Page 37 - 1901-08
P. 37
REDACŢIUNEA, &izeta“ iese în flficare fli.
Administratinnea şi Tipografia w Abonamente pentru Anstro-Dugaria:
Braşov, piaţa mare or. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
SorisorI nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă S fi. pe an.
meao.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franoî, pe ş6so
se prlmeso la Admlnlstraţlune în luni 20 fr-, pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la următorelo N-rii de Duminecă 8 franoî.
Se prenumoră la tote oii-
BIROUBi de ANUNŢURI: oielo poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emerie Les-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- & Abonamentul pentru Braştt
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Ădmmistraţiunea, Piaţa iraie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, eta 1 1 u
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor.. pe şâse
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢIUNILOR: (Numer de Duminecă 32). Cu dusul în oasă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă 24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
10 banî pentru o publicare. — luni 6 corone— Un osomplar
Publicări mai dese după tari- 10 hani. — Atât abonamentele
iă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţ,juriile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 banî. plăti înainte.
Nr. 178.—Anul LXIV. Braşov, Duminecă 12 (25) August. 1901.
Şcole de meserii în România. Bună e şi cartea pentru cine e E dec! la loc ca şi Românii de lui Napoleon I, âr Ţarina va locui
bună, der ca să şî-o potă cine-va câş dincâce să-şî îndrepte privirile în vii în apartamentele de odiniâră ale
In numărul de Dumineca tre tiga trebue să fiă înarmat înainte de tor cu mai mare seriositate asupra Reginei Maria Antoinetta. Se cţice,
cută a talarului nostru am publicat tăte cu mijloce materiale suficiente, îndrumării tinerimei pe cărarea co- că Ţarul nicî nu va merge de astă-
un articul, în care am arătat, că ca să nu rămână cu cartea învăţată meiciului şi a meseriilor. dată la Paris. Nicolae II va lua
ministrul de culte şi instrucţiune pe jumătate. Nimeni nu păte fi mai parte în mod oficios numai la două
publică din România a luat hotărî- amărît, decât omul, care începând a spectacole mar! militare, ce se vor
rea de a înfiinţa pe fiiua de 1 Sep învăţa, din causa lipsei de mijloce, Revista politică. aranja în onărea lui; el va lua re
temvrie a. c. patru-cţecî şi nouă de e silit să întrerupă învăţătura. Un vista trupelor franoese concentrate
şcoli profesionale (de meserii) în di asemenea om ajunge a fi nemulţu In curând, la 3 Septemvrie st. la marile manevre în Reims şi apoi
feritele părţi ale ţării, atât la oraşe, mit cu sine şi cu lumea şi devine n. deja, se va întruni erăş! dieta. va merge la Diinkirchen, unde va
cât şi la sate. spre greutate cercului în care se în- Ministru preşedinte a declarat că gu trece in revistă flota de Nord fran-
vîrtesce. vernul nici nu a hotârît terminul nouă- cesă. De aceea se şi cjice, că visita
Prin acâstă hotărîre ministerul lor alegeri. Ultima sesiune a dietei
are de gând a inaugura o epocă Şî-apoi mai e bună cartea mai va dura încă câte-va septămânî, căci împăratului Rusiei are un caracter
nouă pentru mişcarea industrială în ales pentru acela, care dispune şi trebuesc votate încă câte-va proiecte militar, voind să dovedâscă din nou
România. de calităţile spirituale, pentru a şi-o legăturile intime de alianţă între
câştiga. Şi cu tăte acestea vedem, de lege importante. Rusia şi Francia. A venit neaştep
In desvoltarea prea repede, ce eă mulţî părinţî nu mai cerceteză * tată acâstă visită, despre care vor-
a făcut’o ţâra românâscă în aeeştî dâcă copilul lor are cel puţin talen Luni în 19 Aug. st. n. Serbii
din urmă trei-cţecî de anî, nu se pote tul de lipsă pentru învăţătură, ba din Ungaria au ţinut adunare la Beci- besce acjî tătă pressa europeană.
Piarele germane şi engiese sunt de
nega mai ales, că industria şi co- adese-orî sciu cât e de greu la cap cherecul-mare în care s’au luat hotă- părere, că visita Ţarului în Francia
merciul au fost cam părăsite de că- şi cu tote acestea stărue să trâcă rîrî importante cu privire la autono va contribui numai la asigurarea
tră Români şi golul lăsat de ei, a prin gimnasiu, numai ca să ajungă mia bisericei sârbesc!. S’a primit o păcii. Soirile cele mai nouă din Ger
fost umplut de comercianţi şi indus „domn“. resoluţiune, prin care s’a hotărît să mania spun, că împăratul Rusiei îna
triaş! streini, cu deosebire jidani. se alâgă o comisiune de 12 membri,
Ce se întâmplă cu astfel de ti inte de-a merge în Francia, va avâ
S’au înfiinţat o mulţime de neri ? Când es din scâlele medii, nu ca pe calea guvernului responsabil o intelnire cu împăratul Wilhelm al Ger
şcole- secundare, gimnasii şi licee, sciu ce să încâpă şi la.ce să se aplice; să înainteze Majestăţii Sale o peti- maniei la Danzig. Acâsta o privesc
cu învăţământul gratuit. Părinţii, alârgă după câte un stipendiu şi dâcă ţiune, ca să binevoiâscă a încuviinţa Germanii ca semn, că călătoria Ţa
ademeniţi de înlesnirea, ce li-se dă unii dintre ei au norocul să-l capete, convocarea congresului naţional bisericesc, rului în Francia nu e îndreptată
dea prin acâstă gratuitate şi prin în cele mai multe casurî, nu se ajung care să facă tot ce recere interesul contra Germaniei.
speranţele frumăse, ce le aveau, că nicî cu acesta şi duc pe la universi poporului şi al bisericei sârbesc!. Interesant este, că guvernul
copii! lor vor ajupge domn! mari, tăţi o viaţă plină de lipsuri. * frances face de pe acum mar! pre
vor duce un traiu uşor şi vor incasa In săptămâna acâsta Cehii au gătiri pentru a garanta siguranţa
lefurî grase, — s’au îngrămădit cu După ce absolveză şi cursurile îmbrăcat doliu din causa morţii con persânei Ţarului în timpul petrece-
copii! lor la gimnasii şi licee şi în academice, stau din nou înaintea ducătorului lor Dr. Iosif Iiaizl, fost rei sale în Francia. De-alungul în-
urmă la universităţi. De aici a urmat, unei mar! întrebări: Ce să începă ministru de finance austriac, unul tregei linii ferate dela Diinkirchen
că s’au înmulţit peste măsură bmenii înoătrău să apuce? In funcţiuni pu din bărbaţii politic! cei mai capabili pănă la Compiâgne, vor fi aşecjate
cu carte, er la meşteşuguri şi la co- blice nu li-se oferă mai de loc posi ai Cehilor, a căruia talente şi cali de ambele laturi trupe francese, car!
merciu le era ruşine să se ducă. bilitatea de-a întră, bine sciind cât de tăţi de bărbat de stat sunt lăudate vor forma un cordon. Francesii se
mult împedecă împrejurările vitrege
A venit dec! tocmai la timp în- politice orî-ce carieră a tinerilor noş şi de adversari. Kaizl a fost sufletul bucură mult de acesta visită şi mai
torcerea pe calea cea bună pănă ce tri în oficiile publice. acţiunei politice a Cehilor din anii ales guvernul de faţă se simte mă
mai e eu putinţă a câştiga îndărăt, ultim!. * gulit, că Ţarul a urmat invitării
terenul ce s’a pierdut. Urmarea este, că mai adese-orî, sale, prin care fapt a fost întărită
tinerii aceştia nu şî- pot găsi ocupa- La 17 Septemvrie st. n. Ţarul posiţia guvernului actual Waldek-
La noi, deşi nu esistă gratuita ţiune potrivită cu pregătirea lor şi Nicolae II dimpreună cu Ţarina vor Rousseau, căruia mai an! i-se fă
tea învăţământului, cu tote acestea devin vrând nevrând proletar! inte visita Francia, urmând unei învitărî, ceau mar! imputări din partea opo-
vedem, că cei mai mulţi părinţi, lectual!, pe când decă de timpuriu ce au primit’o dela PreşedinteleLou- siţiei francese naţionaliste-monar-
chiar dâcă se află în condiţiun! ma s’ar fi dedat la comerciu şi la meş bet. Ei nu vor merge direct la Pa cbiee, că n’a fost în stare să aducă
teriale slabe, doresc să-şî vadă co teşug, ar fi ajuns la o stare, deşi ris, ci vor locui în palatul de vară pe Ţar, ca să vadă esposiţia din
pilul om cu carte şi fac tăte jert modestă, dâr mai bună, mai sigură dela Compiâgne; Ţarul va locui Paris.
fele, ca să-l trimită la gimnasiu. şi mai independentă.' aripa unde s’au aflat odinioră odăile
FOILETONUL „GAZ. TRANSL ei, de jur împrejur, pe sub streşinile încruntat, îşî mişcă ochelari! de Deună4î locuitori! „ cu caru“,
jose, răvare de verbină, muşcată, ga- pe nas, clătinând într’o parte cele strînş! pe otîrîş, ş!-au luat în primire
ia
rofiţe, parfumâză cuprinsul 4i' şi două fire de şiret pe vesta aibă şi partea lor de cositură. Un fecior
R o b u . noptea, ocolind casele ca o grădină prea lungă. scotea din căciulă câte un bilet ră
spînzurată. De pe foişor se saltă un — Nu te mai încurca în picio- sucit; boerul îl cetea; logofătul da
A mon amic Gerda Henny. porumbel, atingându-şî sfîrcurile ari rele mele, măi, arde-te-ar mama fo cu prăjina după starea şi învoiala
pelor, vîsleşte aerul potolit — leneş cului! Suflând greu, îş! face de lu sorţaşului. Plugari! băteau ţăruşul
Porţile înalte de stejar stau des se lasă la răspîntinile celor patru cu câte-va degete mai în spre vecin;
chise mari, proptite în câte-un bo cărări de nisip safraniu, ce împart cru cu copiii, le potrivesce pălăriile peste lunca îmbobocită, trăgănată
lovan. Prin deschi4ătura largă, îm bătătura ca o cruce uriaşă. dintr’o smicitură. de vântul seri!, dau ochiul în geană,
plinită de-asupra de un adăpost lun- — Mână! cu o mână în şold, făloşî, cumpă
gueţ de şindile, se vede în curte. Cai! strînş! în hăţuri, răsuflă
Caleaşca e trasă la scara. înainte neau în minte locul, unde au să-şî
In fund magazii încăpătore, două un Român roşcovan, cu trupul înfri sănătate pe nările sburate. Cu cape culeagă purcoaele.
vînturătorî crescute în guşă, pluguri gurat şi ostenit, păzeşte cu mânile tele cordă, lăsând în urmă o închi Aşa înţeleşî, răsneţiţî de ceată,
în trei brazde, rariţî rînjite, şi alte pe oişte să nu-şî facă spaimă caii. puire de colb, strică rând pe rând se semănau pe hotar unul câte unul.
feroteni! pentru lucrul câmpului sunt Se aud glasuri, rîsete. umbrele sălciilor bătrâne, aşternute împărţirea de a şâsea, tăvălită şi
rînduite la locul lor, cu socotâlă. Cuconul Vasile Belu, ocheş şi ca un păenjiniş de-alungul alei! din ajunsă de limba vitelor, se îngusta
Pe dreapta, peste gardul de me- scundac, calcă rar după soţia tine portă pănă în şosâua judeţeană. spre hăţiş, răsbia drept în gârlă:
rişor retezat ca un părete, o boltă rică şi sprintenă şi după cei doi co * partea era rea.
de viţă făptuită în curmezişul gră pilaş! înhorbotaţî de sărbătbre: un * * Cuconul Vasile, de-a călare, ci-
dinii, tae în două leaurile boerescî, băiat şi o fată. De câte-or! s’a dat în vorbă, tesce petecul de hârtiă:
mai mult în lături, decât înalte; şi, Aruncă o ochire îngâmfată peste boerul i-a răspuns aspru, în silniciă, — Ilie Robu, doi stînjenî şi pa
mai sus, de-o parte şi de alta a scă telegari! vineţi rotaţî, cu co4ile în aşa cum lovesc! cu piciorul în pân- tru palme.
rilor, două perdele lung! de iederă creţite pănă în pământ, şi, când să tecile unui câne nevoiaş şi bolnav — Nu-1 iau boerule!
îşî tremură frunza încrestată peste se sue, omul de adinâor! îşi ia inima ce-ţî iese mereu în cale. Pricepea — Asta ţi-a fost norocul. Ce e
cerdacul lat, pănă în ginţura de pe în dinţi, — ghemuit, mai sub rote, cuconul lămurit, că nu se ajunge scris în frunte-i pus.
pola coperişului. Stîlpiî se înşiră cutează: nutreţul clăcaşului; nu vrea totuşi — Nu-1 iau boerule!
îmbinaţi unul de altul în arcuri lu — Păi... tot cu fânu ăla, boe- să se dea plainic ca la anul să fie — Ţine-ţi gura, nepote, i-a 4is
crate cu scrisuri vechî; âr printre rule.... Să mai îmî dai o fîşie.................. din nou cearta la împărţâlă. un unobiaş tămăşalnic, cu palma pe-
