Page 35 - 1901-08
P. 35
Nr. 177—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
tok“ (Orientul ortodox). Primul ei „Dâr ei trebue se soie în acelaşi timp, Sale împodobit ou drapelurî, între cari pe Nu e adevărat, oe susţine foia ungu-
număr a apărut erî în Bucurescî; că istoria şi faptele istorice nu pot fi fal- eatartul dinainte era un drapel unguresc. râscă din Braşov, că resultatul cercetării
are 16 pagini şi e scris jumătate în sifioate şi că nimeni nu pote să aibă drep Atunci s’au presentat la căpitanul portului ar fi, că oele patru femei de pe câstă ar fi
rusesce şi jumetate în frantuzesce. tul de-a transforma faptele istorice după patru cetăţeni de aoolo, oerend îndepărta „provocat tulburarea în contra jidovului"
Pentru ca cetitorii foiei nbstre bunul lor plac, şi încă mai puţin de-a rea acestui drapel, căci alt-fel se vor face şi în genere nu s’a putut constata, oă lu
se potă cunbsce tendinţele şi scopul, apăra aşa de nedrept, pentru popârele bal demonstraţii. Căpitanul i-a refusat. Pe la crurile ar fi fost puse la oale.
ce se urmăresc prin acestă revistă canice, tractatul dela Sau Stefano. (Trata orele 11 însă stîrnindu-se un vânt, căpita Actele oercetării au fost predate pro
ruso-filă, dam aici după traducerea tul dela San Stefano a fost încheiat pe nul vaporului a strîns tâte drapelele. La 20 curorului, care în scurt va deoide, dâcă
„Epocei“ primul articul din partea date etnografice false; autorii săi n’au voit August numitul vapor a întrat în port cu este cas de urmărire judecătorâsoă sâu nu*
Redacţiei, întitulat: Scopul „Orien de loo să studieze istoria şi au fost induşi aceleaşi drapele. Atunci însă era adunată *
tului ortodox": în er6re de bulgarofill, acâsta graţiă mai pe ţărm o mulţime de âmenl, cari au făcut
ales uegligenţai şi tăoerei culpabile a âme- demonstraţii ostile contra drapelului ungu Piţuioa evreo-maghiară din localitate
u
„Scopul „Orientului Ortodox e de-a
nilor de stat Greci şi Sârbi). Bulgarii să resc. S’a pornit cercetare în potriva oăpi- nu înoetâză de-a lansa tot felul de soiri
apropia poporele din Baloanî: Greoii, Ro
cugete la acesta, să părăsesoă schisma lor tăuatului de port, pe motiv, că nu a pro răutăoiâse şi mincinâse împotriva Româ
mânii şi Serbii de Rusia, având o religiune
şi să se reîntorcă în sinul biserioei orto cedat destul de energio. nilor.
comună; de-a arăta interesele lor vitale şi
doxe, oare timp de vâcurl a păstrat naţio Aşa soriea mai alaltăerl, oă d-l Ru-
de a-le apără în potriva atacurilor străini Congresul învăţătorilor maghiari
nalitatea lor, neîngăduind să se facă din dolf Skotoujan, locuitor în Braşov şi impie
lor. Pentru a ajunge la aeâstă ţintă, este s’a ţinut în Budapesta în 4'lel® fi 19 şi
0
ei nioî papistaşl, nici protestanţi, şi le-a gat al firmei Vogt şi Eitel, a fost atacat îu
absolut nevoie de-o confederaţia baloanioâ, 20 August. S’a discutat asupra menţinerei
conservat neatinsă limba. birtul din Râşnov de vre-o 6 — 7 Români,
sub protecţia unei puteri ca Rusia; căci esamenului anual şi s’a adus resoluţiunea, cari l’ar fi întrebat cum de îndrăzuesce el
preoum Rusia nu p6te renunţa la unirea „Atunci numai Greoii, Sârbii şi Ro că esamenul nu pote servi la aceea, ca
mânii vor deveni din nou fraţii Bulgarilor, ca Jidov să între în comună?... şi nu i-ar fi
firâsoă şi frăţâscă cu coreligionarii săi, de- din el să se pâtă judeca resultatul muncii
uitând asasinatele şi prigonirile connaţio- dat pace, pănă ce nu s’ar fi legitimat cu
asemenea aceştia în oeea-ce privesce ata învăţătorilor şi a elevilor, deci chiar dâcă martori din Râşnov, că el nu e Jidov
curile străinilor contra ţărilor, lor trebue se nalilor lor în Maoedonia, comise de agenţii se va menţine şi pe viitor,—disposiţiile re („Brassâi Lapok Nr. 162 dela 21 Aug.).
u
fiă sub ocrotirea unei naţiuni, care în pro oomitetului anarchist bulgaro-macedoneau lative la esamen vor trebui modificate.
priul său interes, nu pâte înoeroa nimic, şi de-asemenea din partea nu mai puţin Astă4l s’a presentat la redacţia nâstră
nici în potriva intereselor lor, nici în po vinovatului Exarhat bulgar. Cununiă. D-l Augustin Dima îşi va d-l Rudolf Skotoujan şi ne-a rugat, să fa
triva independenţei, oe şi-au oăştigat ou „Şi atunci numai Rusia ortodoxă va serba oununia cu d-şâra Mariora Dima Joi cem cunoscut, că ceea-oe s’a scris despre
preţul sângelui lor. desăvârşi liberarea tuturor coreligionarilor în 16/29 August 1901 la orele 4 p. m. în el în amintita fâiă, nu oorăspunde adevă
„Sperăm, că ideile nâstre vor găsi în săi, respectând drepturile şi individualita biserica gr. or. din Hunedâra. Adresăm ti rului. Luni sâra, pe la ârele 5, dânsul ve
Rusia, ca şi în t6te ţările ortodoxe, un tea fiă-căruia. nerei părechl felicitările nâstre. nind din ZârneştI, a atins numai comuna
sprijin binevoitor şi prietineso. Ideia slo- „Rusia şi celelalte popore baloanice Congresul medicilor maghiari s’a Râşnov, fără însă a se da jos din trăsură.
ce
venofilă nu face răsboiii popârelor, cari nu nu vor mai scâte castanele din foo, în pro ţinut în oraşul Bartfa în 4' fi 21 Aug. Adevărul e — 4^ d-l Skotoujan — oă în
ua
0
sunt de origină slavă şi noi suntem adver fitul Bulgarilor, oăcî au făcut deja la 1878, Acest congres a fost al XXXI-a. Christian a întrat la birtul Schmids spre a
sarii declaraţi ai propagandei şi ideii pan- cari nimeni nu pote să uite ingratitudinea întreba dâcă n’au lipsă de oţet? Aici la o
slaviste. Fiă-care popor are dreptul la in Bulgariei faţă de Rusia, nici purtarea lor Un nou cas de ciumă s’a ivit la masă şedeau trei lucrători nemţi, dintre
dividualitatea sa propriă, la naţionalita culpabilă faţă de Grecii, Sârbii şi Românii Constantinopol. Din causa acâsta s’âu in cari unul l’a întrebat: „Sind Sie ein Jud’?“
tea sa. din Macedonia în vremea esistenţei Esar- trodus ârăşl oercetările medicale şi caran (Eşti Jidov?) âr dânsul a răspuns: „Pote
„Dorim să vedem înflorind Grecia ca hatului schismatic bulgar. Noi, ortodoxii, tina. In România s’a stabilit în loc de 4 00e ) eşti d-ta Jidov!" La o altă masă şedeau
0
• • ş i România, Serbia ca şi Bulgaria. Noi nu n’avem nevoie să depărtăm pe Bulgari de o carantină numai de cinci 4fi - vr’-d 6 Români. Unul dintre aceştia întor»
contestăm Greciei drepturile sale asupra fraţii lor do sânge şt de spirit, oi dimpo Circul Enders continuă a forma cându-se oătră luorătorul, care pusese între
Macedoniei de Sud, Tracia, Epirul, Ciprul, trivă să-i apropiem şi se facem unirea tu punctul de atracţiune al Braşovenilor. Aseră barea de mai sus 4ise: „Domnul acesta nu e
44
Sporadele, Asia mioă occidentală, nici Ro turor ortodoxilor cu Rusia. îu faţa unui număros public, artiştii circului Jidan, dâr d-ta eşti Jidan! D-l Skotoujan
mâniei drepturile sale asupra Transilvaniei, „Bulgarii să dea concurs Rusiei pen- au desfăşurat un nou program. Am admi a eşit apoi din looal.
Banatul oriental, Maramureşul, Crişiana, tru-ca acâsta să ducă la bun sfîrşit misiu rat cu aeâstă ocasiă pe „The Gisella9“ un Şi aoâsta lămurire ar fi de ajuns spre
Bucovina şi partea din Basarabia locuită de nea sa istorică, înoetând de-a tulbura şi clovn şi o olovnesse, în producţiunile lor a pune în lumină modul oum se făuresc
Români, de-asemenea nu contestăm Sârbi d’a agita Orientul ortodox ou acţiunea lor, de musică excentrică şi pe „The Picarts , soirile duşmănâse Românilor în amintita
44
lor şi Muntenegrenilor drepturile lor asu servind astfel interesele Austro-Ungariei, tot- o damă şi un domn, în producţiunile lor fiţuioă, care dealtmiutrelea tocmai în afa
pra Bosniei şi Herţegovinei, Stara Serbia dâuna gata să pue mâna pe Macedonia de gimnastică escentrică. Mult a fost aplau cerea Singer a dat probele cele mai sur-
[vechia Serbiâ], Macedonia de Nord, Sla oum a făcut deja cu Bucovina, Dalmaţia, dat Mr. Gustav, călăreţ-jokey â la Epson, prin4âtâre în privinţa acâsta.
vonia, Voivodina şi Cattaro. Bosnia, Herţegovina şi oelelalte provincii. un vrednio rival al directorului Rieffenaeb.
„Noi nu contestăm nici drepturile „fită într’un cuvânt, oare sunt ideile, August cel prost ne-a fâout mult să rîdetn Mulţumire publică. — Mă simt
Bulgarilor, dâr datoria ne impune să men pe basele oărora „Orientul Ortodox“ se va de comicăriile lui. August însă se distinge dator s’aduc mulţumirile mele pu
ţionăm, că după tratatul dela Berlin, ei au sili să lucreze la alipirea ţerilor ortodoxe nu numai eu producţiunile sele comice, ci blice eminentului doctor Gh. Baiulescu,
dobânditSamokov, Ciuştendil, Trn, Breenik cu Rusia şi viceversa. Considerând Rusia şi ou interesante probe de gimnastică. care cu mare bună-voinţă, mi-a dat
şi alte localităţi, care altă-dată făceau parte ca singurul centru în jurul căruia ar pute Clovnul Guido, cu esteriorul lui groteso a sprijinul seu medical în cursul b6-
integrală din vechiul patriarchat sârbesc să se rânduâecă poporele balcanice fără produs şi asârâ mult haz, câţi va copii însă, lei mele.
Tpek şi din stalul sârbeso, localităţi locuite târnă pentru desvoltarea lor individuală, pe cari îi aduseseră părinţii cu sine, s’au
de Sârbi, precum o parte din Rumelia noi ne vom sforţa de a-le demonstra, fără spăriat de strîmbăturile lui şi au înoeput Mărimi, diarist, Bucurescî.
orientală e locuită esolusiv de Greci. Multe a pierde tot-de-odată ocasia să arătăm gre- să plângă. Recordul succesului însă l’au
oraşe sâu sate, cari aparţin adl Bulgarilor, şelele diplomaţiei ruse, cari adesea au aju avut, fără îndoială, ârăşl surorile Panai- NECROLOG. Ni-se serie din Preşmer,
au fost luate dela Turci în 1878 de oătră tat, nu numai în paguba Slovenilor, oi şi tescu. Producţiunile lor pe sîrmă sunt pur
Sârbi, ou armele în mână. a Rusiei însă-şl, opera anti-slovenă a po- şi simplu neîntrecute. Atâta abilitate şi oă în 7 August, st. v. ajj fost înmormântat
aoolo simpatioul tîuăr Valeriu Ludn, fiiul
14
„Dreptul etnografic decurge din drep pârelor germanice . elasticitate într’un corp omeneso şi atâta
mai mare al preotului din Preşmer, Gh.
tul istoric. Dâcă Bulgarii dovedeso, că siguranţă îu mişcări, oum am vă4ut la Ludu. Prohodul s’a săvârşit la biserică de oă
strămoşii lor au populat Maoedonia şi au d-şârele Panaitescu, nu mi-am putut ima
SOIRILE DUEL tră preotul Alexă Frateş, moşul regretatu
locuit’o, noi vom primi bucuroşi aceste ar gina nicî-odată! — R. lui tînăr, âr preotul Vas. Mereţ din Bod a
gumente şi aceste probe. Colonele cjiarului
— 10 (23) August. Greva măcelarilor din Milano. rostit un discurs funebru. Fiă-i ţărina uşâră!
nostru le vor fi totaâuna deschise. Deja de câte-va 4*1® poporaţiunea oraşului
Roinânî rătăciţi. Din Beclchsrecul
Milano, o jumătate milion de locuitori, n’au
mic ni-se scrie: „La alegerea suplementară
de unde cumpăra carne. Toţi măcelarii s’au SCIR1 ULTIME.
cuvântului. Idealul meu e.... simplicitatea, de deputat dietal, a „reuşit guvernamenta pus în grevă din causa controlului prâ se
binele şi adevărul. Nu esistă majestate lul Steiner, aderent de al lui Apponyi. Berlin, 23 August. Se asigura,
acolo, unde lipsesce simplicitatea, binele şi Contra-oandidatul Szulâ Erno advocat din ver din partea medicilor veterinari. Măce că întâlnirea împăratului Wilhelm eu
■adevărul. Timişâra a căpătat o neînsemnată minori larii din Milano au adresat primăriei un
Ne-am apropiat de casă. tate de voturi. Szulâ se ţine de garda lui memoriu, în care declară, că pănă nu se Ţarul va avă loc încă înainte de că
va aplana conflictul, ei nu vor desohide lătoria acestuia din urmă în Francia.
— N’aţI ostenit? mă întrebă comite Bânffy. La alegere au luat parte o mulţime
tele. Pentru mine plimbarea şi mişcările de Români, şi ceea-oe e regretabil, în frunte măcelăriile. Greva măcelarilor a produs Paris, 22 August, Ţliarele de di-
în aer liber, precum şi munca fisioă sunt cu preoţii şi învăţătorii lor. De astă-dată nu mare buouriă printre comercianţii de pa minâtă nu comenteză conflictul cu
indispensabile. Vedî la ţâră e bine; eu ar seri şi printre pescari. Turcia. Pentru caşul, când ar fi tre
pământul, cosesc iarbă, sădesc copaci, tai le mai înşir numele, în speranţă oă la alege buinţă de mobilisarea vaporelor de
lemne. Când însă începe a ploua — e rău rile generale dela tomnă vor rămânâ acasă Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
ai u
u
aci. La ţară nu sunt trotoare, nu poţi să şi nu se vor feri de a ne mai oompro A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena răsboiu, după (Ţ ’ l „Figaro , ar fi
Tuchlaubea Nr. 9 îsl recomandă amatorilor de destinate trei cuirasate din escadra
te plimbi — atunci cârpesc ghete la mine mite neamul, îmbulzindu-se la fpapricaşul
in cabinet. fotografare, articolele sale necesare pentrua fo comandată de contra admiralul Au-
şi rachiul lui Szulâ ori la al lui Steiner! 14 tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi
w
Când cineva muncesce intelectual nend preţurile. Deposite în Braşov la F. Jokelius, bert dela Soe. După cjiarul „Matin
mult şi vrea să fiă şi sănătos, trebue să Principele moştenitor al României, F. Kelemen, Victor Roth farmacişti. Teutsch şi vaporul „Cassard“ a şi plecat deja
muncâseă şi fisicesoe, plimblările în aeâstă după-eum află 4’ aru L „Fehbmagyarârszâg Tartler, D. Eremias nepoţi. spre ţărmurile turcescî.
14
privinţă nu corespund scopului; căci omul din Oaşovia, va fi numit proprietar al reg.
care se plimbă pentru a-se odihni de munca de infanteria nr. 12, staţionat în Komorn. Kbln, 22 August. Comitetele or
intelectuală, şi la plimbare te gândesc! la Cercetarea în afacerea Evreului ganizate pentru sprijinirea Burilor
acelaşi lucru. Eu, la bătrâneţe, când nu Proprietar al reg. a fost mai înainte răpo Singer s’a încheiat ieri de eătrâ poliţiă. vor presenta un memoriu Ţarului,
muncesc o 4* două fisicesce — nu mai satul geueral Kovâos Gyorgy. După mane Au fost ascultat! o mulţime de martori, cu ocasia visitei sale în Francia, me
sunt bun la nimio. Am stele în ochi, ame vre regimentul va fi strămutat cu garni-
ţesc, sunt bolnav... Iarna mult bine îmi sâna la Trebinye. der, după oum se afirmă, n’a fost scâsă la moriu prin care vor cer intervenţia
face tăiatul lemnelor şi căratul apei. lumină nici o dovadă nouă. Au rămas aşa- puterilor.
Am dormit în cabinetul comitelui, pe Demonstraţie croată contra drape dâr în piciâre numai depunerile femeii Elena
patul de după dulapuri, A doua 4* am lului unguresc. In oraşul litoral Zengg, a Orghidan şi a celor patru femei de pe câstă
acceptat propunerea făcută mie şi iată-mă sosit în 4i A 18 August vaporul „Vele- şi cari tote afirmă că au vă4ut peîEvreul cum Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
0
ua
>din nou profesor. bit al societăţii de navigaţie croato-ungare. a luat de mână pe copilul lui Gh. Constantin Redactor responsabil: Traian II. Pop.
w
Vaporul era din incidentul aniversării Maj. din Valea Morilor.
