Page 42 - 1901-08

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 178.—1901

Bălţile, mlăştinele, smârcurile, băltogele din din ouă, îşî alege un teritor anumit, reale să se fi obţinut recolte cu mult su-
curţi etc. se vor seca, se înţelege, că nu tote pe care îş! conduce puii săi şi nu periore mijlociei şi ca şi săcara şi ovăsul,
dintr’odată, der în fie-care an câte puţin. rabdă, ca alte găini de fazan! să precum şi nutreţurile şi livedile, să fi dat
In aceste locuri şi în apropierea lor se vor vină cu puii săi pe teritorul acesta. o producţiune cu mult superioră mijlociei.
Ce putem face în potriva frigurilor?
planta sălcii, cari contribue într’un mod Prăsirea fazanilor în modul des­ Şi chiar decă recolta de orz a suferit-
Cu toţii seim de o potrivă,, agricul­ simţitor la asanarea solului. In fine se vor cris este fârte uşâră, avem să îngri­ mult în anul acesta din causa prea marei
tori şi medici, cât sunt de răspândite fri­ curaţi şanţurile de pe marginea şoselelor, în jim numai, ca în caşul, când iârna cantităţi de ploie căr|ută în cursul cocerei
r
gurile în ţâra românescă, cu toţii seim că cari de obiceiu se află cuiburile ţînţarilor. înghiaţă, pământul este acoperit cu totuşi coincidenţa de condiţiunl favorabile
în fie-care an sute şi mii de săteni sunt Cercetările din urmă au arătat, că în zăpadă, fazanii să capete de mân­ culesului va produce anul acesta pentru
împiedecaţi dela munca câmpului din pri­ acele caruri, în cari nu putem seca bălţile, care şi de beut. De nutremânt se România un prisos al recoltei, care, după
cina acestei bole. Este deci nimerit ca în mlăştinele etc., înmulţirea ţînţarilor pote pote întrebuinţa cu succes: grâul, crisa grea economică care a precedat, tre­
colonele acestui organ se ne dăm semă fi împedecată printr’o substanţă, pe care hrişcă, cucuruzul sdrobit şi sămânţa bue privit de cătră totă ţera cu un ade­
asupra măsurilor pe cari le-ar pute lua cu uşurinţă şi-o pote procura orl-ce agri­ de cânepă; aceste se dau lor în tim­ vărat noroc.
agricultorul în potriva acestei bole, care cultor. S’a dovedit, că pctroleul turnat în pul mai nefavorabil, căcî vara se Socotind în medie cu 10 lei hectoli­
în tot-deuna ne este păgubitore. bălţi etc., întinclendu-se pe întrăga supra­ alimentâză cu insecte şi cu diferite trul de grâu, recolta acestuia represintă o
Esistă o asemănare forte mare între faţă a bălţii, omora ţînţarii tineri, cari se săminţe. ierna este a se îngriji, ca valdre de 250 milione, ăr cele 60 milione
pămentul ţărei noştre şi solul ocupat odi- află acolo. Mecanismul acestei morţi trebue să aibă un coteţ acoperit, în care hectolitri de porumb aşteptate represintă,,
nioră de strămoşii noşţrii Romani. Şi aicea se ni-1 esplicăm prin faptul, că petroleul, la partea sudică se aşeejă nisce că­ în actuala situaţiune a pieţei, o valore de
ca şi acolo, frigurile palustre fac jertfe nu- astupând căile lor respirătore, provocă priori. Fiind-că fazanilor le place cel puţin 400 milione. Estimând apoi eu
mărose în fie-care an. Ar fi însă o greşalâ mortea acestor agenţi periculoşi ai fri­ libertatea neturburată, avem să in­ suma de 100 de milione, care e mult sub
să credem că frigurile nu bântue şi prin gurilor. („Agrarul .) trăm cât se pote de rar în fazănar, valorea reală, recolta tuturor celorlalte pro­
11
alte părţi, mai cu sărnă prin părţile căl- căcî numai atunci putem aştepta, ca duse agricole de esport, inclusiv rapiţa şi
durose, tropicale, unde paludismul împie­ să se înmulţâscă după recerinţă. Puii fasolea, valorea recoltei de ăst an din Ro­
decă colonisarea acelor părţi cu europeni. de fazan! se pot prinde atunci, când mânia, fără plantele industriale, nutreţurile
In vechime malaria era răspândită îi părăsesc găinele şi când încă nu cartofii, sfeclele ş. a. m. d., va fi de cel
pretutindeni, la nord ca şi la sud; astădî F a z a n i i. sunt destul de tar! spre a pute sbura; puţin 750 milione lei; deducendu-se din
nordul fiind asanat, mai că nu se observă după-ce au poftă mare de mâncare, acăstă sumă valorea grânelor necesare con-
nici un caz de paludism în nordul Europei, La noi se prăsesc fazanii în să amăgesc cu o mâncare lor plă­ sumaţiunei interne, se va putea esporta în
în Anglia, în Germania, în Francia, ete. deosebi în stare sălbatică, prin pro­ cută pe un loc mai restrins îngrădit, străinătate pentru aprope 450 milione.
Strămoşii noştri însă au căutat să facă lu­ prietarii cei mari de pământ, ca se a cărui uşă, după-ce au intrat, să Esportul României a atins pănă acum
crări de asanare şi în vechiul Laţiu, cum aibă ce vena. Prăsirea lor este forte închide, ca aşa să nu mai potă ieşi; cifra cea mai mare în anii 1893 şi 1896,
o dovedesc diferitele canalurl etc. cari au simplă, căci peste iernă se ţin în sera, când se întunecă, se pot prinde cu 370 şi 325 milione lei; aprope 346 mi­
fost constatate de inginerul Di Tucci şi coteţe, er primăvara îi lasă alară în şi cu o reţea, sub care se pune nu­ lione lei în 1893 şi vre-o 300 milione lei
profesorul Tomasi Crudeli — lucrări cari pădure, unde se nutresc ei de sine, tremânt. Fazanii aşa crescuţi sunt în 1896 represintă valorea esportului de
ori şi cum, au putut fi de un ore-care fo­ având adecă ei în pădure destulă mai acomodaţi pentru înpopularea diferitele specii de cereale, legume, fructe
los. încercărilor de asanare făcute în tim­ apă de. beut, trebue se le dăm din fazăneriei nouă sălbatică; este con­ şi alte plante alimentare. Cu totă estima-
purile mai nouă în campagna romană n’au când în când pe un loc acoperit, sult însă, ca spre scopul acesta să ţiunea, pe cât posibil de mică, a esce-
dat însă decât resultate neînsemnate în ra­ ceva grăunţe, ca astfel se fie atraşi nu ne folosim de fazan! din alte dentului recoltei de ăst an destinat espor­
port ou cheltuelile, pe cari le-au priciuuit în pădure. fâzăneriî din apropiere, căcî în caşul tului, acesta din urmă va fi superior celor
aceste lucrări. Găinele fazanilor clocesc ouăle acesta ei uşor pot sbura îndărăt în din 1893 şi 1896 cu cel puţin 80 de mili­
Nu mi-am propus să vorbesc în acest lor în cuiburi pregătite de ele şi nu­ locul lor de mai nainte. one şi 125 milione lei.
loc despre boia propriu dis, aşa că mă măr­ mai decă plouă mult şi des, sunt Ca să înpopulăm fazaneriile cu Nu mai e nevoe să spunem de câtă
ginesc a spune, că descoperirile nouă au puii espuşî la perire. Crescând puii, fazanii îmblâncjiţ!, avem să purcedem importanţă pentru viaţa economică a ţărei
dovedit, că frigurile palustre sunt trans­ tomna se veneză, precum şi cocoşii, tocmai, ca cu sburătorele domestice; sunt aceste cifre bazate pe prevederi nici
mise prin înţepăturile unor ţînţarl, cari se ceea-ce causâză vânătorilor mare pe­ numai cât în curţile aceste nu pu­ decum optimiste. In primul loc, eleînsem-
pot desvolta numai în apele stătute, în trecere. Decă cineva voesce să va­ tem ţine alte galiţe, căcî în caşul, neză o adevărată bine-facere pentru agri­

mlaştine, mocirle, etc. Unde nu sunt ape loreze prin vînejare puii de fazani, când am avă şi alte galiţe în curte, cultura nostră greu încercată în urma re­
stătătore murdare, nu sunt nici friguri. atunci ii prinde tomna şi îi ţine în­ atunci ar trebui să deschilinim un coltei proste din 1899 şi a recoltei interi­
Pilda cea mai frumosă ne-o dă Roma, unde tr’un loc separat. loc anumit pentru fazani. O curte ore mijlocie din 1900. Şi chiar dăcă o
nu se observă acestă bolă, pe eâud în îm­ Sunt mai multe specii de fazani; îngrădită cu zid, în lungime şi lă­ mare parte din recoltă e amanetată de că­
prejurimi mai toţi locuitorii sunt loviţi de cele mai bine cunoscute sunt: cele ţime 10 — 11 metrii, este destul de tră proprietarii şi arendaşii îndatoraţi, banii
paludism. comune, fazanul auriu şi argintiu; m i re, ca să se ţină în ea 4 trupine tot vin în ţeră. Actuala lipsă de bani, atât
Ţînţarul prin înţepătura sa împlântă acest din urmă este mai greu şi în de fazan! constâtătore de câte-un de apăsătore, va fi cel puţin în parte înlă­
în corpul nostru ouăle unui părăsit, pe care trup mai mare, ca cel comun, pen­ cocoş şi 4—5 găini de fazan!. Cur­ turată şi împreună cu crescerea puterei de
l’a descoperit Laverun, botezându-1 plasmo- tru aceea să şi întrebuinţâzâ de mul- tea acâsta este a se împărţi prin o consumaţiune a populaţiunei, care depinde
d'a malariei. Gcrhardt însă a dovedit, că te-orî spre corcire cu cel comun. grătărie de sîrme în 4 părţi, în fie­ la noi tot-dăuna de producţiunea recoltei
sângele unui bolnav de friguri, decă i-se Prăsirea fazanilor este mai lă­ care parte să aşâdă o trupină. Este se va produce din nou o animaţiune în
introduce unui om sănătos, îi transmite şi ţită în alte ţări străine; cu acâstă consult, ca să se conducă în curţile întrega nostră viaţă comercială şi indus­
frigurile. ocasiune voim să amintim modalita­ aceste apă curgătâre; decă însă acâsta trială.
Pentru omorîtea părăsitului acesta tea prăsirei fazanilor în Francia, în nu se pote, atunci în fiă-care să aşe­ *
avem o substanţă desinfectantă, care e de alt­ Boemia şi în Sdezia. zăm o cisternă cu apă curată şi ră- Recolta în Statele-TJnite, Francia,
fel cunoscută de totă lumea: elimina. Fie-care Fazanul îl putem privi numai corosă. In partea cea mai mare a Austro-TJngaria şi Rusia.
scie, că frigurile se vindecă cu chiuină, dâr ca o galiţă de jumătate domesticită, anului putem lăsa deschise uşile des- Etă revista ce o face „Agrarul" din
nu e mai puţin sciut, că omul sănătos luând cu tote că acela se pote într’atâta părţămintelor acestora, căcî faza­ BucurescI despre starea recoltei în Ame­
la intervale în fie-care diminâţă câte o ju­ îmblâneji, încât se pote ţină aseme­ nului îi place traiul în societate şi rica şi Europa:
ni etate de gram de chinină, se pote feri nea cu celelalte galiţe în curte. numai în timpul ouatului să deşteptă în Statele-Onite americane, căldurile
d« bolă, întocmai precum o injecţiune pre­ Fazanii astfel îmblânziţi se pot în cocoş zelotipia; pănă când dec! tropicale şi seceta au compromis cu totul
ventivă cu serul antidifteric ne apără de o întrebuinţa numai în caşurile cele ţine timpul acesta, fie-ca-re trupină recolta, şi mai cu semă porumburile; nu­
bolă difterică. Deci folosirea chininei'' din mai rare, spre prăsire, căci dupâ-ce este a să separa, căcî la din contră mai în Canada recolta, şi în special cea
când în când la locuitorii sănătoşi aflaţi într’o să ţin în loc mărginit, deşi ouă, însă tot mereu să bat, când apoi se pot de grâu, este escelentă.
regiune paludică (mlaştina să), ar fi prima nu clocesc. Din praxa acâsta au în­ greu vulnera. Recolta în Francia este de asemenea
v
măsură, pe care o putem lua, cu o chel­ văţat omeni! a deosebi prăsirea fa­ ( a urma). insuficientă pentru consumaţiunea internă
tuială relativ mică, în potriva malariei. zanilor sălbatic! şi a celor îmblâncjiţî. şi este probabil, că se va ridica chiar taxa
A doua măsură de apărare ar fi izo­ Pentru ca să putem alcătui un Recolte în România. vamală de 7 Lei la 100, Kg. dreptul de
larea (separarea) omenilor, cari s’au îmbolnăvit fazanariu pentru fazanii sălbatic!, Decă vre-o catastrofa atmosferică, întrare pentru a înlesni intrarea celor 22
de friguri. Acestă izolare se cere cu multă avem lipsă de un teritor cel puţin care nici nu se pote prevedea, nu va dis­ milione hectolitri necesari consumaţiunei
insistenţă, de-orece bolnavul venind în atin­ 8—12 jugăre de pădure, în care să truge în ultimul moment recolta de porumb, locale.
gere cu ţînţarl, le dă lor germenul bolei pe fiă mai multe locuri ierbâse, şi să care îndreptăţesce acum cele mai strălucite Recolta de grâu a Franciei este esti­
care ţînţarii ’l transmit apoi celorlalte per- aibă şi apă curgătore. speranţe, agricultorii din România vor ave mată la 90 milione de hectolitri. Cum tre­
sbne; fie-care bolnav se pote deci considera Teritorul este a se încunjura cu de înregistrat anul acesta scrie „România buinţele consumaţiunei sunt de 120 milione
u
ca un adevărat isvor de infecţiune. De alt-fel zid, sâu alt gard, aici este a se Econ. , o recoltă cum nicl-odată nu s’a şi cum rezervele nu trec de 7 milione 500
izolarea acesta se va face cu destulă uşu­ aşeeja vre-o câte-va trupine de fa­ mai obţinut la noi. de mii de hectolitri, ăr Algeria nu pote da
rinţă, bolnavul fiind trimes pentru câte-va zan!, computând la o trupină un co­ Ca să vorbim numai de cele două mai mult. de un milion 500 de mii, resultă
di le în căutarea vre-unui spital. coş şi 5 — 6 găini de fazan!. Înain­ specii de cereale principale, ne putem aş­ că Francia va trebui să importeze 22 mi­
S’a constatat, că ţînţarii îşi aleg vic­ tea aşecjăriî pe locul acesta îngrădit, tepta, făcend o estimaţiune cât de modestă lione de hectolitri.
timele lor mai cu semă sera Şi în cursul avem să tăiăm cocoşilor oîncheie- la o recoltă de 25 milione hectolitri grâu Buletinul oficial, referitor la starea
nopţei. De aicea resultă, ca sătenii să fie tură de aripi, ca aşa se fie împedecaţî şi 60 milione hectolitri porumb. O singură sămănăturilor din Austro-Ungaria, anunţă,
sfătuiţi se nu dârmă afară. In caşul însă în în sbor, când apoi găinele fără cocoş dată, şi anume în 1896, România a avut că ploile şi grindinile cărfute au făcut mari
care nu esistă încăperi de ajuns pentru un nu se vor depărta din îngrăditură. o recoltă de grâu de 25 milione hectolitri, stricăciuni, mai ales în Boemia apusană,
număr prea mare de lucrători, e bine, ca Când se apropiă timpul ouatului, fie­ er cifra cea mai mare pentru recolta de Galiţia şi Tirol. Secara a dat o recoltă bu-
la o distanţă ore-care de culcuşul lor să se care găină îşî caută un loc mai re­ porumb a fost îm-egistrată în 1886, cu 49 nişdră aprope pretutindeni. Ovăsul, orzul
aprindă un foc, care va contribui în parte tras, unde îşî face cuibul său, cu milione hectolitri. In schimb, însă în 1896 şi rapiţa dau o recoltă cam slabă, în unele
ia gonirea ţînţarilor. ajutorul cocoşului, primăvara de tim­ recolta de porumb a fost cu 23 milione părţi mijlociă. Cartofii însă promit o re­
O datoriă care să impune atât statului,
puriu ouă 12—15 bucăţi, car! le clo- sub mijlocie, er în 1886, considerat ca an coltă escelentă.
cât şi marilor proprietari e drenana solului cesce în 8G cjile; terminul acesta bun pentru porumb, recolta de grâu n’a Ultimul raport oficial cu data de 31
'mpedecând astfel inundaţiile, cari tot-deuna varieză după temperatură. Fie-care fost superioră mijlociei. N’a fost încă ca­ Iulie st. n. asupra recoltei din Ungaria,
bau adevărate epidemii de friguri palustre. găină de fazan, după-ce a eşit puii şul în România ca la ambele specii de ce­ evaluâză recolta de grâu la 34 / milion
7
s