Page 38 - 1901-08
P. 38
Pagina 2 JGAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 178. —1901.
Asupra răsboiului din Africa- român din aceste părţi ale ţării, din fruc şi morale-naţionale-române ale naţiunei ro îndelungată viaţă, din partea sinodului trac
sudicâ 4iarul „fndăpendence Belge“ tele ostenelelor, ale nobleţei inimei, ale mâne din patria nostră şi, că — nu esistă tului protopresbiteral gr. or. rom. al Ti
aduce scirea, că împăratul Nicolae jertfelor pline de abnegaţiune, ale neador în palriă un singur act măreţ naţional- mişorii.
are de gând a lua înţelegere cu îm mitei activităţi publice şi sbuciumărl a bisericesc seu politic, cucerit său creat dela Să trăiţi! De trei-orî să trăiţi!
păratul "Wilhelm, ca să se facă mij Ilustrităţii Vostre pentru fericirea sufietăscă anul 1848 încoce — pentru Români — în Timişo'a, luna lui August 1901.
locire prietinăscă pentru încetarea morală-bisericâscă şi naţională-română! care partea leonică a succesului nu s’ar P. Rotariu, Geor. Ardelean, Traian Lungu,
răsboiului şi pentru a-se face pace. Mândria şi fala nostră este şi pe de pute atribui sciinţei, zelului, activităţii şi
Acelaşi 4i»r spune, că împăratul Ni plin justificată; fiind-că ca născut al nos devotamentului naţional-românesc şi patrio deputaţi sinodali, autor.isaţî din partea sinodului.
colae cu ocasiunea visitei sale în tru şi rămas al nostru cu trup, cu suflet tic al ilustrului, prea iubitului şi prea ve
Francia, va primi pe Kriiger în au pănă la adencile sale bătrâneţe, aţi devenit neratului nostru fiu şi bărbat. Conflictul diplomatic dintre
dienţă privată şi se va informa dela un astfel de fiu al tractului, care nu nu Şi tote aceste nobile şi rari însuşiri
el de-apr6pe asupra stării lucrurilor. mai pe orizontul mai mărginit al tractului şi virtuţi constituesc un caracter rar băr Francia si Turcia.
nostru, ci pe întreg ceriul naţionalismului bătesc şi un patriotism luminat, demn de
* Mult svon a făcut în totă Eu
românesc al întregei nostre patriă strălu- o stimă generală, dâr şi de invidiat din ropa conflictul turco-frances, ce s’a ivit
ţ)iarul engles „Times“ publică cesce ca cel mai frumos şi luminător lu- partea altor popore.
procesul verbal despre condiţiunile de căfăr, încât el este vădut' cu drag şi admi Convinşi despre tote acestea, conscil acum de curând din causă, că Sul
pace intre marile puteri şi între China. rat de t6tă lumea românescă! de datorinţa morală-naţională ce ne in tanul nu voiesce se împlinescă o în
Acest proces verbal cuprinde 12 ar Nu ca linguşire — de care nu sun cumbă: de a fi recunoscători şi mulţămi- datorire, ce a luat-o asupră-şî de a
ticole destul de grele pentru Chinezi. tem capabili, fiind-că nu suntem servili, — torî cătră toţi binefăcătorii noştri şi, în plăti cheltuielile făcute de-o socie
Despăgubirile, sunt stabilite în suma ci ca bărbaţi sedaţi dăm adevăratului ade deosebi, cătră un astfel de bărbat: un ade tate francesă cu construirea unor
de 450 milibne de taelî, pe cari le văr tributul recunoscerei, care îl datorim, vărat părinte sufletesc al nostru, un carac cheiuri ce s’au clădit la fermul Bos
vor plăti în 30 de anî tot la jumă când confirmăm, că acest ilustru, prea iu ter esemplar naţional-moral, grăbim ca în forului pentru încărcarea şi descăr
tate de an câte o rată. numele sinodului protopresbiteral al trac carea mărfurilor. Vaporele francese,
bit şi prea venerat de noi bărbat al nos
cari sosiau la Constantinopol puteau
tru, graţiă talentelor sale universale şi vir tului gr. or. român al Timişorii, care în
se descarce orî-ce marfă, fără se hă
tuţilor sale generale, începând din frageda şedinţa sa ordinară din est an îu unanimi controlate de vameşii ori de poliţia
0 adresă cătră, d-1 V. Babeş. sa etate şi pănă adî tot mereu a luminat tate de voturi a decis felicitarea, onorân- turcâseă. Sultanul, temendu-se, că
cu luminile minţii sale întreg neamul ro du-ne pe noi subsorişii săi membri cu acestă junii turci, cari petrec în străinătate,
Sinodul protopresbiteral al tractului mânesc, revărsând o lumină clară şi ade plăcută misiune, să dăm espresiune sinceră
gr. or. român al Timişorei, în şedinţa vărată în tote privinţele şi pe tote terenele acestor sentimente adevărate ale întreg si să nu trimită scrisori şi cărtî agită-
sa din anul acesta, a decis în una acţiunei publice; prin rara bunătate a ini nodului — şi, de sigur, ale tuturor sufle tore, în Turcia prin mijlocirea va-
nimitate a se trimite o adresă de fe mei a îndulcit, fericit şi sprijinit pe forte telor din tract — izvorite din inimă curată părelor francese, a ocupat cheiurile
licitare venerabilului luptător d-lui mulţi, tineri studenţi şi omeni bătrâni, chiar şi din adevărată iubire şi dragoste cătră şi a dat ordin, că de acuma înainte
Vincenţiu Babeş, din incidentul împli ţinuturi întregi, scutind şi apărând pe cei ilustrul nostru bărbat, din incidentul împli- nici un vapor strein se nu p6tă des
nirii anului al 80-lea al etăţii şi a apăsaţi şi persecutaţi, âră pe cei rătăciţi nirei anului al 80-lea al etăţii fericite şi al cărca necontrolat. Ambasadorul f'ran-
serbării cununiei de aur. îndreptându-i pe căile bune, corecte şi spre cununiei de aur, ce cade tot în acest an. ces a răspuns, bine, decă siguranţa
Etă textul adresei: o viaţă morală-naţională plăcută şi lui Fii binecuvântat, ilustre bărbat, de că ţării vdstre cere acest lucru, eu nu
4ic ba, der să plătiţi întâiu cheltu
Dumnedeu; prin învăpăiatul zel naţiunal- tră totă suflarea românescă din acest pro-
Ilustre bărbat! ielile făcute cu construirea şi să mai
românesc a deşteptat deci şi sute de mii topresbiterat!
Mult venerate Domnule! plătiţi şi cele 800.000 franci, cu cari
de suflete adormite moralicesce şi naţioua- Fii sigur, că pururea şi cu toţii îţi sunteţi datori la nisce supuşi fran-
Rari sunt dilele mari, de sărbători licesce, înspirându-le viaţă, speranţă, dra mulţămim pentru tote-totele, şi îţi rămânem cesî, ce locuiesc în Constanfinopol.
alese, cari obvin în decursul unui an de goste morală-naţională, curagiu şi caracter pururea recunoscători, mândrindu-ne cu Sultanul a promis întâiu, că va plăti,
viaţă individuală; şi mai rari sunt acelea băi-bătasc; prin luptele sale îndeluugate viaţa Ta, cu virtuţile Tale, cu caracterul
der p,e urmă a tot amânat. Vorba
ale vieţii familiare, şi de tot rari sunt ace purtate cu rară bărbăţiâ, pline de esem- Tău naţional-moral şi cu patriotismul lu
e că. în vistieria statului nu sunt
lea, în care o societate întregă naţională plară abnegaţiiine, a rivalisat cu cei mai minat al Tău!
bani. Ambasadorul însă nu-1 slă-
pote sărbători pe cutare bărbat al seu demn, bravi contimporani ai sei în străduinţa Fii convins, prea iubite şi prea vene bia cu cererea banilor şi Sultanul
binemeritat de naţiunea şi biserica sa, dis de a mântni de perire morală-naţională rat părinte al nostru, că din totă inima răspundend, că va plăti, făiă sădea
tins şi iubit de conaţionalii săi. Şi d’aceea întreg neamul românesc, şi de a câştiga
şi din adâncul sufletului nostru mulţămim însă vr’o garanţie, dela o vreme am
astfel de momente sunt pe cât de aştep pentru întregă metropolia română ortod. Proniei divine pentru-că Ţi-a îndelungat basadorul i-a dat ultimatul.
tate, pe atât de binevenite pentru ceşti orientală din scumpa nostră patrie dreptu
firul vieţii pănă la fericita etate la care ai Despre acesta se anunţă din
din urmă. rile ei, ore-când răpite, şi o constituţiă bi- ajuns împreună cu ilustra Domnă cousortă, Constantinopol, că deşi Sultanul şi-a
Un astfel de aşteptat şi binevenit mo sericâscă, întocmită de o minte de rară care, bine seim, în întreg decursul vieţii dat cuvântul, ambasadorului frances
ment sărbătoresc ni-se ofere şi nouă, mem agerime, care a dat nouă viaţă întregei bi conjugale Ţi-a fost un ânger păzitor şi Constans încă în audienţa de Joi săp
brilor sinodului tractului protopresbiteral serici ort. or. române şi fericitei ei turme scutitor şi un fidel consoţ şi părtaş resolut tămâna, totu şi el (Sultanul) şi-a re
gr. or. român al Timişorii, în acest an şi cuventâtore. Er special pentru „despărţirea şi încurăgiator la tote momentele fericite, tras cuvântul privitor la răscumpă
în acestă lună, prin faptul, că Pronia di hierarchică“ şi pentru reînfiinţarea episco ca şi la cele amare, ale vieţii trăite pănă rarea cheiurilor. in faţa acestei căl
vină v’a îndelungat firul vieţii fericite până piei române orientale în Timişora, acest acum. cări de cuvânt ambasadorul frances
la înalta etate, la care a ţi ajuns, ilustre ilustru, prea iubit şi prea venerat bărbat în fine renoindu-ne espresiunile de a însciinţat pe primul secretar al
bărbat, şi pănă la sărbarea cununiei de aur, al nostru a lucrat şi ostenit decenii multe, mulţămită, de recunoseinţă, Vă asigurăm Sultanului, că întrerupe tote raporturile
ce cade în acbstă lună. cu mult efect şi cu înbucurător succes. de curatul nostru devotament, de aderintâ cu guvernul otoman şi că a însciinţat
Căci sunteţi fiul tractului nostru pro Ba, mai mult! neperitore, de alipire nealterabilă atât că despre acesta şi guvernul său.
topresbiteral şi noi ne mândrim, că sunteţi Cu aceiaşi mândriă, cu aceiaşi iubire tră persona, cât şi cătră principiile naţio- E vorba acum, că în Paris se
născut şi crescut în sînul nostru! Şi cine de adevăr, şi fără temă că esagerăm, con nale-bisericescl şi patriotice ale Ilustr. Tale, consideră acesta rupere a relaţiuni-
altul vă cunosce, mai din adins ca noi, firmăm, că ilustrul nostru fiu şi bărbat a şi Te rugăm a primi, împreună cu ilustra lor de-ocamdată numai ca un act
virtuţile rari patriotice şi naţionale-române ! conlucrat, muncit şi jertfit în totă viaţa sa, Domnă, şi cu toţi distinşii membrii fami personal al ambasadorului frances,
Cine altul a gustat, mai mult ca poporul pe tote terenele vieţii publice, patriotice liari, felicitările şi urările de bine şi întru care numai după aprobarea ministe-
trecută între brînele roşii, nu şade patruzeci de anî, cu mâna pe cor duială şi de totă mâna: unele sucite încrucişază sborurile şovăelnice, mute.
frumos. man, păşea în urma plugului. la vârf ca ţuluca, altele, acoperite cu Şi pământul e aşa de frumos de
Vorbele înţelepte nu l’au adus Pe uliţă copiii se jocă pe la frun4ar ori bozii, — e dijma ome- pare-că ar fi zugrăvit cu mănun
la pricepere; i-au alunecat pe lângă porţi. Bătrânele strîns.e ciotcă poves nilor. Ceva mai la o parte, răsucite chiuri de micşunele. Departe, o fa
ureche ca pleava risipită. tesc încet între ele; cârpesc albituri printr’un încunjur de mărăcini, cele langă se topesce în tăcerea legănată,
— Să fiu al răilor d’oiu vîrî la umbra deasă în colorea ceriului doue şire de grâu late în piept, ce-şî stăpână peste nemărginire.
cosa ’n el! de vară. Din prag în prag petrece plâcă sub sore coma lor uriaşă, — Noptea viseză.
Scos din răscole, suduind, o por- casele ştiute, ca şi cum le-ar vedea e strînsorea boerescă. Cuconul Vasile, singur, îşi portă
nesce rafna prin păpurişte, ne mai pentru întâja oră, pănă ajunge în umbra mărită peste argaţii adormiţi
Robu cată în gol, cu minţile
abătând mlaştina. Ip.tr’o. nimica totă marginea ţarinelor. rătăcite. Ca prin somn îi fulgeră pe de-alungul pe lângă boii cu cornele
a umplut Ţuţueniî de ocări şi blăs- Aci, Robu, ca după o cale fără dinainte năpasta. Sdruncinat de pă poleite de lumină. încercă lăcăţele
teme. popasuri, grămadă, se trîntesce cu cat, dintr’o smiceală din cot se în- ici, colo: cu paşi măsuraţi dă ocol
A doua-4i s’a întors. In spre brâncile pe iarbă. Cu faţa că4ută tăresce pe piciore. Ochii tulburaţi, de veghe pe la cuprinsuri. Cu mânile
zori a venit cu rugare la curte. între mânile scorojite şi nodurose, văd cum îi fuge locul de sub el. Pe la spate, cufundat în socoteli, pre-
Acum e a patra oră. mestecă gânduri de demult, îşi dos- de lături ’i se năzăresc glasuri, sgo- ţuesce pe lire otomane grâul gră
pesce arţagul. mădit în deal, vîndut de cu iernă
* mot de paşi. Băgat în răcori, întorce
* * în repecţelă, îşi aduce aminte gâtul fără de veste, şi ferit calcă grecului din Golăşei.. . Fără să-şi
de sumanul şi vologul, ce putrezesc găsescă vină sufletului, urcă tacticos
Când s’a urnit caleaşca,-rămâne în răcorea beciurilor zăloge, de când câţi-va paşi în pieziş, aşa cum umblă treptele bătrâne de lespe4î mucigăite
încremenit, muşcându-şî buza de jos. l’a prins jitarul dând în eleşteul po ursul, când întin4j mâna să-i smulgi pe de margini. Dintr’o privire dră-
îşi simte pieptul, pe urmă ceafa în prit. Apoi, spaima ce a pătimit cu peri din blană. îngro4it, îşi simte găstosă mai îmbrăţişeză florile din
fierbântate. Ii svîcnesc tîmplele. Se osiile smulse din stînjenii de rezervă, trupul rece. Ca să alunge pornirea cerdac şi întră să se culce.
aplâcă să-şî ia căciula din ţerinâ, şi pitite în pod sub fuiorele de cânepă.... smintită, îndesă căciula pe ochi, orbiş Nu apucă să aţipescă bine şi,
când să se ridice ’i s’a părut că zi îl cuprinde sila de ruşinea lui se năpusteşte în vale, 4osindu-se pe pe neaşteptate, o lumină roşiatecă,
durile curţii cresc pe d’asupra lui. de acum; dîrz, isbind pământul cu -după grădini. năvălesce în odaia mare, schimbă
Eşit pe portă, e mai în larg. vârful opincii, sugrumă o sudalmă # % umbrele lucrurilor de prin casă. De
*
Cu capul în jos, cu umerii scoşi printre mustaţa stufosă şi rară, ce-i pretutindeni se aude venind un ţipet
prin cămaşa plesnită, aducând greoiu acopere totă gura. Pe afară linişte. straniu, prelungit a morte şi repeţit
piciorele muiate dela înclieeturî, De-asupra lui, în deal, surne- în seninul odihnit de lună plină, de 4ecî de glasuri:
merge dus pe gânduri, aşa cum de deniă de stoguri descărcate fără rîn- răsar a'be casele văruite. Liliecii îşi „Foc! Foc! '
1 1,
