărani vecini i-au tă­ du-o într’un budoar şi în cabinet de lucru. duri de-alungul pereţilor odăii. Aci, prin­
— Nu; nişte comercianţi. iat într’o tŞi şi i-au transportat nâptea. I Ferestrele şi uşa cu geamuri dau peste un tre acâstă mulţime de cărţi am putut nota: