Page 40 - 1901-08

\
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 178.—1901.

Septemvrie u. 1901 în sala otelului „Uni­ vate din ele, oonserve dulceţuri etc. Espo- făcut’o jidanii Iancu şi Kalman Fişer din acele espuse desuaţionalisării, în loc să
vers". Comitetul. Preţul de intrare: Locul siţia are loc în 28 şi 29 Sept. în Deva. Dorohoiă, oferind suma de 1.227,000 de alerge cu dor sfânt la acea adunare, unde
I, 160. Locul II, 120. Stal 80. Studenţi oorâne; au şi obţinut deol proprietatea se dusese venerabilul lor preot şi alţi vr’o
stal 40 fii. începutul precis la âre sâra. Copiii şi er copiii sunt atât de des moşiei. In oontra valabilităţii procedurii li- 25 de fruntaşi din sat, ei, luminătorii po­
Biletele de intrare se vând înainte la „Con­ pricina focurilor prin comune. De curând citative au anunţat protest representantul porului, după cum singuri recunosc, s’au dus
sum", âr sâra la cassă. în comuna Balomir s’a aprins o şură a unui datornicului şi cel al comunelor ToderescI la oraş şi au visitat patru biserici, unde au
econom (Avram Adam lui Iuon) preoum să
Programa: 1) „Comâra", piesă într’un şi Soloneţ, ascultat predici admitem, că frumâse, admi­
crede din jocul oopiilor cu lemnuşe. De aci
act, prelucrată de N. Băiaş, persdnele: tem oă creştinesol, dâr nu românesc!.
focul a sărit în şura vecinului şi a prefăout’o Insciinţare.Voind să dau gratuit câte
Ionel: Andreiti Murăşan, Florica: Geta
în cenuşe. O fetiţă de 2—3 ani, aflându-se un esemplar din cartea mea: „Stilistica „împrejurările nu ne-au iertat să luăm
Hodoş, Principesa: Sabina Pop, Zina: Uuoia
în grajdul cestui din urmă, n’a putut fugi praotioă" tuturor bibliotecilor din patriă, parte la adunarea Asoeiaţiunei", spuu d-nii
Murăşan, Ana: Silvia Nestor, Maria: Va-
şi a cuprins’o focul artjându-o teribil. Aler­ rog pe toţi oarl doresc a avâ acâsta bro­ învăţători. Cari anume împrejurări ? Am
leria Pop, Parbăcot: Margareta Hodoş, Pi-
gând âmenii dela luoru din hotar, au pu­ şură să-mi oomunioe adresa bibliotecii lor dori să soim şi noi, ce împrejurări aşa de
ticot: Veturia Pop, Îngerul: Irina Nistor,
tut localisa focul să nu se întindă mai departe. pănă în 1 Septemvrie a. o. Blaşiu, în 15 importante pot să fie acelea, cari ar putâ
Şoldan: Nicolae Pop. 2) „Ilustraţiunea ro­ reţinâ pe un învăţător român de a-se pre-
mână", R. Carasz pian eseo. de d-ş6ra Studenţi din Romuânia la Timişora. Aug. 1901. — Ioan F. Negruţiu. senta la o adunare oulturală-românâscă?...
Cornelia Deao. 3) „Regina Ostrogoţilor", „Deutsches Tagblatt fur Ungaru" sorie, că Necrolog. Vineri, în 10 (23) August Admitem, că n’au benchetuit domnii
de Co.şbuc. D-şâra Silv. Negruţiu. 4) „Duet", Marţi sâra, spre orele 9 se găseau în gara la 8 ore sâra, după un morb îndelungat şi învăţători la Sătmar, admitem, că freouen-
Sopran şi Alt. D-şârele Irina şi Valeria centrală din Timişora „figuri juvenile, în- împărtăşit fiind ou sf. Taine a răposat în
tarea biserioelor este un luoru lăudabil ”în
Muntean. 5) „Prima roohiă lungă", de I. tr’o uniformă cu totul specială, aprâpe mi­ oomuna Râşnov Alexandru I. Petricu, ingi­
Vulcan predată de d şâra Cornelia Chirilă. litară. ChipiurI elegante, în felul celor ce ner mechanio. Rămăşiţele pămâutesol se alte împrejurări, dâr atunol, oând datorinţa
te chiamâ să sprijinescl prin presenţa ta
6) „Rapsodiă Română", de A. Sequens pian. purta odată armata francesă, acopereau ca­ vor depune Duminecă, în 12 (25) August
D-şâra Eug. Deac. 7) „La sate", piesă în- pete în adevăr de Adonis; bluse închise, în oimiterul bis. rom. gr. or. din Râşnov. şi priu obolul tău progresul cultural al nâ-
tr’uu act de M. K. localisată de S. F. N. cu câte două rânduri de nasturi aurii, man­ Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată ! mului din oare faci parte — âre ţi-se pâte
Persdnele: Dotnna Melinescu: D-ş6ra Lucia tale elegante, îmbrăcau pe tineri; şi bă- erta absenţa, chiar dâcâ în acest timp te
vei fi închinat la tâte bisericile din Săt­
Viciu. lUna, fata d-nei Melinescu: D-ş6ra teau la ochi într’un mod intensiv din stofa Tragere la tir ou glonţe ca în timp
Elena Nestor. Olga, nepâta d-nei Melinescu: întunecată tresele de aur pe mânecă". Erau de răsboiii se va ţine Luni, la 26 August mar, nu numai la cele patru, pe oarl le-au
visitat d-lor?
Maria Nistor. După producţiune urmâză absolvenţii liceului „Traiau" din Turnu- st, n. de oătră regimentul 24 de honvecjî.
dans. Severin, cari sub conducerea unui profesor Din partea poliţiei ne vine însciinţarea, că Prin întimpinarea, oe ni-au adresat
fac escursiunl. Din Turnu-Severin ei au în acea di delaâreleS diminâţa pănă la 12 aşa-dâr învăţătorii din Botiz-Oşvareu, nu
„Societatea domnelor române din numai oă nu s’au desvinovâţit înaintea Ro­
plecat pe Dunăre în sus la Belgradul Ser­ la amiacŢ este sever inter«Ţ’s pentru ori­
Bucovina" aduce la cunoscinţa onoratului mânilor de bun simţ, dâr ne fac impresiu-
biei, unde au fost primiţi cu multă dis­ cine de a calea pe teritoriul Poianei.
publio, că şcdla de 3 clase cu 6 despărţituri nea, ca şi cum ar vrea să ia în deşert sco­
tincţie. Au dat un oonoert mult admirat, la
cu limba de propunere română, susţinută de In prăvălia G. 1. Eremie, strada pul măreţ al Asooiaţiunei nâstre priu chi­
oare au participat notabilităţile din oapi- Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai
societate, se va deschide la 1 Septemvrie. pul cum se apără.
tala Serbiei. Se scie, oă elevii liceului din bun oaşoaval de munte cu preţul cel mai
ţ)ilele în cari se vor primi însorierile, se
Turnu-Severin primesc nu numai o educa- eftin en gros şi en detail; dilnio sosesoe Trebue să se scie odată pentru tot-
vor face cunosout mai târ«Ţu. La acâstă transport de struguri, pepeni verejî, galbeni, dâuna, că cea mai creştinâscă faptă este
ţiune militară, ci formâză şi cor şi orchestră,
şcolă, deşi cu limba de propunere română Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot
oarl ou drept cuvânt atrag luarea aminte şi aceea de a-ţî iubi legea şi nâmul, tâte cele­
se va preda fârte striot învăţământul lim- felul de articull de delicateţe.
admiraţia. Dela Timişora elevii lioeului lalte „fapte creştinesol", cum sunt oele aduse
bei germane.
„Traian" au plecat înspre Ţâra Haţegului, Mnsica orăşenescâ va cânta săptă­ înainte de învăţătorii sătmăreni, sunt nu­
înscrierile la cursul de croitoriă susţi­ pentru a visita ruinele capitalei lui Dece- mâna viitâre: Dumineoâ la 11 âre pe pro­ mai o mantia, fârte subţire îusă, pentru a-şl
nut de «Societatea domnelor române din bal, Sarmisegetuza, mai târ«Ţu Ulpia-Traiană. menada de jos Luul la 5*/ âre d. a. în acoperi cu ea ruşinea, ce-o simt vă<jându-se
2
Bucovina", în Cernăuţi se va începe scrie De-aoolo se vor reîntâroe ârăşl prin Bănat, Paroul Rudolf, Marţi, Mierourî, Joi şi surprinşi asupra unei fapte, oe nu se pâte
„Deştept." la 1 Septemvrie. Sunt locuri Sâmbătă la 6 âre d. a. pe promenada de aproba din punct de vedere românesc.
şi vor visita Lugoşiul, minele dela Reşiţa
pentru eleve plătitâre şi neplătitore. Cele jos, âr Vineri la 5'/ âre pe promenada
şi alte podâbe ale acestui ţinut. 2 Datorinţa nâstră de diariştl români
plătitâre solveso pentru cursul întreg 15 fi. de sus. ni-a impus să constatăm lucrurile de mai
(30 oor.), jumătate din acâstă sumă au Ţăranul român şi trenul vicinal.
sus pentru orientarea „celor slabi de ân-
însă a solvi îndată la înscriere. Cele ne­ Un ţăran român din Bănat a dat de ruşine ger“ şi nu reuunţăm la speranţa, că oele
plătitore sunt obligate a rămâne în acest cu opincile lui iuţâla unui tren vioinal. Ţă­ 0 datorintă culturală-natională.
> > spuse de noi şi le vor lua la inimă cât de
curs un an. In timpul sourt de când esistă ranul scăpase din tren năframa (batista), în (Dela adunarea desp. Asoeiaţiunei Ugocea-Sătmar.) puţin şi domnii P. Pop şi S. Rusu, căci
acâstă instituţiune, multe eleve eşite îşi care avea o hărtiă de 5 fl. Fără multă
In Nr. 174 dela 5 (18) August al «Ţa­ trebue să declarăm, că dânşii priu faptul,
lucrâză singure toaletele şi multe serraane văicăreală ţăranul nostru deschise, uşa va­
rului nostru, vorbind despre adunarea des- că s’au adresat la «Ţarul nostru spre a se
luorâză ou plată lunară pe la alte croitorese gonului, şi sări jos din tren să-şi caute scusa, dovedesc că totuşi le pare rău, ca
părţ. Ugooia-Sătmar, ţinută în diua de 11
şi au aşa «Ţcând, pânea în mână. averea. In gara cea mai apropiată pasa­ Români ce sunt, oă nu s’au aflat dimpreună
Aug., în Jojib, am amintit, după informa-
gerii au spus conductorului, oe s’a petre­
Talent recunoscut. Dr. Artur Torok cut. Acesta a însărcinat pe maşinist să se ţiunile, oe le aveam dela un om de înore- cu fraţii lor în «jiua şi la locul unde tre­
descriind în foia din Deva „Hunyad" un dere, că învăţătorii P. Pop şi S. Rusu din buia să fiă în urma chiămârii lor de învă­
reîntâroă cu locomotiva şi să caute pe ţă­ ţători români.
concert unguresc ţinut de curând în Brad Botiz Oşvareu, au refusat a se duoe şi ei
ran. Neaflând nimic locomotiva s’a reîntors
îşi întroduoe raportul său cu următârele ârăşl în gară. Aici pasagerii zăriră de-o- la aoea adunare oulturală şi că în acest
constatări ce le reproduoem după traduce­ timp s’au dus la Sătmar să benchetuâsoă
dată venind pe ţăran, oare rîdea şi ou Şcolele de meserii în România.
rea „Bun. Eoon." : „In acel triunghiu, a şi să se recomande celor mai mari de buni
inima şi ou ochii. — „Unde ai fost?" îl
cărui un pisc înalt e în valea Dosului, al­ întrebă maşinistul.— „Unde baş să fi fost" „patrioţi". Am vorbit în mimerul de Du­
tul la Vuloăn şi al ,treilea la Brad, locu- Numiţii domni învăţători ne adresâz*
— răspunse ţăranul slobo«Ţud un nor de mineca trecută despre şcblele pro­
esee fără îndoială un popor iubitor de mu- aouma o întimpinare, în oare spun, că „dâcâ
fum din pipa oea scurtă — „mi-or eăcjut fesionale (de meserii) ce se vor în­
sică. Omul dela Sohodol, dela Cerniţa, când împrejurările nu i-a iertat să ia parte la
banii, m’am dus după ei, i-am găsit şi de fiinţa în România. Ministerul român
îşi face pedestru drumul său de 40—50 ki­ bucuriă, m’am mai bu$ băgat îutr’o orâş- adunarea Asooiaţiunei, au voit însă să pe- al cultelor şi instrucţiunei publice a
lometri, ca se-şl vândă oiuberele sâu brânza, trâcă s-ta «Ţuă a Domnului cu fapte oreş-
muliţă, ca să trag o înghiţitură. Ş’aoum adresat acum direcţiunilor şcolelor
cântă pe drumul întreg, sâu la popasuri tine8cl“.
âtă-mă-s baş aci". Trenul după-oe a luat profesionale (de meserii) din'Româ­
îşi scote fluerul şi sufiă-suflă jalnic, melan­ După acâsta ne înşiră domnii învăţă­
ou sine pe ţăran, a „sburat" mai departe. nia următbrea circulară;
colic, dâr curat şi cu simţământ musical. tori o mulţime de biseriol din Sătmar, pe
In uriaşele păduri, unde omul ar crede că Cum se sporesce naţia Hngurescă ? cari spun ei, că le-au visitat în acea «Ţ ŞÎ Scopul şcolelor profesionale (de me­
pâte găsi numai oiripit de pasări, adese-ori Oa cetitorii noştri să-şi facă o ioână mai că despre tot peregrinagiul lor ne vor aduce serii) este de a procura elevilor o meseriă,
răsună din buzele păstorilor tulnicul cel dară despre modul cum naţia ungurâscă la timp certificate. S’au dus anume pe la cu scopul, ca cu densa să aibă un mijloc
ţintuit din doge de brad, şi de cumva se sporesoe cjilnio, dăm aoi un estras din ârele 9 la biserica gr. cat. din Sătmar, unde de a-şl câştiga viaţa. De aceea aceste şcoli
măestrul care suflă în el a fost pe vremuri lista celor „făcuţi", âr nu „născuţi", oarl au stat aprâpe o jumătate de oră, despre trebue să se ocupe, nu numai de a învăţa
0
soldat, îţi trimbiţâză din instrumentul său toţi au întrat în şirul „naţiunei, oare for­ oare luoru vor aduce — «Ţ° i — adeve­ pe şcolari o meseriă, dâr tot-deodată de a-i
musical simplu dâr puternic, tote signalele mâză statul unitar maghiar". llltă ce ele­ rinţă dela antistia biserioâsoă din Sătmar. deprinde să o practice în mod fructuos, şi
unei manevre mari. Sâu să mai vorbesc de mente formâză naţia ungurâsoă : Goldspitzer, La V 10 erau deja la biserica rutână diu mai ales de a le da convingerea, că se pote
2
lăutarii din BlâjenI şi Stănija? Sunt aceş­ Rosenfeld, Lowensohn, Herskovifs, Lind- Minteu, unde au ascultat o predică fârte câştiga cu dânsa.
tia fii simpli ai poporului, cari săptămâna wurm, Konigsberg, Glîick, Sonnenfeld, Sa- instructivă „Despre crescerea religiosă-mo- Pentru acâsta, primul mijloc este, ca
întrâgă îndeplinesc munca cea grea a co­ jerman şi alţii: patruWeis, şâse Rosenberg rală“, rostită (ruteuesce ori unguresce ? —R.) şcolarii să vadă, că şcâlă însă-şî produce
sitului, tăiatului de lemne, aratului şi nu­ şi tot pe atâţ'a Kohn-Î. Toţi aceştia au în­ de Rev. Domn Melles. Acâstaînoă o vor ade­ venit prin practicarea meseriilor. Şi în ade­
mai din Duminecă în Dumineoâ iau în mână trat în şirul naţiei unguresol, pe oarlaoum veri — cjio ei — ou sus numitul domn Ar- văr, o şcâlă profesională (de meserii), care
lăuta, dâr îţi cântă din ea ou perfecţiă ar­ nu-i mai poţi eunâsoe după nume, că de chidiacon. Pe la 11 au fost domnii învăţă­ nu produce nici un venit, este un adevă­
tistică note ce-ţl străbat la inimă, aşa-ţî aoui seminţiă sunt, oi numai după nas. tori la biserica călugăriţelor „unde tocma rat nou sens.-E drept, că o şcolă trebue
cântă durerea ciobanului oare şl a perdut sta s-ta misă". Şi acesta o vor adeveri — să consume material, care nu se mai pote
oile, oă plâDgî ou el, dâr îndată urmâză ta­ Moşia TodorescI vendutîl la lici­ dic ei — „cu onestul oorist dela ei, Ioan vinde după-ce a fost lucrat, pentru-că a
bloul musical când găsesce perdutele sale taţia. La 21 August a. o. s’a vândut prin Pintea". In fine pe la 7 12 au ajuns ei la servit numai pentru eserciţiul elevilor şi,
2
oiţe, şi atunci îţi vine să ehiueştî ou sune­ licitaţia la judecătoria din Cernăuţi corpul biserica catedrală, lucru pe care nu-1 pot că acâsta constitue pentru dânsa o causă
tele de bucuriă ce se revarsă din oordele tabular TodorescI, proprietatea Baronului adeveri, învâeă însă ca mărturie, mărâţa de perdere ; dâr, de altă parte, nu trebue
violinei.... Mai pâte dâr fi mirare oă şi noi, Andreiii Kapri. Valârea moşiei a fost pre­ statue a Prea Curatei Vergure de Lourdes". să se pârdă din vedere, că într’o şcâlă pro­
Brâdenii şi Criştorenii, oarl ne aflăm şi ţuită cu 1.666,804 de oorâne, oferta mini­ Intre ârele 2—3 domnii învăţători s’au în­ fesională (de meserii) nu se cheltuesce ni­
noi în acest triunghiu, (românesc firesce — mală fixată ou suma de 1.111,203 de cor. tors spre oasă, ceea-oe ârăşl pot adeveri ou mic, nici pentru lucrători, cari sunt chiar
Red. Gaz.) ne petrecem mult ou musică?.. etc. şi vadiul cu suma de 85.000 corone. La d-1 Makai, preot reformat, cu care s’au în­ şcolarii, nici pentru chiriă, nici pentru în-
licitaţia spune „Deştept." au participat tâlnit sub sat. căl«Ţt, nici pentru patentă etc., tâte chel-
Esposiţiă de pome se arangează la Deva cinci reflectanţi, între cari şi milionarul Va se dică ne-am înţeles. — Domnii în­ tuell grele, de cari nu se pote dispensa un
de oătră reuniunea eoonomică eomitatensă, Rosenschein din Londra. Procedura de li- văţători „români" P. Pop şi S. Rusu din atelier particular. Este dâr sigur, că chiar
cu ajutor ministerial. Să espun pâme şi le­ oitaţiâ a fost fârte agitată şi a durat es- Botiz-Oşvareu, în (Ţua, oând se ţinea o dâcă suma avantagelor nu ar întrece pe a
gume, în stare prâspătă şi uscate şi deri- cepţional de lung. Oferta cea mai mare au adunare culturală românâscă, în părţile lipsurilor într’o şcâlă profesională (de me-