Page 46 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 179.—1901.

Vostolc , care a început să apară în Buou- forte bine păzite de incursiunea agenţilor, piarul „La Boumaine , vorbind de „lor au denunţat guvernului local, oum că
11
u
resoi. a propagandiştilor şi a emisarilor ruşi. noua revistă ruso-filă scrie: „ţăranii au prins şi au omorît pe nişte
înţelegere cu Rusia, oa cu orl-oare .. .„Oare este idea fundamentală a „babe, cari, fiio ei, au smuls pene din câda
Pentru prima oră apare în ţâră la noi alt stat, avem să faoem numai dela guvern programului ei? — Mai întâiă o utopiă „cocoşilor şi aprinfiând aceste pene, au
o gazetă rusâscă. Acâstă gazetă nu p6te să la guvern. Nu înfrăţire de poporă, nu sâu o naivitate căutată, vrută... Ideile ce „afumat câmpii, pentru ca să nu rodâscă.
fiă considerată alt-fel, deoât ca un punct amestec de iconari şi jugănarl în satele le espune nu sunt nici nouă, nici originale. „Aoeste babe sunt vânfiătore de lapte şi
stabilit pentru oonducerea acţiunei rusescî. nostre, nu solidaritate religiosă.... „au fost puse după părerea ţăranilor-, de
' O confederaţiune balcanică ar trebui
La gazetă va fi oentrul, sediul propa­ să însemne emanciparea de orî-oe influenţe „proprietarii lăptăriilor. La ancheta făoută
gandiştilor. „Conservatorul, anunţând apariţiunea străine. ...„Dâr „Orientul ortodox vrea să „s’a constatat în adevăr, că în mai multe
44
14
Nu vor mai fi iconari şi jugănarl, pe primului număr al „Orientului ortodox , o realiseze sub protectorotul Rusiei. Şi ce „sate, cocoşii au penele dela codă smulse. 44
cari orî-oine îi trata ou dispreţ, vor fi re­ dice între altele: proteotorat? Agresiv, provocator dela în­ La Miuneinsk e fomete, în stepele
>
dactori, scriitori distinşi, poeţi de valdre. Ne vine greu să admitem, că nisoe ceput, având ea scop hotărît de-a fi oon- tatare nici un fir de iarbă.
Oare străiD, venit în ţâră, nu e scriitor de publicişti serioşi, cum par a fi scriitorii tra întregei Europe. Frumdsa confedera­ Şi pe aoest ton continuă fiiarul rus
valore!... Orientului Ortodox, cred cu tot dina­ ţiune balcanică, nu-i aşa? a plânge sărăcia şi apucăturile barbare ale
In primul loc este de datoria guver­ dinsul în posibilitatea unei confederaţii bal­ „Este o adevărată aberaţiune, pe care ţărei sale.
nului să oerceteze serios, să se informeze canice. Şi chiar admiţând credinţa lor sin­ nici un om politic serios nu va fi capabil
esact şi să ia măsuri ca să pareze o miş­ ceră, rămâne de observat, că propaganda de a-o susţinâ şi propaga. De aceea, nu
care ce pâte să aducă cu densa mari pri­ ar ti trebuit să se încâpă în Bulgaria, putem acorda nici o importanţă noului Din streinătate.
mejdii... unde noţiunea drepturilor este aşa de esa- fiiar rusesc. El nu representă nimic şi pe
gerată.... nimeni... decum-va nu urmăresce alte ten­
...Cu tripla sâu cu dubla, indiferent Conflictul turco-frances. Din Cons-
ou care vom merge, trebue să" mergem în Dâr o confederaţie balcanică, sub pro- dinţe, pe cari voeso să le mascheze sub tantinopol se telegrafâză, că o iradea pu­
44
mod cnnsoient şi ou socotelile bine făoute, tecţiunea Rusiei, ar însemna pur şi sim­ articulele sale de-o remarcabilă naivitate . blicată în fiiua de 23 August permite so­
dâr nu împinşi de curente hotărîte şi por­ plu să ne punem cu toţii sub protectora­
nite sub influenţa străină. tul Rusiei „ca să scăpăm de atacurile străi­ cietăţii cheiurilor să se folosâscă în deplină
nilor . La urma urmei, am înţelege Con­ Ignoranţa şi sărăcia în Rusia. libertate de t,6te drepturile acordate prin
44
In ţâră la noi, noi să fim stăpâni şi
masele populare să asculte de aoeia, cari federaţia ea să scăpăm de orî-oe influenţă a fermanul, prin oare li-se dăduse la timp
represintă conseiinţa şi aspiraţiunile nea­ străină; dâr Confederaţie ou protectorat, Piarul „Petersburslcie Wiedomosti în concesiunea. Restul Gestiunilor pendente se
mului româneso, âr nu de agenţi şi emisari este o absurditate absolut imposibilă de ultimul său număr are mai multe articole va resolvi în curând.
sirăinl. susţinut. în cari se plânge de starea inoultă a po­
Trebue să aşteptăm să ne edificăm Cestiunea din China. Iu oercurile
...Disouţiile, teoriile şi aprecierile sunt porului rus, preoum şi de grosnica sărăcie,
libere, dâr propaganda ascunsă, bazată pe din desvoltarea programului. De ocamdată, ce bântue în marele imperiu vecin. Etă politice din Roma se speră, că cestiunea
făgăduell ademenitdre, aceea trebue combă­ impresia nâstră este, că ori inspiratorii câteva fapte spiouite de „Cronica din acei chinesă va fi în ourâud definitiv resolvită.
44
44
tută cu străşnicie. Orientului Ortodox sunt naivi, ori ne cred, piarul „Patria spune, că Italia şi China
ei pe noi prea naivi. articull:
Şi dâcă nu am ounosce sistemul pro­ au căfiut de aoord asupra despăgubirilor
pagandei rusescî, am putâ să ne înşelăm, „Apărarea Naţionalâ după-ce nu- „Arde oraşul Penza, scrie organul în suma de nouă fieoî şi şese de miliâne
u
dâr am păţit destule în trecut, ca să nu mesce pe „Orientul ortodox muscălesc, oficios, arde şi pace bună! De Vinerea lire, pe oare China o va plăti ou obliga­
44
mai fim naivi şi de astă-dată... trecută sunt deja patru mari incendii, cari
un măceş, care caută a prinde rădăcină în au consumat cartiere întregi. Locuitorii ţiuni de patru procente, şi în asigurarea
grădina latină din OarpaţI, fiice: fiic, că nisce răi făoătorî au pus gând de a procentelor va garanta ou anumite venituri
...Unul dintre principalii adversari ai
44
44
şefului partidului panslavist, este d-1 Dur- „Orient o fi el, dâr „ortodox , ba! arde oraşul! ale statului. Subscrierea procesului verbal
nowo, directorul diarului „Petersburgskia Ortodoxii adevăraţi nu umblă cu afionul — Pe unul din incendiatori l’au şi prins de pace de cătră delegaţii chinesl va intâr-
44
Wiedomosti care este de fapt inspiratorul lui Satan în sîn, oa să ameţăscă lumea. fiic alţii. Mergea cu foc în mână. dia înoă oâte-va dile din causa, oă înainte
şi conducătorul cjiamlui filo-rus, ce apare Oe-i acâstă gogâşe arunoată în apa — Au prins doi, dâr unul a fugit. de subsorierl sunt necesare nisce ordine re­
în Bucurescl. Dunării, ca să îmbete pesoii daco-româul, Norodul a vrut să-i arunce în flăcări, dâr lativ la pedepsele dictate funcţionarilor oul-
Noul partid combate metoda politică spre a-i face să dea în uăvodele rusescî? poliţia s’a împotrivit.
a lui Pobiedonosiew, panslavismul, opunen- Oe însemnăză tertipul acesta prefă- — Nici odată n’au mai fost aşa in­ pabilî.
du-i filo-rusismul. cându-se ei, că vor să propage o ideiă po­ cendii ! De ce nu merge Nichita la Pe-
Oare este deosebirea între aoeste două litică generâsă, de ore-ce, sorisă fiindu-le — In două incendii numai au ars tersburgj? Piarul oficios din. Cetinje „Glas
politioe? gazeta în limbi necunoscute poporului, ea peste 200 case cu acarete cu tot. Şi apoi Ţernagorţa în numărul său din urmă des-
44
ar vorbi numai claselor nostre culte, capa­ tote incendiile încep la ârele 3 p. m.
Panslaviştii cer, oa t,6te poporele bile să deosebâscă un rac de un drac, şi minte şcirea privitore la visita principelui
— Pe calea ferată, Jângă staţie au
slave — între cari ne numără şi pe noi — nu ar avâ gândul Decurat să răsv.rătâscă ars locomotive şi vagone, am văfiut gră- muntenegrean la Petersburg, fiicând: „Le­
să trăoă la Rusia, primind stăpânirea aces­ inima românimii asupra diriguitorilor ei mefil de ferărie rămase pe şine. găturile strînse ce tot-dâuna au esistat în-
teia; filo-ruşii întrebuinţâză în propaganda cari o cârmueso spre alte zodii deoât a ce­ „tre Rusia şi Munt.enegru, nu cer de loo
lor următorul limbagiu: „Rusia nu are nici lor două Ursoice polare? — Lângă gară numai, au ars 150
un interes să cuoerâscă statele slave, ea le oase. „ca toomai atunci, când se vorbesoe despre
lasă întrâga lor libertate, le ajută chiar Soootâla însă, ce fao dumnealor, Dur- — In oraşul Serdobsk au ars cartiere „visita de curtenie a principelui Bulgariei
să-şi realiseze idealul naţional şi nu le cere novo şi Uicî, că clasele nostre franţuzite întregi. Astfel de cuvinte se aud pe în­ „şi a Regelui Serbiei, să mârgă şi prinţul
-
alt-oeva, decât oa în politica esternă se ar fi numai deoât şi musoălite, şi că, prin trâga cale ferată oe duce la Moscva. Pe „Muntenegruiui. Muntenegru are altă lăgă-
asoulte ouvântul de ordine dela Peters- urmare, dela ele în jos şi prin ele, poporul la staţii acelea-şl lugubre noutăţi ocupă „tură şi altele-i sunt aspiraţiunile, decât ace-
burg“. s’ar molipsi de rusofilie, fârte greşită e. publicul călător. Dela 1 August întrâga
Au avut grije Ruşii, în ourgere de un vâc cale dela Samara şi pănă la SîzranI e cu­ „lea ce silesc pe domnitorii Bulgariei şi a
Sunt, de sigur, mai abili filo-ruşii. întreg, să ne facă de dragostea lor ou bu­ fundată într’o oâţă nâgră, care face, oă s6- „Serbiei să faoă oălătoria proeetată. 44
Aceştia profită de esperienţa făcută până ruieni de urît. Ne-au săturat de ei pănă la rele e roşu oa sângele; din colo de Sa­
acuma ou propaganda panslavistă şi în- grâţă. De acum, pot umbla eu tot felul de mara ard pădurile. Visita Ţarului în Francia. Din
cârcă să ne ademenâscă ou făgăduell şi icdne prin tîrgurl, că nu ne mai ortodoxim Paris se telegrafâză, că consiliul de miniştri
declaraţii, cari de sigur nu au şi nu pot rusesce. Jugănarii lor pot străbate munţii La Barnaum şi la Kalmansk ţăranii
să aibă absolut niol o valore. sunt în revoltă, din oausa secetei şi fome- a dat următorul comunicat: Ţarevna nu se
şi văile, că nu vor mai cionti nici o vită tei; peste 4300 ţărani adunându-se la uu va întâlni ou Ţarul, după cum s’a svonit,
....Care popor va fi atât de naiv, în de Româu, ca alte dăţl: le lăsăm însă pe
cât să nu vadă, că dâcă ar lua în serios Evrei să-i opereze cât or vrâ şi cât mai loo au luat şi au hotărît, ca de afiî înainte în castelul din Oompiegne, ci va sosi ou
să nu se mai vânfiă laptele pe la fabrice
filo-rusismul şi s’ar arunca fără condiţii şi radical . de lăptării, unt şi brânzeturi, de 6re-ce acelaşi yacht, cu care va sosi şi Ţarul,
44
fără precauţiunl în braţele Rusiei, forte cu­ proprietarii acestor fabrici au uitat pe şi vor debarca în Dunqnerque. Comunioatul
44
rând, metoda filo-rusismului s’ar preschimba „Secolul XX , vorbind de noul fiiar Dumnefieu şi s’au dat în partea dracului. mai spune, că Ţarul nu va lua parte nu­
06
în metoda panslavismului. rusesc şi de programul sâu, (fi între
De aceea, sunt convinşi ţăranii, pământul mai la revistă, ci va asista şi la manevrele
Chiar dâoă, la un moment dat, am altele : numai rodesce şi s’au năpustit asupra se- în ultimele două fiile, aşa că va visita sol­
crede că este în interesul nostru să o ru­ „piarul rusesc debutâză printr’o mare oărei nisce verml, ba chiar iarba nu mai daţii şi în lagăr, înainte de revista dela
pem ou Austria şi cu Germania, oare n’au generositate faţă de România. Ii mulţu­ cresce . Reims. Se vor întrebuinţa t6te mijlooele de
44
44
făcut alt-oeva deoât să ne esploateze şi po- mim . Mai departe „Petersburslcie Wiedomosti^
liticesce şi mai ales economicesce şi finan- „Dâr ce cere ortodoxismul rusesc în fiice: „ţăranii s’au adunat în număr de a îndemna pe Ţar să vină măcar pe o fii
ciarmente, aoâsta nu am pute-o face, decât schimbul promisiunilor sale? Lucru de ni­ „oâte-va mii, şi au năvălit asupra uzinelor şi la Paris.
44
cu măsuri seriâse luate pentru-oă graniţa mic. Un concurs pentru realisarea misiunii „de unt şi brânzeturi, cerând ca aceste piarul „Figaro cere ca preşedintele
nostră din spre Rusia şi satele nâstre să fiă sale istorice şi nimio mai mult... 44 „stabilimente să fiă închise. Primarii sate- să dea amnestie ou ocasiunea acâsta oon-

avem. Nu m’aş mira de loc, dâcă mâne nici o umbrelă, căci nu vrâu să fiică omenii, este şi dorinţa ta, oăcî atunci vei putea vom pierde şi acei bănişorl, ce i-am fi moş­
mergând la mama, m’aşî îmbolnăvi de mârte că umblu prin târg cu umbrele împrumutate. alerga neîmpedecat pe la „Clubul Ciocâr­ tenit dela dânsa. Şi vefil, tote acestea sunt
şi am oonvingerea, oă tu chiar în speranţa Numai atâta mî-ar mai trebui! liilor şi vei putâ lucra, după cum te va urmările afurisitei de umbrele!
44
acâsta ai dat umbrela împrumut. — Ai de gând să cumperi alta nouă? tăia capul. Copiii, se ’nţelege, au să sufere, —■ Ah, şi sărmanii copii, mitităii ma­
— Şi ce aspect vor avâ hainele mele Să vefiî, Kaudel, — (se întoroe spre el şi dâr oe-ţl pasă ţie, numai tu să fi fericit! mei, au să fie ca nisce pisici scăldate, căci
mâne sâră, după-ce voiii fi umblat cu ele ou accentuare gravă), dâcă-mî aduci o um­ Taci din gură, căoî sciu eu ce vorbesc. acasă nu pot să rămână nici într’un cas,
pe-o asemenea vreme! Pălăria mea cea nouă, brelă nouă, am s’o aruno afară pe ferâstră. Dâcă n’ar fi aşa, sigur, oă n’ai fi împrumutat acâsta nu se pote întâmpla. Oum să ne-
mâne sâră are să fiă cu totul ruinată. Pe numele meu de Margareta! Vrâu să-mî umbrela. Joia viitdre ai termin cu tâmpla­ gligeze ei şoâia din pricina umbrelei ? Ta­
— Cum? Să nu o pun? La asta să nu dai umbrela mea cea veche, ori nu vrâu rul, care ţl-a făcut proces pentru suma de tăl lor şi de altminteri nu pote să le lase
te aştepţi, Kaudel, — oăcî am s’o pun nu­ umbrelă de loc. 5 franci, dâr ţl-o spun înainte, că u’ai să altă moştenire, decât puţintelul, ce învaţă
mai decât am s’o pun. Fără pălăria cea — Abia sunt câte-va săptămâni, de mergi la proces — fără umbrelă de sigur la şcolă. Prin urmare aoâsta nu se pâte.
nouă nici nu es din casă. Sâu crefiî, că am când am pus să-i facă un mâner nou; dâcă nu — nu te las să eşl din oasă. Mai bine — Ei trebue să se ducă la şcolă —
să umblu pe stradă oa o oiuhă bătrână să sciam atunci, ceea-oe sciu astâfil, de sigur, să te condamne în absenţa şi să plătesc! aufiit-ai? Chiar dâcă ar trebui să răcâscă de
se sparie copiii de mine? Dumnefieu din că o lăsam fără mâner. Da, da, tu dormi cei cinci franci, decât să-ţi strici hainele mârte, — mie îmi este indiferent — eu
prin ploie. Omenii, cari îşi împrumută um­
ceruri scie, oât de arareori trec eu pragul, somnul oelui drept, pentru-că ţie-ţl este tot nu sunt de vină, căci nu eu am împrumu­
căol trăeso retrasă, mai râu decât o una, pentru-că ţie nu-ţl pasă de nenorocita brelele la cel dintâiu vagabond, nu se pot tat umbrela.
sclavă, dâr dâoă ies odată din casă ta femeiă, nici de sărmanii noştri vermu- presanta în faţa judecătorului să-şi apere *
drepturile, oi trebue să fie condamnaţi în * *
atunci vrău să am o înfăţişare, cum se şorl. Dâr la împrumutat de umbrele te gân-
absenţă.
44
cade. Ei, ei, cum mai plouă de straşnic, descl! Şi apoi mai au obrazul bărbaţii, să „Pe când le spunea acestea rapor-
nu m’aş mira, de ne-ar sparge geamurile. se numâscă stăpânii oreaţiunei — straşnici — înainte de tote, aşi vrâ să sciu, tâză Kaudel în manusoriptul său, „mi-se
Mă cutremur, când mă gândeso la fiiua de stăpâni, cari nu sunt în stare să păzâscă cum tn’oi duoe eu mâne la mama fără um­ pare oă adormisem, căci am visat, oă oe-
mâne. Cum am să ajung eu păna la mama, nici măcar o umbrelă. brelă? riul întreg s’a prefăout intro stofă verde ou
aoâsta-ml este o enigmă, dâr de dus trebue — Eu sunt sigură, că visita de mâne — Eu a-şî fi cj,is, că am să mă duc în 6se de pesce şi lumea întrâgă era adăpos­
să mă duo, chiar de aşi sci, că voiu muri. ce am s’o fac la mama, are să-mi aducă ori-ce cas ? — Ce are a face ? Mama ar cu­ tită sub o umbrelă uriaşă.
— Nu, Kaudel, n'am să cer împrumut mortea, dâr nu mă îndoiesc, că acâsta geta despre mine, că o negligez şi atunci