Page 47 - 1901-08
P. 47
Nr. 179—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pa8mn«r
damnaţilor poli ti ct. După „Gaulois“ preşe Colonel politician. Sub aoest titlu, vada şi onorea lui, de altă parte ferindu-1 statului. De vre-o oâte-va ori au fost ier
dintele este înclinat a amnestia pe con diarele uugurescl aduc soirea, oă oolonelul de ori şi oe pas greşit demoralisător şi dău taţi, ou tâte astea ei totuşi n’au plătit pă
damnaţii politiol. de honvecjl în retragere, Enric Fiilek de nător pentru interesele naţionale-morale ale mântul ce li-s’a dat pe un preţ bagatel.
Corespondentul din Petersburg al cjia- Szatmârvâr a repausat în Yiena. Colonelul poporului.
La anul 1883, pe când ministrul de
Tului „Koln. Zeitung" scrie, că yisita Ţa Fiilek era aderent el primarului din Viena Este sciut, că în ţâră decurg acum
interne era luliu Szapâry, s’a întemeiat în
rului a produs mare surprindere, fiind-că Dr. Lueger şi lua parte, îmbrăcat în uni deja luptele electorale, încercându-se fiă- protopretura Chişineului, oolonia Szapary-
până în ultimul moment s’a ţinut în mare formă, la tdte întrunirile antisemite. Mai care partid a-şl pune candidaţii săi. Ast
Liget. Coloniştilor li-s’au relaxat tâte dă
secret. In cercurile politice rusescl nu se anii trecuţi se supăraseră rău diarele evreo- fel şi în cercul electoral al Zelaului, din co
rile, li-s’au zidit biserică şi şcâlă pe chel
dă aşa mare importanţă vidtei din Franoia, maghiare pentru un toast rostit de colone mitatul Sălagiu, unde majoritatea alegăto
tuiala statului şi tâte favorurile posibile li-
cât întelnirei dela Danzig, la care va fi de lul de honvezi la o asemenea întrunire anti rilor sunt Români — s’a înscenat de oătră
s’au făout.
faţa şi cancelarul Bîilow. Amândâuă întîl- semită. matadorii politicei şoviniste maghiare o în
Cu tâte astea coloniştii n’au zăstăm
uirile sunt preţiâse garanţii pentru pacea trunire electorală. Din aoest incident în
Manevre navale. Incruoişătorul „Eli- în Szapâry-Liget. Nu le place lucrul şi pe
europeană. diua sf. Ştefan la 20 August, fiul „exguver-
u
sabeta şi bricul „Miroea“ au pleoat din misiunea de maghiarisave, oe li-se atribue
natorului“, d-1 Fr. Kossuth, a sosit în mij
portul Constanţa, pentru a face în timp de de oătră oei-ce i-au adus aici, nu dau o
SOIRILE BILEI. 15 (ŢI® manevre navale pe Marea Nâgră. locul alegătorilor din opidul Crasna, însoţit câpă degerată din simplul motiv, că ori
Aoeste două bastimente vor visita porturile de mai mulţi deputaţi kossuthiştl spre a nu o înţeleg, ori o ţin de un vis, oeea
— 13 (2ti) August. recomanda îu numele partidului 48-ist, ca
de pe costa asiatică a Mărei Negre. ţăranii colonişti, e şi natural, să o consi
Banffy dat în judecată. Aşasperâză candidat de deputat la viitârele alegeri die- dere aşa.
cel puţin Dr. Barta Ferenoz şi mai mulţi Escursiune la Odessa. Serviciul ma dietale pe advocatul din Orasna Dr. Z-
ritim român a organisat o esoursiune cu Lengyel. In anul trecut 25 familii de colonişti
cetăţeni din partidul independent din Bu din Szapary-Liget s’au dus în America, lă
cochetul vapor „Principesa Mar ia* la Odessa După-ce şeful partidului independist,
dapesta, cari au înaintat o petiţiă cătră sând pe maghiarisatorl în plină jale, âr
marele port rusesc dela Marea-Nâgră, su precum se vestesce, fu primit şi întâmpinat
preşedintele casei deputaţilor, în oare cer cu banderiu şi entusiasm mare din partea statul păgubit ou sume destul de însemnate,
pe basa art. III din 1848 ca fostul rninis- pranumit Marsilia rusâscă, un mare oraş, oăol cele 25 familii n’au achitat aprâpe ni
ou totul modern, c’un port admirabil şi cu poporului adunat ou aoea ocasiuue la Crasna,
tru-preşedinte Banffy, împreună ou foştii mic din datoriă. Ce au avut au vândut, âr
o mişcare estra-ordinară, ou împrejurimi şi între oare spre ruşinea poporului românesc
săi colegi, anume : Perczel, Lukacs, Daniel, statul nu s’a îngrijit să trimită executorii
Darânyi, Wlassics, Erdâlyi, Fejârvâry şi ou un litoral frumos. La Odessa, se pre erau de faţă şi mai mulţi Români. Nefiind de cu vreme, ca să pună mâna, oum s’ar
de faţă, nu soiu ce a fost sîmburele • vorbi-
Szâohenyi să fiă daţi în judeoată pentru pară esoursioniştilor o primire splendidă rei-program a candidatului, se pâte că a cjice pe sforioioă, dâoâ au scăpat purcelul.
faptele şi ordinaţiunile lor vătămătâre de din partea societăţii locale. Plecarea din accentuat şi frăţietatea şi egalitatea precum In (jilele acestea vor pleca alte 35 fa
' 'dependenţa ţării, de garanţiile constitu Constanţa va fi Marţi 14 (27) Aug.
o interpretâză Ungurii! Sâra a fost banchet milii de colonişti şi tot în America, căoî
ţionale şi de libertatea individuală, precum
Escursiunea archeolog'ică în Gre mare la casa candidatului de deputat Dr. nu le place „aerul patriei maghiare . Colo
14
şi pentru întrebuinţarea nelegală cu oca- cia, organisată de d-1 profesor Gr. Tooi- Lengyel, la oare a luat parte, precum se niştii, cari vor să emigreze, nu au căcjut
siunea alegerilor dela 1896 a foudurilor în lescu, este definitiv botărîtă. Plecarea es
credinţate lor. „Cerem în ultima oră dela oursioniştilor din Constanţa va fi Vineri, svouesce, şi părintele preot din Pria 1. jertfă ademenirilor agenţilor şi astfel pressa
24 August st. v., la 7 sâra. Esoursiunea va Budişan, şi aoâsta partioipare a numitului maghiară n’are nici măcar motivele de
casa deputaţilor, ce se apropiă de disol-
dura pănă la 7 Septemvrie. Itllâ oondi- preot mă îndâmnă, oa în numele alegători sousă, atât de obicinuite în vremea din
vare, darea în judecată a cabinetului Banffy.
ţiunile: lor români din cercul Zălău, să-i adresăm urmă.
•O cerem aoâsta — cjio petiţionarii — oasă
210 lei oostul vaporului şi al mâncă- următor ea interpelare:
soim cum să-i judecăm la alegerile gene rei dela Constanţa la Pireu şi înapoi, cu Cei 35 oapi de familiă şi-au şi vân
Drept e părinte, că a i fost sâra la
rale pe aceia, cari n’au vrut să judece pe un pat reservat în cabine şi salâue, în banchetul dat în onârea lui Fr. Kossuth în dut, oe au avut şi astfel numărul oelor ce
14
u
Banffy şi pe soţii lui . apartamentul domnilor oa şi în acela al casele armânului Lengyel din Orasna? să pierd în „molochul american , spre cea
domnelor. 190 lei, idem ou un loc reservat mai mare supărare antemergăfcorilor maghia-
Serviciul sanitar în comitate, după în salonul restaurantului. 200 lei idem, pen Şi dâoă-i drept, pe cine ai representat risătorî, se va spori cu 35 familii.
cum se soie, nu este ouprins în budgetul tru dâmne, idem ou loc reservat în salonul oa preot românesc acolo? Oe convingere
statului. In privinţa acâsta la ministerul de de dame. Pe căile ferate române se acordă politică ai profesat în mijlocul adunărei ce Etă însă o dovadă eclatantă despre
o reducere de 5O°/ . De-a9emenea în Gre lor ce din incidentul adunării culturale ro politica nesăbuită a guvernelor maghiare,
interne ung. s’au elaborat mai multe proiecte, 0 mâne din Şimleu ne porecleau „venetiol,
cia pe vapdre, drum de fi6r, la hoteluri, cari cu ajutorul leneşilor venetici vor să
11
cari au în vedere mai ales pe medicii cer- aroganţi şi ignoranţi ?
restaurante şi în escursiunile ce se vor face maghiariseze pe Români, ceea-ee nu le-a
cuall şi în cari se prevede o lâfă minimală conform programului, se acordă, pe lângă Dâoâ, după cjisa scripturei : „nimeni
din partea statului pentru aoeştia, oare lâfă alte avantagii în perspeotivă, o reducere nu pâte servi la doi domnl“, ce conivenţă, sucoes şi nici nu le va sucoede nioi-odată.
va fi între 1200—2400 corone. Pe lângă de 50%. să nu-i dio frăţietate, pâte esista între un El.
preot român şi Franciso Kossuth et oon-
acâstâ lâfă, e vorba să li-se permită aces Foia pentru obţinerea biletului de re sortes?
ducere pe oalea ferată română, preoum şi
tor medici a avea şi olientelă privată.
u
biletul pe vaporul „Regele Carol împreună Pe calea apucată oe fel de merite pa Rgsboiiil din Africa sudică.
Capital belgian în România. Vice- ou regulamentul şi programul escuvsiunei, triotice vrâi să-ţi câştigi? căci nu voim a
u
se vor trimite îndată după primirea uneia crede, oă singur numai din îndemnul de-a Piarul engles „Daily Mail comunioă,
consulatul austro-ungar din Ploesoî, în ra
din taxele sus menţionate. Se notâză, că la chefui şi a bea te-a pus păcatele să iâi că conduoătorii Buri vor ţinâ un consiliu
portul său de pe luna Iulie scrie, că în ju parte în postul sf. Mărie la banchetul kos-
cas oând bărbaţii voeso a călători în apar de răsboiîi în partea de Yest a Transvaalu-
deţul Prabova un consorţiu belgian are de tamentele studenţesol, taxa vaporului dus suthist ?!
lui. In aoest consiliu se vor sfătui, oum ar
gând să înfiinţeze o mara lăptăriă ou elec şi întors este de 86 lei, în care intră şi Dâră ne va obiecţiona pâte părintele
trebui contrabalansat efectul proclamaţiunei
tricitate. Lăptăria se va ooupa ou fabricarea mâncarea fixată pentru studenţi, nu însă şi din Pria, că e slobod a mânoa şi bâ ori
oheltuelile pentru escursiune în Grecia. lui Kitcbener. Un reporter engles trimite
untului şi a diferitelor brânzeturi, atât pen unde şi când îi bine place; dâră rogu-te
din Bloemfoutein următârea telegramă asu
tru trebuinţa internă, cât şi pentru esport. sf. Pavele! tună-i în urechi părintelui din
Despiirţeinent.ul Făgîiraş al „Aso- pra efeotului proclamaţiunei:
Un agent al numitului consorţiu studiâză Pria cuvintele-ţl fulgerâtâre, şi-l fă să în-
ciaţiunei“ îşi va ţină adunarea generală Proclamaţia lui Kitchener i-a depri
aourna detailurile acestui plan. ţelâgâ şi audă: „oi vedeţi oa nu cumva
în Copăcel, la '15 (28) August a. o. cu ur
„slobozenia vâstră să fia smintâlă celor ne mat pe Buri, dâr conduoătorii lor ameninţă
Drapel unguresc batjocorit, ţ)iarul mătorul program: La 8 6re a. m. servioiu putincioşi ; că de te va vedâ pe tine cela cu mârtea pe orî-cine ar răspândi procla
„Bacskai Hirlap“ aduce soirea, că în Ţua divin; la 10 6re a. m. şedinţă; la 1 n. m. „ce ai sciiuţă şecjend în capisce — casa maţia. Locotenentul Evans, scutit de dra
de „Sf. Ştefan învăţătorul Kovâos Andrâs, banchet. Tot ou acâstă ocasiune se va „celor frtră de lege — au nu, soiiuţa lui ne- pelul alb, a dus proclamaţia la comandan
w
1
a pus un frumos drapel unguresc pe casa aranja o petrecere poporală. La 7 /^ ore „putinciâsă fiiind, se va zidi a mânca jert tul Malau. Acesta a seovestrat trăsura şi ca
•sa şi l’a lăsat arborat şi peste nâpte. Ce săra produoţiune musioală-teatrală a tineri- fele idolescl — pentru aceea dâcă face lul ofiţerului şi l’a trimis pe jos în tabăra
să vecjl însă? Diminâţa s’a găsit drapelul mei din Făgăraş şi jur. „smintâlă mâncarea fratelui, nu voiţi mânca englesă. Locotenentului Porter, pe oare îl
rupt şi aruncat îu noroiti. S’an pornit cer Programul producţiunei: 1) Cuvânt de „carne în veac . trimiseseră ou aceeaşi misiune la coman
w
cetări pentru descoperirea făptuitorilor. deschidere; 2) Cor bărbătesc; 3) „La dantul bur, Herzog, i-au luat şi hainele şi
u
io6nă , poesiă de Vlăhuţă; 4) Solo de Apoi şi airea stă scris că: „Cela oe
Artişti şi bătăuşi maghiari. Din „smintesce pe omul nepriceput să-şi lege aşa a trebuit să se întârcă la Englesî.
vooe; 5) Quintett instrumental; 6) Deola-
Arad ni-se sorie : Abstrăgend dela faptul, „de grumazi o peatră de mâră şi să se In oerourile lui Kriiger, se orede —
mare oomioă; 7) Teatru. După produoţiune
că resultatol moral de pe urmele debutului „arunce în adâncul apei“. după oum se telegrafâză din Haga, oă pe
urmâză dans. Preţul de intrare: 1 oor. de
trupei stabilite maghiare din Arad e zero, Şi în urmă după tâte acestea ne-am Ţar îl va însoţi în Franoia şi ministrul de
persână; de familiă 2 cor. Suprasolvirile se
membrii aoestei trupe subvenţionate ou 10 ruga de părintele Budişan să ne lumineze esterne Landsdorff, oa să faoâ apoi visită
primesc ou mulţămită în favorul bibliotecei
mii de cătră stat, şi ou alte 10 mii de ora — fiă după ori şi oe regulă hermeneutică la curţile din Viena şi Berlin. Scopul oă-
poporale, oe se va înfiinţa în Copăoel —
şul Arad, în anul acesta au dat judecăto — oă âre participarea sa la baDC-hetul sus lătoriei ministrului la Viena şi Berlin, se
Comitetul.
riilor din Arad prilegiii oa să adnoă seu- menţionat, nu cumva a dat prilej de stniu- dioe, oă ar fi să îndemne puterile la o in
tinţă în diferite afaoerî de vătămare de 0 bandă de falsificatori de bani a tâlă fraţilor săi româDl de un sânge, limbă tervenţia în favorul Burilor.
onâre, într’un proces de oalomniă şi în fost arestată dilele acestea aprâpe de Cu- şi neam ; căoî noi de altmintrelea, cari am Din Pretoria se telegrafâză, că în fiă-
două prooese, al oăror substrat e —- bătaia. bin (1. Timişâra). Acea bandă se ocupa ou arnjifc despre acâsta, — tare, fârte tare die, care lună se dă permisiune la un număr
Da ! Spre deplina edificare a publioului falsificarea de piese de câte 5 corâne, oarl ni-am seandalisat. de refugiaţi să se întârcă în Transvaal.
răspânditorii cultnrei şi limbei maghiare erau bine reuşite. Mai mulţi alegători români. Aourna au permis reîntârcerea peste numă
s’au şi purecat. Şi pressa maghiară se mai rul ordinar, unui alt număr de 300 per-
plânge, oă publicul nu sprijinesoe pe „ar sâne.
14
tiştii maghiari , oând ei se şi bat, oa să-l Din Selagiu. Colonie emigrantă.
distragă. — 22 August st n. Arad, 21 August.
J) o d o r u l
Cultivarea tutunului în România. Onorată Redaoţiune ! Permite-ţi-ml, ca Precum în alte comitate românescl,
Direcţiunea regiei monopolului tutunurilor după festivitatea impunăt6re şi înălţătâre aşa şi in oel al Aradului s’au adus colonişti ALESANDRU de VAIDĂ-VOEVOD
a oerut dela ministrul român de agricul de tot sufletul bine simţitor românesc, din unguri şi au fost icniţi printre poporaţia
tură, să stîrpâseă mai multe păduri, pe lo Şimleul Silvaniei, aceea a „Sooietăţei pen românâscă. Coloniştii veniţi vântură ţâră, specialist pentru bole interne
cul cărora să se oultive tutunul în proporţii tru fondul de teatru român“, să vă împăr- cine scie de pe unde, au fost cinstiţi cu CARLSBAD,
mai mari. Deore-ce numitele păduri sunt tăşeso şi o veste tristă, oe denâtă o purtare oase, cu vite, ou pământ de arat şi de pă A l t e W i e s e , „Drei Staffeln. a
fără valdre şi nici păşunea din ele nu aduce nedâmnă a unor fii eşiţl din sînul poporu şune. Afară de astea pe aloourea li-s’au
YYYYYVYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY
vre-un folos, ministerul văcjend, oă ar fi lui român, ce ar trebui să fiă povăţuitorl şi dat şi bani ca să pâtă începe economia.
mai avantagios a-se transforma aoele pă conducători adevăraţi ai poporului încredin Coloniştii însă nededaţi la lucru, oi Proprietar: Dr. Aurel Mureyianu.
duri în pământ eultivabil, a aprobat cere ţat grijei lor, luminându-1 şi îndreptâudu-1 obicinuiţi să mance de-a-gata, au fâout ui Redactor responsabil: Traian H. Pop.
rea regiei. de-o parte spre tot oe servesce spre binele, tate ratele, pe care aveau să le plătâscă
