Page 41 - 1901-08

Nr. 178.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

serii), totuşi ea este într’o situaţie destul acest învăţământ să fie o realitate, er nu lare. La scrisârea de anunţare se va ală­ Proverbe.
de bună pentru a produce âre-caxi beneficii. o simplă expresiâ budgetară, căci are ea tura suma de C. 1 — după fie-care per-
Trebue der ea şcâla, ce dirijaţi să destule nevoi reale de satisfăcut pentru a sână (în mărci poştale) penti-u acoperirea Dunuiedeu când te ajută....
funcţioneze astfel, încât la încheerea soco- nu-şi risipi banii pentru nisce instituţii, speselor biroului şi pentru emblema de
telelor de finele anului, sS aibă negreşit un cari să nu răspundă pe deplixx scopului lor. membx’u. înscrieri ce vor sosi după 15 Ori ce-ai drege, orî ce-ai face,
beneficiu net. De altfel, legea învăţămân­ Venitele şcolei le veţi vărsa la cassa Sept. nou şi fără taxa de 0. 1 — nu se Când nu vrea, nu vrea şi pace !...
tului profesional din 81 Martie 1901 pre- şcolelor, conform circulărei nâstre prece­ vor putâ considera. Se munceşti ca vai, de tine,
vede acest beneficiu şi arată cum trebue dente. Se le faci pe tote bine,
utilisat: el se împarte între măeştri şi elevi în curând vom da instrucţii asupra Tote ’ţî merg cum merge racul
ScSagiu, August ,1901.
şi consfcitue, nu numai un mijloc de încu- modului cum aceste venituxî vor servi, pen­ Şi săracul, tot săracul,
vagiare, dâr si un mijloc de educaţiă pro­ tru a forma şcolei un capital de exploatare Onorată Redacţiune ! în 11 Aug. n. c. Pice trist cu jale mare,
fesională pentru aceştia. şi pentru a se repartisa între măestre şi a fost înmormântat Iân Bran, proprietar Vechia nostră cjicetore:
Pentru ca şcola să realiseze beneficii, eleve, conform legei. în Unimăt şi mai în urmă în Ţeghea. . „ Dumnezeu când nu te ajută,
se cere, în prima liniă, ca veniturile şi înmormântarea acestui vrednic fiu al „Plumb se face chiar din plută/...“.
■cheltuelile ei să fiă administrate în modul poporului român s’a întâmplat cu o deo­
cel mai scrupulos, şi pentru acesta, să se l^are de scmbu. sebită pompă. Cei’emonia înmormântării au
ţină o comptabilitate forte regulată. JBran, în August st. v. 1901. săvârşit’o protopopii Ambroziu Pop din Ai o sforă de moşie
Asupra acestui punct, am atras deja Dorolţ, Gi’egoriu Pop din Unimăt şi Lud. Ş’o munceşti cu voioşie,
Stimate domnule Redactor! Binevoiţi a
atenţia d-vostră printr’o circulară anterioră. Rezei din Supur ; apoi preoţii Ioan Mihalcâ Începând din primă-vară
publica în „Gazeta Transilvaniei următâ-
14
Nu mai putem admite, ca banii din co- din Hurezi, Yas. Hoblea din Cig, Alesan- Pănă ’n toiul cel de vară .. .
rele:
mendi să se primeseă fără chitanţe în re­ dru Cadar din Chişfalău, Iuliu Pop din Me- Când se (jici un: Domne-ajută!
piua de 26 Iulie st. v. va rămână
gulă, să nu se trâcă în registre, să se chel- ţentiu şi Ioan Farcău din Sâncrai. Vai, recolta ţi-e perdută;
mult timp neştârsă în inimele nostre în
tuescă fără socotelă şi fără a se sci pe ce; Cuvântarea funebrală şi iertăciunile Căci o grindină ţi-o bate
urma plăcutelor impresii, ce ne-au rămas
•ca procurarea de material să se facă fără le-a rostit părintele I. Mihalca din Hurezi. Şi (pcî jalnic cu dreptate:
de'a petreoerea din Bran, graţie muncei
a însemna nicăerî cumpărăturile şi între­ După ceremonia sacră, cosciugul a „Dumnezeu când nu te-ajută
neobosite a d lui arangier Emil Tişcă.
buinţările etc. Şcola trebue să scie, că este fost transportat la Unimăt şi depus în cripta „Flumb se face chiar din plută!..
In privinţa materială deşi scopul pe­
mn adevărat atelier industrial; şi, precum familiară. La criptă a vorbit apoi M. 0. D.
trecerii a fost fârte bine ales, nu se pote *
•un particular merge drept la ruină, dâcă Gregoriu Pop, px-otopop în Unimăt, amin­ * *
lăuda d-1 arangier, de ore-oe cheltuielile
nu ţine socoteli în regulă şi, decă nu pune tind unele din meritele răposatului, cum-că Eşti în slujbă ... Cu plăcere, —
au fost ceva mai mari, ca ooea-ce s’a in-
economiă în întrebuinţarea materialului şi Iân Bran a fost bărbatul, care a ostenit
cassat la oassă şi prin oolecta benevola a După cum şi slujba cere, —
fondurilor sale, tot aşa şi o şcâlă. mult pentru reînoirea şi înfrumseţarea bi- îţi pui zel, activitate,
d-lui student Ionel Puşcariu, în privinţa
Cată erăşi să nu perdeţi din vedere, sericei din Unimăt şi Acâş; a pus temeliă Se faci slujba bine ’n tote ....
morală însă a avut oel mai mare “succes,
-că d-vostră, în calitate de director al şcâlei, înainte cu 11 ani magazinului de bucate Der când speri o ’naintare,
păte fi dar mândru, că munca nu i-a fost
■sunteţi manipulator de bani publici, şi, ca din Unimăt. Nu a fost adunare românâscă
Zddarnioă. Te trezescî pe drumul mare,
ratare, sunteţi supus la regulele de compta- în jur, unde el, cu familia sa să nu fi fost Dat, sărman, din slujb’afară
Deşi timpul a fost fârte nefavorabil
"bilitate prevădute prin lege şi a căror de faţă. A fost la deosebite mari adunări Şi esclamî cu voce-amară:
totuşi petreoerea a fost cât se pâte de ani­
neobservaro angajază responsabilitatea mată. naţionale ; cu memorandul la Viena, la pro­ „Dumnezeu când nu te-ajută
d-vostră. cesele de presă naţionale în Dobriţiu, Săt- 11
Printre buchetele de domuişâre şi „Plumb se face chiar din plută!.... .
Pentru a face, ca şcola să producă mar; la procesele memorandului în Cluşiii
domne am observat câte-va cari s’au pre-
*
beneficii, mai trebue ca să i-se procure co­ şi aprâpe la tâte adunările despărţăminte- * *
sentat în oostume naţionale fârte frumâse,
mande, prin tâte mijlâeele. Ministerul nu lor Sălăgian, Chiorean şi Sătmărean, la
printre cari s’a remarcat costumul d-şârei Faci în casă, faci de tote
pote da indicaţii pentru acest scop; dâr cele ale reuniunilor femeilor române Sălă-
Tişca, soriâra simpaticului arangier. La re­ Şi aduci pe cât se pote,
d-vostră şi măeştri, cari cunâsceţi împreju­ gene, a învăţătorilor Sălăgeni etc., acum
uşita acestei petreceri au contribuit cu Ca să-ţi fiă casa, casă!. ..
rările locale, veţi şti mai bine ce trebue mai pe urmă a luat parte la strălucita adu­
partea raaierială următorii : Der, de-i s6ţa ta luxosă
făcut. Destul este să spunem, că este de nare din Şimleu în 1 şi 2 August a fon­
I. S. D-1 Ioan cav. de Puşcariu cu 5 Şi mai are-apoi şi mamă,
datoria directorului şi măeştrilor să facă dului de teatru român.
corâne, D-1 Iuliu de Puşcariu 10 cor., I. Casa ta ţi-se dărîmă
tot posibilul pentru a procura şcolei co­ Răposatul de altfel e frate bun cu
Glinciu 6 cor., Dr. N. Olinciu 5 cor., Dr. Şi tu cjicî cu jale mare
mande potrivite cu scopul ei şi în limita pictorul Nicolau Bran din Bucuresci, âr
E. Puşcariu 4 cor., Iuniu Puşoariu 5 oor., Vechia nostră 4i etd re:
c
putinţei de a le satisface. preotului din Acâş Ant. Băliban i-a fost
Ioan Berariu 4 oor., Păr. 0. Tişca 4 cor., „Dumnezeu când nu te-ajută
Organisarea unei săli de exposiţiă socru.
11
I. Catona 4 cor., D. Pop 3 oor., Y. Ionică „Plumb se face chiar din plută!... .
permanentă pentru produsele şcolii, publi­ în diua, când la 7 âre ’i s’a curmat
4 cor., P. Popoviol din Abrud 3 cor., V.
caţii, anunciurî şi altele sunt mijlocele, cari fix’ul vieţii a cădut jertfă plăcerii sale de *
Puşoariu 3 cor., Dr. Ilar. Puşcariu 3 cor., ^ $
se pot întrebuinţa şi la cari trebue să se a zidi, reînox. Răposatul voi adeca să zi-
Iosif Puşoariu 3 cor., N. Popovici 2 cor. în politica ’ncurcată
recurgă. Elevii vor trebui să fie în curent dâscă din nou uu părete a şurei sale de
D-na Har. Ungur 2 cor., d-na Ilisie Ne- Lume-ajunge se se bată,
•cu densele, pentru-că şi ei vor avea să le uscat tutun şi, stând lângă păretele de vă­
meşiu 2 oor., d-na I. Stoian 2 cor., d-1 N. Şi la pumni şi bâte ’şî tornă
întrebuinţeze când vor lucra pe comptul lătuci (vaiâge) de-odată au cădut vr’o 4—5
Runceanu 2 cor., V. Moşoiu 2 cor., AxeDte Dor guvernul că ’l răstornă ....
lor. Pentru acest motiv vor trebui să fiă bucăţi asupra lui, şi l’au atins aşa de grav,
Moşoiu 2 cor., I. Mănoiu 2 cor. şi Pâr. Der guvernul la putere
utilisaţi la primirea comendilor, la încer­ încât peste 3 âre şi-a dat sufletul.
Runceanu 4 cor. Tot rămâne şi nu_____ piere,
cări etc.; cu un cuvânt, să fie deprinşi a Delacrasna.
Tot-odată să aduce mulţumiri domnu­ Er bătuţi ’n gura mare,
se pune în contact eu publicul, pentru a se
lui Berariu pentru sprijinul, ce l’a dat d-lui Strig cu jale, desperare:
deprinde să-i cunoscă gusturile, pretenţiile
aranger. € o » v » c a r e . „Dumnezeu când nu te-ajută
şi preferinţele şi să scie cum să le satis-
Primiţi Yă rog d-le Redactor, asigu- „Plumb se face chiar din plută!.. A.
ifacă. Trebue, adecă, desvoltat spiritul co­ Despărţământul Oradea-mare al „Aso-
x-area consideraţii mele.
mercial al şcolarilor, âr nu, ca pănă acum, ciaţiunH pentru hteratura română şi cul­ *
Ioan Stoian 44 * *
să li-se întreţină numai preocupările curat tura poporului româu ’şî va ţinâ adunarea
profesor, Bucurescl. generală cercnală în comuna Bratca la 8 Sep­
şcolare, ceea-ce, după părerea nostră, este Ori ce-ai drege, orî ce-ai face
temvrie n. (26 Aug. v.) 1901 p. m. la 3’/
2
una din principalele cause ale resultatelor Când nu vrea, nu vrea şi pace!
âre în localitatea şcâlei de acolo, la care
practice neîndestulătore, pe cari le-au dat Bilete cu preţ redus pentru adunarea se învită toţi membri fundatori, onorari, Să munceşti ca vai, de tine
pănă acum şcâlelor nostre profesionale. ordinari şi ajutători, precum şi toţi spriji­ Să le faci pe tote bine...
gen. a Asociaţiunei
Când vorbim de comande, înţelegem nitorii oulturii poporului român. Der când vrea, păi vrea, şi pace
comande efective, de acele cari produc Primim dela biuroul Asociaţiunei din P r o g r a m u l : De n’ai drege, de n’ai face,
venit, âr nu lucrări fără scop, seu lucrări Sibiiu următorul avis: Şi cu bucuriă mare
1) Deschiderea adunării. :
gratuite. In adevăr, seim că sunt şcole în Ministrul ung. de comercifi cu ordi- 2) Raportul comitetului. Piei a nostră cjicetore
cari elevele luerâză pentru maestrele seu naţiunea Nr. 50211/VI din 27 Iulie a. c. a 3) Raportul cassarului. „Dumnezeu când te ajută
profesorele şcolei, sub pretext, că şcola nu încuviinţat membrilor Asociaţiunii, cari vor 4) Alegerea a 3 comisiuni tâte din „Plumbul ţi se face plută!“
câte 3 membrii: a) pentru censurarea ra­
are comande. Practica acesta nu o pu­ participa la adunarea generală din 21—22 B r a ş o v , 15 Iulie 1901.
portului comitatului; b) pentru censurarea
tem admite, .şi vă punem în vedere cu tot Sept. a. c. (st. n.), beneficiul de a călători
raportului cassarului; c) pentru înscrierea Mari on.
dinadinsul, că o interdicem cu desăvârşire. pe liniile căilor ferate ale statului cu preţ membrilor noi si încassarea taxelor.
O şcolă profesională, care îşi merită nu­ redus şi anume pe clasa I cu bilet de cl. 5) Disertaţiune îusmuată cu 8 dde
mele, nu se pote să nu aibă comande ; seu, II., pe cl. II cu bilet de cl. III; er pe cl. înainte la preşedinte. L i t e r a t u r ă .
dâcă în adevăr nu are său nu pote să aibă, III cu V bilet de cl. II. Aceste bilet«, 6) Deliberare asupra rapârtelor comi-
2
D-1 Ioan Tuducescu, învăţător în Li-
acesta dovedesce, că nu răspunde la nici o cari se vor libera prin presidiul Asociaţi­ siunilor alese sub a, b, c, p. 4 pova (B. Lippa) ne anunţă, că „Tabelele
trebuinţă locală şi, că prin urmare trebue unii de astădată vor fi valabile şi pentru 7) Stabilirea budgetului anual pentru 44
trebuinţele despărţământului. de părete , ilustrate în douâ colori, în-
să dispară. Statul nu pote întreţine, cu trenuri accelerate. Călătoria la şi dela Si­
8) Eventuale propuneri, toomite de d-sa, au apărut în a III ediţiă.
maxi cheltueli, şcole în cari să nu se potă biiu va trebui să se facă între 15 şi 30
9) Alegerea directorului şi comitetu­ Seria întrâgă de 18 tabele împreună cu
da mai multă instx-ucţiă profesională, decât Sept. nou (în comunicaţiunea de vecină­
lui cercual pe noul period. „Metodul de procedare oostă 8 corâne.
44
aceea ce se pote căpăta din lucrările par­ tate nu se vor pute folosi aceste bilete).
10) Alegerea a 2 delegaţi pentru adu­ Pentru orientare, D-1 Tuducescu relevâză,
ticulare a două seu trei maestre, ori pro­ Membrii Asociaţiunii, cari Yor parti­ na rea generală a „Asociaţiunei . oă aceste tabele sunt recomandate de ven.
44
fesore. Şi apoi, decă practica acesta s’ar cipa la adunarea generală, sunt invitaţi 11) Încheierea adunării. Consistor din Arad pentru şoâlele poporale
generalisa, este evident, că maestrele, în a-se anunţa la bii-oul Asociaţiunii (Sibiiu, Oradea mare, din şedinţa comitetului din dieoesă şi sunt apreciate favorabil
loc de a căuta să procure comande şcolei, str. morii 8) pănă cel mult 15 Septemvrie ţinută la 17 August n. 1901. chiar şi de Academia Română.
ar avea interes, din contră a le depăx'ta. nou, ca să li-se pâtă libera biletul de cale
Nicolau Zigre Andrei Eorvath
Yă punem în vedere, că punem cel ferată. De-odată cu acestă anunţare vor fi preşedinte secretar. A apărut „Carte de cântece diverse
mai mare preţ pe esacta observare a celor să se facă şi înscrierile pentru cuartir, ban­ pentru toţi şi pentru tâte adunate şi aran­
NB. Cu ocasiunea adunării, sâra se jate — de Ioan Bariu. Editura Librăriei
14
ce cerem pxăn ordinul de faţă. Ţâra îşi chet şi escursiune, indicându-se dâcă par­
va da şi un concert-teatru, împreunat ou H. Zeidner, Braşov 1901. Câte-va portrete.
impune sacrificii pentru realisarea învăţă­ ticipanţii reflectâză la camere de hotel, petrecere de dans. Preţul broşat 50 bani, legat 60 bani. Car­
mântului profesional, dâr ea înţelege ca ori la incortelare gratuită în case particu­ tea cuprinde 252 pagiue, format 8° mio.