Page 45 - 1901-08
P. 45
KEDACTIUNEA, şgAZETA* iese în flăcare fi.
Miinistraţinsea şi TiDosralla Alimente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6so luni
12 cor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori notrancate nu se pri- N-rii do Duminecă g fi. pe an.
moso.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Po un an 40 franol, pe şAse
luni 20 fr-, pe trei luni 10 fr.
eo prlmoao la Admlnlstraţlune tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi ia următirele Se prenumeră la tote ofl-
BUtOUEI de ANUNŢTXEÎ: oiele poştale/din întru şi din
in Vlena: la N. Dufces Nachf., afară şi la d-nii coloctori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrioli Schalek. A. Op- & Abonamentul pentru Braşov
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Admtnistraţiunea, Piaţa C flie.
In Budapesta: la A. V. G-old- Tfirgul Inului Nr. 30, stagiu
berger. Ekstoin Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Loopoid (\ r II ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor,
PREŢUL INSERŢIU NI LOR: A N U L L X I V . Cu dusul în oasă : Pe un an
o aeria garmond pe o ooldnă 24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publioare. — luni 6 cordne. — Dn esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fa şi învoială. — RECLAME pe eăt şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 139. Braşov, Luni-larjî 14 (27) August.
unguri se inaugurarea 'unui regim mai cinstit, T6te păcatele sistemului de gu de curând între Cehi şi Slovaci în Fili-
■care se se deosebâscă de regimul vol vernare c’un singur partid, care sis povo s’a dat lozinoa, că unica garanţă a
S’au Lot lăudat Ungurii cu <cons- nic de mai nainte fără înse se se tem a creat absolutismul constitu esistenţei naţionalităţilor este a-şl trimite
titutionali&mul lor, că-i vechiu şi că schimbe nimic din programul parti ţional unguresc, ce ne bântuie deja copiii la şcolile din străinătate. In acest
este cel mai solid după constituţio- dei liberale guvernamentale. A dat de atăta timp, par’ că vor să se verse sens a vorbit Dr. Kozseluba şi alţi oratori
•nalismul englezesc. Ba în ultimele înse, precum seim, de mar! dificul în capul guvernanţilor de acuma. cehi, invitând pe Slovaci, să-şi trimită co
•decenii corifeii parlamentari ma- tăţi, fiind-că aceia, a căror pecate Inimiciţiile şi intrigile din sînul par piii la şoolele cehe din Moravia. Pentru
.ghiarî cu mândria accentuau şi afir voia se le combată, erau tari şi tidului guvernamental au ajuns la realisarea acestei idei s’au rostit mai multe
mau în dietă, că ei îşî iau ca mo- mari în partid şi el avea nevoie se se culme. Bărbat să fiă ministru-preşe- toasturi.
'del parlamentarismul engles. •razime şi pe ei. Ba pană în cjiua de dinte actual, ca se p6tă feri acest Piarul maghiar deolarâ, că aiol nu e
astăcjî Szell are în cabinetul seu câţi partid găunos liberal de un teribil vorba de instrucţie, oi mai mult de educa
De un lucru înse şî-au uitat
•aoeştî corifei, că adecă constituţio va miniştri, cari au făcut parte din cataclism, care în cele din urma ţie contrară spiritului şi educaţiei ma
nalismului unguresc îi lipsesce una regimul anterior, cel cu atâtea pecate. va decide nu numai asupra sdrtei ghiare, în urma căreia elevii să devină
•din condiţiunile fundamentale, care In nisuinţa sa de a purifica par cabinetului Szell, ci şi asupra sdrtei duşmanii maghiarilor. Prin urmare, dâoă
se-1 facă apt de a-se desvolta tidul, Szell a trebuit deci se dea de liberalismului unguresc dominant, a guvernul era îngrijit de trecerea în străi
şi se-1 ferescă de a nu se înăbuşi mari greutăţi. A depărtat vre-o câţi căruia dispariţiune de pe arena pu nătate a studenţilor universitari români, ou
şi a nu degenera într’un sistem de va miniştri, fişpanî etc. mai deochiaţî, blică parlamentară de altmintrelea atât mai îngrijit trebue să fiă de treoerea
regim parţial şi unilateral. a umblat se-şî găsâscă aderenţi de marea majoritate a poporaţiunei aces elevilor secundari la şcoli străine. Căci este
încredere, der în fond n’a putut face tor ţări de sigur nu o va deplânge. sciut lucru, că naţionalităţile au început
In Ungaria nu sunt doue par să se misce mai ales de atunci mai tare,
tide, cari se se alterneze la condu nicî un pas decisiv în direcţia puri de când au înoeput să ocupe locuri în
cerea cârmei statului. Aici de trei- ficări L 7 ’ 1 Instrucţie antipatriotică"
viaţa socială elementele, ce şi-au câştigat
4ecî şi patru de ani, de când s’a Cu ocasiunea mişcării electo piarul „Budaposti Ilirlap se ooupă instrucţia la şcâle străine.
14
introdus noua eră constituţională rale din cjilele ultime s’a dat pe în numărul său de Sâmbătă cu Gestiunea, Noi cjioem, că grija cliarului maghiar
după înfiinţarea dualismului, numai faţă acâsta într’un mod bătător la
un singur partid, cel liberal-guverna- ochi- Mai în tdte cercurile, unde îşi şoâlelcr cehe din Moravia, cari înconjoră s’ar putâ înlătura, nu însă prin mijlooe re
ţâra ca un inel şi în oarl sunt primiţi în presive, ci prin permiterea de a-se cultiva
xnental, a fost la cârmă, pe când pune candidaţi partida liberală, sunt condiţiuul favorabile elevi slovaci din Un ţinerile generaţii aici în ţâră în limba lor
oposiţia, odată mai mult, altă-dată câte doi, ba şi câte trei candidaţi garia. propriă. Trebue să renunţe odată guvernul
mai puţin numerăsă, n’a format liberali, aşa că se pare, că liberalii Abia s’au aşeejat valurile de indig- la idea de a forma ou sila ieniceri prin
nieî-odată un partid compact, care vor se se resboâscă ei între ei la şcoli esclusiv maghiare şi atunol nici Slo
se p6tă înlocui partidul guvernului viitdrele alegeri. Chiar în cercul de naţie — spune „Bp. H.“ — ce s’au pro
dus în opinia publică maghiară în urma vacii, nici alte naţionalităţi nu vor pro
şi nici pană acjî acâsta oposiţiă nu alegere al contelui Apponyi, care desooperirei, că milionele fundaţiunei lui clama principiul, că unica garanţie a esis
este privită de capabilă a veni la este acjî membru al partidei guver Gozsdu, în loc să fiă întrebuinţate con tenţei lor este trimiterea copiilor la şcoli
guvern- O’ain cuvent a lipsit şi lip nului,. s’a ridicat un alt liberal de form intenţiunilor patriotice ale fundatoru din străinătate.
sesce şi acjî acea rotaţiune a parti nuanţa vechiă, fostul fişpan, conte lui, se împart ca stipendii de cătră metro-
delor de guvernământ, care, ca în Almasy, ca contra-candidat liberal. politul gr. or., din Sibiiu, cu oondiţiune, ca
Anglia, singură este în stare a îm- Gruvernamentalii szell-iştî l’au con stipendiaţii să studieze în străinătate, şi Noua gazetă rusofilă „Pravoslavnii
pedeca o stagnare păgubitore şi a damnat pentru acesta aspru, aşa că etă, că din nou s’a ivit o altă oestiune tot Vostok".
face posibilă .o premenire a siste Almasy a eşit din partida guvernu de natura acâsta,. Soirea, oe s’a adus, că
mului de guvernare. lui, dâr a declarat, că-şî susţine can (Voci ale fiarelor din România).
didatura, ca liberal. ministrul instrueţiunei publice a intervenit,
S’a petrecut la 187S, când cu reservându-şl controlul asupra aoordării sti- Piarul „Cronica din Buourescl, cea
u
fusiunea sub Coloman Tisza, ca o Caşuri de acestea sunt dese şi pendiilor din fundaţiunea lui Gozsdu a dintâiii, care printr’un şir de articole, a
parte dm oposiţia de atuncî se trâcă au ajuns lucrurile pănă acolo, în produs ore-eare liniştire îu spirite, dâr par vestit ivirea din uou a propagandei rusesol
în şirurile guvernului, şi ceva ase cât unii liberali încheie carteluri tea esenţială şi prinoipiară a cestiunei — în România, <j' cu privire la noul cjiar
oe
14
menea s’a petrecut şi înainte cu doi pănă şi cu „urgisita partidă popo cjice „Bp. H.“ este, oă nu numai Românii, rusofil, apărut dilele aoeste în capitala ro
ani, când sub guvernul Szell au tre rală numai spre a bate pe candidaţii ci şi oele-lalte naţionalităţi, sunt pentru mână :
cut disidenţii şi partida naţională liberali din fosta partidă naţională. trimiterea oopiilor în străinătate. Acâstă ...Acum sunt tari şi mari Ia Petersburg
maghiară apponyistă în tabăra gu Ce va face Coloman Szell în direcţia a devenit un adevărat sistem şi la amicii noştri... Ruşii uu mai voiesc să stâ-
vernului. Atâta a fost înse tot. Una ast-fel de împrejurări şi cum va sci Saşi şi la Slovaci şi prin acest sistem se pânâsoă Basarabia; ei recunosc drepturile
şi aceeaşi partidă, după unul şi ace el se-şî salveze programul şi se-1 alimentâză politica lor centrifugală. Nu nu nostre asupra ei şi în curând ne vor da
laşi sistem, a guvernat mai departe. facă se iasă învingător la viitorele mai prin pressă, dâr şi prin întruniri se înapoi acâstă provincia, pe oare ni-au luat’o
parte la 1812, parte la 1878.
Coloman Szell a anunţat în pro alegeri, este importanta întrebare face propagandă contra şcâlelor din patriă. Da, acâsta ni-o spune noul cjiar fran-
gramul seu, cu cunoscuta sa devisă, actuală. Aşa la întrunirea de înfrăţire, ţinută acum co-rus, sâu mai bine filo-rus „Pravoslavnii
FOILETONUL „GAZ. TRANS . plâie şâse săptămâni necontenit. Audi, dâcă vor cresce fără învăţătură, mulţi se face un franc. Hm! Oine să-l plătâscă? Eu
44
Kaudel? Nu mi-te preface, că dormi. Ciue vor întreba, oine-i causa, că n’au învăţat din parte-mi, n’am de unde şi dâoă vei
ar putâ dormi pe-o asemenea vreme, carte, âr eu am să spuu la toţi, cari mă urma ou viaţa ta destrăbălată, în curând
Din dojenele cuconei Kaudel. când ploia bate în gâmurl? Audi Kaudel vor întreba, oâ nu eu, ci tatăl lor e de n’o să ai nicî tu de unde. Căci acesta va
— audl? vină. Asemenea omeni, cari -jn’au inimă şi să dică a svîrli banii pe ferâstră: a-şl îm
După Douglas Jerrold.
— Aha — tu audl? Frumosă plâie! simţire pentru copiii lor, n’ar trebui să se prumuta unica sa umbrelă, a umbla tot ou
Kaudel şî-a împrumutat umbrela unui amic.
Şi acâsta are să ţină şâse săptămâni; nici însâre nici odată. Dâr eu gâoesc, pentru-ce birja şi a-şî ţine copiii de şcâlă aoasă.
— Dela Crăciun s’au prăpădit deja nu vom putâ eşi din casă. ai împrumutat umbrela, — de sigur, eu nu Aeâsta-i adevărată risipă!
două umbrele. Acâsta-i a treia. — Va si (fi ca, eu surd prâstă Kaudel?... gâceso numai, dâr o soiu cu certitudine. — Aucjl tu acuma, cum plouă, Kau
-— Ce era si faci ?... Trebuia să-l la^i Adecă să mai sufer şi insulte pentru grija Tu soieai, că eu voiam să mă duc mâne la del? Aucjl? Mie mi-e indiferent, asta o sciu,
să mârgă acasă fără umbrelă, acâsta se în mea? Da, da, muşteriul va aduce umbrela mama, să iau un ciaiă şi acâsta ai vrut tu dâr la mama tot am să merg mâne şi am
ţelege dela sine. Căci a-şl vrâ să-mi spimă îndărăt la Pascile cailor. Par'oă ai venit să o împedeol, âtă de ce ai împrumutat să merg pe jos, din cauaa ta, şi tu scii, că
cine-va, oe stricăciune putea să facă ploia ieri pe lume. N’am aucjit în viaţa mea nici umbrela! Fii numai liniştit, căci eu sciu, umecjâla ml-e mârtea.
acestui individ? odată, ca ciue-va să fi adus o umbrelă îm că nu-ţl place să mă duc la mama şi alergi — Fer iscă Dumnecjeu, Kaudel, eu nu
— Ar fi căpătat un guturaiU?... Dâmne, prumutată înapoi. Ascultă, cum plouă de la fel de fel de mijlâce ruşinâse numai să sunt nebună. Dâoă în adevăr este un nebun
oât eşti tu de înţelept — par-oâ acela ar turbat, cum varsă ca din oofă şi acâsta va mă împedecl. De astă-dată însă ţi-ai greşit în acestă odaiă, aoela eşti de sigur tu. Tu
avâ mutra, ca să pâtă căpăta un guturaih. dura şâse săptămâni — şi n’avem nici o soeotela, pe parola mea de onore! Te asi scii bine, că nu pot purta manta şi că ne
Şi la urma urmelor, din parte-mi preferam umbrelă în casă. gur, că mâne am să mă duc, chiar de ar greşit trebue să răcesc pe-o ast-fel de vreme
să aibă el un guturaiti, decât să ne perdem •— Aşi vrâ să soiu, cum vor merge ploua bombe şi puoiosă ! ticălâsă. Dâr ce-ţl pasă ţie? Dâcă eu sunt
noi umbrela. Sciu, că guturaiul nu l’ar fi mâne copiii la şoâlâ? Pe-o asemenea ume- — Nu, eu nu vr6u si mâ duc cu birja.— bolnavă şi trebue ,să oad la pat, acesta îţi
dus în mormânt. (jâlă nici nu-i las, să iâsă din oasă. Nu, nu, De alt fel a şi dori să soiu, de unde să âsă este indiferent. Dâr lasă fiă, cum o fi, în
— Aucjl tu cum plouă Kaudel? Aucjl ei trebue să stea acasă, chiar de n’ar în banii pentru birjă. Ast-fel de idei arogante tot oaşul vei ave de plătit o socotâlă pi
oum bate plâia în geamuri? Ah, D-deule văţa în v.&ţa. lor nimic. Sermanele fiinţe ai învăţat de sigur la „Clubul Ciocârliilor? părată doctorului şi acâsta încă este o sa
44
şi acuma îmi aduc aminte, că astăcjî avem nenorocite, mai bine să nu înveţe nimica, O birjă — numai atâta rni-ar mai trebui— tisfacţia pentru miue. Acâsta te va învăţa
patru-decî de sfinţi şi de acuma are să decât să iasă din casă pe aşa vreme. Şi birjă! Un bănuţ încolo, alt bănuţ îucoce să dai împrumut singura umbrelă, ce o
