Page 39 - 1901-08
P. 39
Nr. 178—1901. / GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
riului din Paris va deveni oficială. confederaţia balcanică sub protectoratul Ru trimit acasă câte 3—400 lei economii. In siliu Zârnoveau la reg. 81 de inf. şi Aureliu
Aprobarea va urma, dâcă Sultanul siei. Recunosse Greciei drepturile sale asu- urma acestor ademeniri s’a pornit o miş Maxim la reg. 43 de inf.
nu va recundsce în timp de câte-va Macedoniei de sud, Turoia, Epir etc. şi care de emigrare mai ales în comitatul :
u
Zile îndatoririle sale, atunci ambasa României drepturile sale asupra tuturor ţă Mureş-Turda. „B. H. regretă, oă nu se Favor soldaţilor ţeranî. Ministrul
dorul frances din Constantinopol va rilor locuite de Români, printre cari şi Ba pâte face nimic în potriva aoestor emigrări, de răsboiil a dispus, ca soldaţilor ţărani,
pleca de acolo cu întreg personalul sarabia.... Serbiei şi Muntenegrenilor drep „fiind-oă —fice cfiarul maghiar—„n’avem cu începere din anul viitor, la cerere pro-
u
11
legaţiunii, lăsând înderet numai pe turile sale asupra Bosuiei, Hertegovinei. lege, care să reguleze emigrările . — în priă să li-se dee concediu pe timpul din
un funcţionar de cancelaria inferior, Articulul-prograin îueheiă aşa: „Conside trebăm şi noi, la rândul nostru pe Z’ ar0 0 1 —15 August spre a fi de ajutor acasă la
l
ca se conducă afacerile curente cele rând Rusia ca singurul centru în jurul că maghiare, să ne spună, oă 6re alte senti lucrul de câmp. La re’ntdrcere concediaţii
mai urgente. Urmarea va fi apoi ruia ar puţe să se grupeze poporele balca- mente nu le sugerâză aceste emigrări ale vor ave să adeverescă prin act dela pri
trimiterea unei escadre în apele tur nioe, fără frică pentru desvoltarsa lor in elementului maghiar, decât numai senti măria, că şi-au folosit timpul concediului
cesc! la un punct ore-care spre a dividuală, noi ne vom sili să le dovedim mentul regretului ?,.. Cum rămâne ore ten cu lucru de câmp şi nu cu alt-ceva.
constrînge pe Sultan prin ocuparea acâsta, fără a pierde tot-odată ocasiunea dinţa maghiarisării, în faţa acestor simp- Un episcop din China la Viena. In
vr’unui port turcesc se-şî împlinâscă de a arăta greşelile diplomaţiei rusesc!, tome de slăbire a elementului unguresc?...j ■ mănăstirea Franciscanilor din Viena este
îndatorirea luată asupră-şî. oare adesea a ajutat, nu numai îu paguba acuma uu ospe interesant. Acesta este epis
Se crede încă, că Sultanul va Slavilor, ci & Rusiei însaşî, opera anti-slavâ Repausul de Duminecă nu-1 prea ob copul diu Madaura (China) cu numele Car-
11
ceda în cele din urmă şi nu va lăsa a poporelor germanice . serva proprietarii şi arendaşii jidovi. Aşa lassare. Episcopul răspândesce creştinismul
ar
se ajungă lucrurile prea departe. In cetim 'ntr’un Zi unguresc, oă pe moşia mai bine de 30 de ani în China şi e năs-
caşul contrar conflictul pote avă ur fondului religionar din comuna Szerep (Bi out în Vicenza (Italia). Foile din Viena
mări forte seriose ; foile englese se SOIRILE DILEI. hor), arendaşul jidov a pus anul aoesta pe spun, oă e om voinio şi sănătos. A suferit
tem, ca nu cum-va Francia ca aliata muncitorii creştini să lucrc-ze chiar şi în tâte miseriile împreunate cu mişcarea Bo
ar
Rusiei se ocupe din insulele din — 11 (241 August. sărbătorile cele mai mari. Numitul Z' în- xerilor şi a stat la postul său pănă s’a ter
Marea mediterană, prin care fapt In afacerea Evreului Singer, care trâbă, că âre nu s’ar putâ găsi vr’uu aren minat răscdla. Episcopul Carlassare va sta
s’ar încunjura clausulele Mărei negre a făcut atâta svon în oraşul nostru, poliţia daş creştin pentru uu domeniu, care este înoă câte-va Z'l î Viena, de unde va
Q
0
stabilite îu tratatul dela Paris. E a încheiat cercetarea. In afară de depune proprietatea fondului religionar. merge apoi la Pesta şi apoi în Italia, de unde
dec! fdrte posibil, c|io amintitele foi, rile martorilor, despre care am vorbit, nu se va îotoroe ârăşl la scaunul său.
ca noua desfăşurare a evenimentelor s’a dovedit nimic nou. înainte cu patru Din Bihor ni-se scrie, că inligenţa
în Turcia se dea visitei Ţarului o cjile Singer a fost liberat din arestul poli română din Fechetău şi din împrejurimi a Escursiunea studenţilor la Atena.
însemnătate neaşteptată. Dec! pro- ţiei şi a fost spedat la Arad, unde, precum dat o petrecere de vară în sera Ţi lei de D-1 Gr. Tooilesou, profesor la facultatea de
v6că marile puteri, ca se fiă pe pază. s’a dovedit mai în urmă, aparţine cu do 18 August. Petrecerea s’a început la 6rele litere din Burescî, a comunicat studenţilor,
miciliul. Poliţia a predat actele cercetării 7 într’un pavilion oonstruit anume pentru că escursiunea la Atena a fost fixată defi
procurorului dela tribunalul din Braşov. acest scop. OspeţI au fost destul de nume nitiv pentru 24 August st. v. Numărul per-
înarmările Rusiei. Se comentază roşi, de sigur îusă ar fi fost şi mai mulţi, dâcă sânelor cari vor participa la aoâslă esour-
Iu vederea alegerilor dietale apro
în Viena forte mult soirea sosită, curn-că mulţi du s’ar fi abţinut din oausa apropiatei siune e de 180, diu cari 60 fao parte din
piate, fel de fel de candidaţi colindă prin adunări a despărţământului Asociaţiunei, oare corul d-lui Musicescu din Iaşi şi 12 din
Rusia ridică fortăreţe dealuugul Prutului
ţinuturile loouite de Români. Aşa ni-se
concentrând în ele trupe. se va ţÎDâ încomuna vecină Bratca. Românii trupa gimnastică a d-lui Moceanu.
scrie dela Crasua (Sălagiă), că în cjiua de
u
Ţiarul „ Wiener Tagblatt află, că Rusia din Bihor se pregăteso a se presenta la acea
21 August st. n. au fost aoolo mai mulţi Sarafoff în Rusia. Se telegrafeză din
ţine în braţul dunărean Kilia două cţecl tor- adunare într’un număr imposant, pentru ca
deputaţi din partidul kosuthist cu scop Rusciuk, că Sarafoff a sosit în acel oraş şi
pilore $i un uvisor. se inspire prin presenţa lor respeot aoelora, 0
de-a pune candidatura unui deputat oposi- că peste câte-va Z^ va pleca în Rusia.
„Galaţii“ anunţă că pe Dunăre, în faţa cari nu prea au ochi buni pentru manifestările El a declarat, oă va trece prin porturile ro
ţional cu principii independente. S’au ţinut
Ismailului, staţiouâză torpildrele ruse Nr. culturale române. Ou ocasiunea petrecerei
mai multe vorbiri. Cel diutâifl, care a luat mâne, dăr nu va părăsi vaporul rusesc ca să
11, 12, 123, 125 şi 126, împreună cu alte din Fechetău s’a distins mai ales d-1 G.
cuvântul a fost Kossuth Fereucz, care a nu fie arestat. (Se scie, oă Sarafoff e con
torpildre. Daraban prin ospitalitatea fără păreohe ou damnat de ourtea .ou juraţi de Ilfov la
început să vorbâscă întâi îl despre tatăl care a primit pe cei veniţi din alte părţi.
său, apoi a desvoltat punctele partidului său, munoă silnică ve viaţă.)
u
„Pravoslavni Vestok . S’a vorbit dintre oarl amintesc 1) Teritoriul vamal in Viitorul episcop serbesc din Tiini-
mai demult, că în BuourescI se va înfiinţa dependent, 2) Armată maghiară, 3) Inde ŞOra, după oum se svonesce, va fi tînărul La manevrele franceso. D-1 căpitan
o gazetă în limba francesă şi rusâsoă cu pendenţa Ungariei de Austria, 4) Progres LeticI, o rudenia a patriarohului Branco- Miclescu, ataşat militar pe lângă legaţiunea
soop de a face propagandă rusăscă în Româ vicl, care a absolvat facultatea teologică in română din Paris a fost delegat de oătră
pe terenul economic. S’a ferit îusă a po
nia. Primul număr al aoestei foi a şi apărut Cernăuţi, unde printre studenţii români avea ministerul român de râsboiu de a urmări
meni ceva, fiă măcar cu un cuvânt, despre
Joia trecută în Bucurescl. Ea se numesce idea de stat maghiar sâu despre naţiona mulţi prietini. manevrele mari ale armatei franoese, ce
u
„Pravoslavni Vostolc („Orientul ortodox ), vor avâ loo pe lângă Rdms. D-1 căpitan
u
lităţi. Majoritatea alegătorilor în acest cerc
este o revistă săptămânală tipărită pe jumă Avansări în armata comună. In Miclesou, oare se afla în oonoediu îu Bucu
(al Zelaului) o formâză Românii. La adu
tate franţuzesce şi pe jumătate rusesoe. Di nare au fost însă puţini Români şi aceştia diua ouomastică a Monarchului s’a făcut rase! a plecat la postul său.
>
rectorul aoestei reviste este Dragutin Illitch în grădina şcâlei de oadeţl a armatei comune
mai mult din curiositate. —Bine ar fi fost Ciuma. O telegramă din Constantino
literat şi poet cunoscut sârb. Primul număr din Sibiiu cu mare solemnitate jurareanou
însă, să nu se fi dus nici din curiositate. pol anunţă, oă două nouă caşuri de ciumă
cuprinde următorele articole: „Scopul Orien numiţilor absolvenţi ai amintitei şcâle la
s’au produs Joi la Galata. Confliotul între
w
tului Ortodox , apoi „Rusia şi politica sa Secuii Î11 America, ţliarele ungu raugul de locţiitori de ofiţer. La solemni
consiliul sanitar internaţional şi P6rta se
în Balcanl“ de N. Dournovo prof. univer resc! aduc soirea, c Săouii, cari pănă tatea acesta au partioipat pe lâDgă un pu
agraveză. Ambasadorii au declarat, oă este
sitar rus, „Politica economică rusâsoă în acuma emigrau în România, ca să-şi câş blic mare şi ales şi mulţi păriuţl ai ce
nelegală numirea doctorului Zitterer ca ins
Baleanl de 0. S. TausanovicI, „Albania* , tige pânea de tâte (filele, — acuma au în lor înaintaţi. Intre alţii fură înaintaţi şi
u
1
pector general sanitor fără învoirea consi
de un anonim, „Comitetul anarehist maoe- ceput să-şî îndrepteze privirile spre Ame următorii absolvenţi români: Ioan Ilcuş la
liului sanitar.
donean din Sofia şi panslaviştii ruşl“ de rica. Anul trecut emigraseră 18 inşi din co reg. 2 din Bosnia, Alesandru Simon la reg.
N. Dournovo. Programul „ Orientului Orto muna Magyar Telek (Udvarhely), cari scriu 21 de inf., Ioau Hidu la batalionul 28 de Reuniunea femeilor române din
dox' , e de a apropia popdrele ortodoxe din aoasă scrisori ademenitâre, că ei câştigă ca vânători, Corneliu Savu, la reg. 5 de inf., Blaşiîi invită la Serata musicală dcclamato-
1
O ientul european de Rusia şi de a crea o muncitori în usine câte 16 corone pe di şi Iosif Covrig la reg. 92 de infanterie., Va- rică-teatrală oe se va ţinâ Dumineoă la 1
Speriat, ca de-o presimţire ciu nare: „Ce prăpăd, măiculiţă! Cdniî drăptă la cerducătura Gfhebariului... — Hî.. . Hînd ... a . . . ars . . .
dată, se repede la ferestra pe drept Susanil, sermana, numai din sperie Bag seraă o fi recit, ce-a făcut, că eu . . . eu .. . am . . . pus . .. focu . . .
armanul diu deal. tura focului ’i s’a tras mortea“.... ’i s’a obrintit deştile unu câte unu. I s’a luat o greutate. Ochii în
Yîlvătăi repecjî se ridică la lim Pănă într’o Zi de tomnă. D’acilea buba s’a suit încet, încet, fricoşaţi, rugători, aştâptă se-şl ci-
bile de jos pănă în creasta şirelor, Pe ceriul soăZut, nouri spălăciţi pană la umer... Vai de scrisu nos tăscă osînda.
înăbuşite de greutatea fumului negru, se opresc din căletoriă răsuciţi ca tru! — Şi femeia, smerită, ţine ochii Lui Cuconu Vasile ’i se cutre
se ascund o clipă: duhul, seu îşi plă- într’un vîrtej. Risipiţi în vîlvice des scurşi în păment, îşi face cruce ca mură carnea. Săgetat de grdsnica
mădesce urgia pe ’nfundate... Din- trămate de aburi, apasă rnohnit în de spaima unui trăsnet gata se caZa. mărturisire, dintr’o clipelâ pricepe
tr’odată, lacome, pălălăile străluci- albia văleeliî, adunând casele tupi- Dumirit ore-cum, se strînge între tot. Se stăpânesce, şi trăgendu-se
tore isbucnesc diu tote părţile; bo- late şi mici una lângă alta. Şanţul, umeri; păşesce înăuntru. Fără se cu- înapoi ’i ocolesce privirile, cu mâna
bele pîrîe, trosnesc ca ’ntr’o ierbăriă, gardurile abia se mai cunosc. Omenii noscă făptura învineţită şi umflată abia întinsă îi face semn se închidă
svârlind pl6iă de schântei în aer... umblă pe afară ca pe dibuitele. O de sub lumînărica de ceară galbenă, ochii, se-şî potolescă sufletul.
e
Para isbânditore lumin6ză norodul ceţă alburie ca fumul astupă potecile. lipită de cornul lacriî, Zi° într’o De-asupra capului arde nelio-
buimăcit, ce alârgă unii peste alţii; Pe la priveghere, vine vorbă la d6ră : tărît firicelul de lumină. Ca un de
umple satul dela o margine la alta, curte să facă bine boemi să poftescă — Bine, Robule, aşa te lauZî? get de pază se plimbă în întunere-
cu miros de pane prăjită; înălţată pănă^ la Robu, acasă. Bolnavul, în aerul trezit din cul vînet, arată par’că pe ce drum
spre stele, vesteşte nenorocirea jur- în ograda lui cât o cergă, o odaia, stă ţepăn, lungit pe laviţă, are se pornescă murindul.
împrejur, depărtare de o poştă. In- fată supţiratecă şi despletită, plânge sub un aşternut de pae. Cum îl vede După uşă, femeia şi copila, obi
tr’un ceas grâul brobonat a lui Cii- cu fruntea lipită de părete, fără să înaintea lui, îşi înfige ochii gogonaţi dite, bocesc şi ofteză una în braţele
conu Vasile s’a făcut o zgură şî-o ia săpa, că portiţa scîrţiă. asupra stăpânului. Tulburat, ca într’o alteia, de se sgîlţîe trenţele pe ele.
cenuşă. în tinda lor mirose a vrâscurî, socotelă greşită, începută de isnovă, Copilaşul scâncind se tîrăşte pănă
* a mămăligă mucedă şi a sărăciâ. omul mişcă gura, cere se-i vorbescă. în prag, d’abuşile.
• * *
Un copil ca un puiu golaş căZut din Pe buzele grose, hârâiala fiordsă din Robu, cu fălcile încleştate, bîj-
Au trecut ani la mijloc. De ne cuib, cu mânuşiţele neîncleiate încă gât nu isbuteşte se se întărâscă în bîe se apuce aşternutul. Tremurând,
cazul focului se mai pomenea când bine, se jocă pe vatra stinsă, dărî- cuvinte înţelese. trage ţolul peste cap, îşî acopere
şi când. Decă venea vorba de pri mată pe jumătate. Cuconul Vasile face un pas, binişor pecătosa lui faţă de creştin
mejdii mari, de se nemereau omenii — Da, ce are Ilie? aplecă urechia şi ascultă: împecat cu DumneZeu şi cu omenii.
pe câmpuri ori în sfatul şezătorilor, — Păcate ce-a fost să le tra — Hî. . . Hî .. . Hî. . .
nu se putea fără se amintesca care gem, boeraşule. Erî o luna, un afu Rezimat cu un deget pe picior, F. Cioflec.
va cu mâna la gură, îu chip de căi risit de poloboc i-a strivit mâna se dă mai aprope de faţa lui:
