Page 49 - 1901-08
P. 49
REDACŢIUNEA, s 6azeta« iese în flăcare
Âdiinistraţînnea şi Tipografia Abonameute neutru Anstro-Uagaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori net'ranoate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şAse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
»o primesc la Admlnlstrajlune in N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la unaăMrolo
Se pronumeră la tâte oil-
BIROURI de ANUNŢURI: cielo poştale din întru şi din
In Vlena: la N. Dukos Nachi'., afară şi la d-nii colectori.
Hux. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa n:are.
In Budapesta: la A. V. Gold- TArgul Inului Nr. 30, etsgiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor.. pe şAse
ijeopold (VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnâ A N U L L X I V . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corAne. — Un osempiar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o soriă 20 bani. plăti înainte.
•ocuw i*e^cruTCUTajcn st
Nr. 130. Braşov, Miercuri 15 (28) August, 1901.
Din causa s fi nici sărbători (lo mâne, Mier se adună la Şimleu, organele pressei • Programul agrar. După o tăcere a cerceta numai minunata crescere
curi, Adorm. Pr. Marin, (liarul nu va apără pănă maghiare ţipă, că trădăm patria, cu de câte-va săptămâni din partea oficidselor şi înmulţire a ierburilor pe păment,
Joi sera.
tote că Românii s’au adunat să se asupra programului agrar al oontelui Ka- am găsi la sfirşitul acestei vremi
sfătuâscă asupra mijlâcelor mai po roly Sândor, în line vine „Pester Lloyd" mii de lucruri, pe care nu le-am
4
„Colorit patriotic imposibil. trivite, prin cari să-şî pătă şi ei crea cu un articul, în care pune cestiunea pe putâ tălmăci, care ar rămânâ as
un teatru. terenul decisiunei. „Avem firma convingere cunse pentru noi şi care araţîţadin
Vorbeam în numeral nostru de Acum s’au adunat reuniunile — dioe „P. LI." — că ministrul-preşedinte ce în ce mai mult a nostră băgare
erî de marele inconvenient, ce s’a culturale, economice, sportive, reu nu va tolera mult timp acest joc. Deşi in de sâmă. Fiind-că dâr viaţa ne este
creat pentru desvoltarea constituţio niunea femeilor evangeiice etc. la dividualitatea aldsă de bărbat de stat a lui atât de scurtă, încât abia ţine o ju
nală în Ungaria prin faptul, că par Sibiiu. Pressa maghiară ărăşî dă a- Szell îi impune bre cari reserve faţă ou mătate de veac, se întrebuinţăm în-
tidul liberal maghiar a deţinut şi larmă. diferitele grupări, cari se oploşesc sub con cai cu folos acâstă puţină vreme, ce
deţine necontenit puterea în stat Aşa vine din nou nesăbuitul ducerea sa, totuşi, el nu aşteptă să-l îndemne ne este hotărîtă a petrece pe pă
dela înfiinţarea dualismului încâce şi „Magyarorszag" şi în articol de fond, j oine-va, ca să spună la timp oportun, ceea ment, se o jertfim, pe cât neapăra
că n’a esistat alt partid parlamentar după-ce e silit să recunâscă admi ce trebue să spună şi oeea ce trebue să tele nostre datorii ne iârtă, spre a
de guvernământ, care se o înlocu- rabila organisaţiă a Saşilor, c}ic©: formeze păretele despărţitor între el şi în observa natura şi într’acest chip a
âscă. „Solidaritatea, organisaţia socială, tre acele grupări... Profeţii doctrinelor înlesni spiritului nostru plăcerile cele
Etă causa principală, de ce n’a cultura şi sîrguinţa lor ar umplâ de agrare după cum au avut curagiul a-şî mai nevinovate şi cele mai stator
fost posibilă pănă acum o schimbare bueuriă pe ori-ce om gânditor din enunţa principiile, tot aşa vor avd curagiul nice. Mulţămirea ce voiu găsi în-
a sistemului de guvernare, âtă de ce patriă, pentru-că ar vedâ în ele efec a-şl înjgheba un domiciliu separat pentru tr’acâsta va cresce cu atât mai mult,
nenorocita direcţiă politică de esclu- tele şi resultatele spiritului de liber programul lor". — Nici nu se putea să cu cât vom cerceta mai cu îngrijire
sivism naţional şi de intoleranţă faţă tate. Dâr_____ acea solidaritate, or vorbdsoă altfel, organul intereselor oelui scopul, ce Dumne4©u şî-a propus în
cu popârele nemaghiare din aceste ganisaţiă şi cultură riaîe colorit pa mai oraş mercantilism evreeso. lucrările sale, pentru-că frumuseţile
ţări, nu numai că nu s’a îndreptat, triotic. Din contră. întrunirile de naturii sunt cu mult mai de mirare
dâr a progresat necontenit, devenind asemenea natură, cum e cea dela Si România, Turcia şi propaganda şi mai înalte, decât ceea ce se pâte
din ce în ce tot mai pronunţată, biiu, întăresc într’ânşii consoiinţa de macedonenă. Foile din Viena aduo soi face, prin meşteşugul omenesc. Lu
pănă ce a ajuns la estrem, Introdu rassă, solidaritatea şi ţesătura fire rea, oă ministeriul român de esterne a pre crările âmenilor nu ne înlesnesce
când dominaţiunea celui mai detes lor culturale; aceste calităţi bune gătit un memoriu cătră tdte marile puteri, totdâuna traiul cel ticnit şi nu ne
tabil şovinism naţional. însă, în lipsa totală a iubirei de pa oare cuprinde o espunere a tuturor faselor face mai bum de ceea ce suntem,
Mai întâiuî şovinismul şi esclu- triă... degenereză în adevărata cons propagandei comitetului maoedondn pănă âr lucrările naturii, tote de obsce şi
sivismul de rassă s’a manifestat pe piraţi ă....“ la achitarea lui Sarafoff şi declararea, că chiar acele, cari ni-s’ar părâ de ni
terenul politic, dâr, continuând, era Tâte se finesc cu refrenul; „nu-s România, declinând dela sine de aici încolo mic au de scop binele obştesc al
lucru firesc, că nu se va opri aci, patrioţi , după care urmâză suspi- orî-ce răspundere, lasă tdtă afacerea în grija lumei: ele sunt nu numai pentru
11
ci va deveni agresiv pe t6te tere- ţionareafără margini. Natura despo puterilor. a-se vedâ şi a sluji de privelisce, ci
nele şi în deosebi pe cel cultural. tului este de a suspiţiona şi de a Foile române de dincolo nu fao până şi pentru a-se folosi cine-va dintr’en-
Naţiunile nemagbiare aii fost şi sunt descoperi pretutindeni conspiraţiuni acum nici o amintire de un astfel de me sele, ele pe tot minutul, fără deo
combătute pe terenul politic pe tema contra lui. moriu. sebire, obştesc bunătatea şi înţelep
„nepatriotismului". Se (ţicea, că nu Din norocire despoţii de specia In ce privesee Turcia, o soire sosită ciunea lui Dumne4eu“.
li-se pot acorda drepturi politice celor dela numita fâie nu ne prâ din Constantinopol spune, câ achitarea lui Ou tote că aşa este, puţini sunt
unor popâre, cari erau privite şi de înspăimântă şi dâcă ei susţin, că Sarafoff a făout o rea impresiune atât la acei omeni, cari pot 4ic© că viaţa
clarate de cei dela cârmă ca duş peri cuiul pretinsei conspiraţii a Sa palat, oât şi la înalta Pdrtă. S’a aşteptat lor au petrecut’o plăcut şi cu folos
mane ideei lor de stat maghiar, der şilor nu e mare, fiind-că Saşii sunt — ou tdte iuformaţiunile primite dela co pentru ei şi pentru semenii lor.
le rămânea terenul cultural şi pe un popor mititel, atunci să dea [voie misarul turcesc în Sofia despre disposiţia Un astfel de om fericit este şi
ea
acesta, se 4i° > ca 9© pot desvolta şi altora să nu se îngrozâscă de ei, generală faţă cu procesul — ca acusaţilor botanistul nostru, d-1 Florian Porcius,
liber sub controlul superior al sta ci să-i ia aşa cum sunt, mai mult să li-se dea cel puţin o peddpsă uşdră (? !) născut acum tocmai 85 ani, în fru-
tului. nebuni şi ridiculî, decât periculoşi. pentru a da aşa dicend satisfaoţiune Ro mosa comună românâscă Rocna-nduă
Ou timpul însă, după-ce naţio După concepţiile farului „M-g.“ mâniei şi Portei şi de-a băga puţină frică (vechiul Roconium) din districtul Bis-
nalităţile au fost subjugate cu totul reuniunile nemaghiare, care-şi cul în elementele estreme macedonene. Se ad triţa-Năsăud.
politicesce, politica maghiarisării, tivă interesele lor de cultură naţio mite — îuoheiă soirea — că guvernul tur- După-ce termină gimnasiul, tre
crescându-i apetitul, a început să de nală, numai atunci ar avâ „colorit oesc nu se va decide pentru ait pas, decât bui să-şi facă datoria cătră patria
vină tot mai agresivă şi pe acest patriotic", când cei ce le aranjâgă : de a face cunoscută guvernului bulgar rdua sa, ca soldat. Dorind a-se face das
teren, âr pretextul de agresiune ră .Români, Saşi, Slovaci, ar renunţa impresiune, ce a făcut’o resultatul proce căl, comanda regimentului românesc
mase tot tendenţibsa şi răutăciâsa cu desăvârşire la consoiinţa lor na sului asupra Sultanului. — Multă vorbă al Il-lea de graniţă dela Năsăud îl
învinuire de „nepatriotism". ţională, la limba şi la cultura lor, pentru nimica. trimise în anul 1844 la Viena! unde
Astfel ajunserăm după trei-cjecî de căci pe cât timp nu ar face acâsta studiâ pedagogia. Aici însă se ocupă
ani în periodul, când şovinismul des- n’ar putâ să înceteze de a forma Diar germano-român în Bucu- şi cu economia rurală şi mai ales
măţat nu se sfîesce a face şcâlă pe o organisaţiune deosebită ca rassă. rescî. In urma apariţiunei diarului săptă cu sciinţasa favorită: botanica. După
ua
faţă şi a ataca în cji mare pe Atunci însă aceşti Români, Saşi, mânal franco-rus, este jVorba forte se reîntârcere fu profesor. Mai târ4iu
pacînicii cetăţeni din sînul popore Slovaci etc, n’ar mai fi ceea-ce sunt, rios, ca să apară în Bucurescî, cu începere fu chemat în funcţiuni superiâre ad
lor nemaghiare în numele „salutei sta corpuri naţionale, conscii de chema din Octomvrie, un alt cfiar s'rein cotidian ministrative şi la anul 1876 trecu la
tului", fără temă de a fi tras la răs rea lor culturală-naţională în acest germano-român. Se'afirmâ că di&rul va apare pensia ca vice-căpitan districtual, re-
pundere pentru calumniile şi aţîţă- stat, ci nisce hermafrodiţi detesta cu un capital de 100.C00 oorone şi va avea întorcendu-se ărăşî în locul său na
rile sale. bili, vrednici de a servi ca material drept ţintă, pe de o parte să contrabalan tal. Deşi cea mai mare parte a vieţei
Nu ne putem mira, dâr că în pentru înmulţirea rassei dominante. seze propaganda (fiat-ului rus dr pe de alta sale a ocupat funcţiuni opuse spiri
aceste împrejurări pressa maghiară să susţină interesele politicei austro-germane tului său scienţific, n’a lăsat însă
nu mai slăbesce cu suspiţionările şi Ministru-preşedinte român in în Orient. nici o ocasiune de a eunâsce şi aduua
aeusările îndreptate contra Români Viena. După oum anunţă „Agenţia Ro plantele, din locurile pe unde a pe
lor, Slavilor şi Germanilor dinăun mână", preşedintele consiliului de miniştri trecut. A colecţionat, a schimbat
tru, la cea mai mică mişcare, în care al României d-1 D. 8i,urdza, a sosit Vinerea Aniversarea plante din localităţile unde sta, cu
se manifestă consoiinţa şi solidarita trecută la Viena, venind din Earlsbad. In a 85-ea a nascerei d-lui Florian Porc/us botaniştii vestiţi din alte localităţi,
tea lor naţională, indiferent dâcă aceeaşi di a făcut o visită oontelui Golu- botanist român a publicat ceea-ce a colecţionat în
1813 — 13 (21!) August — 1901.
acâstă mişcare e politică orînu. Cea chowshy şi Sâmbătă a luat parte la prânzul, reviste scienţifice şi a descoperit
mai inofensivă întrunire a cetăţeni ce contele Goluchowsky l’a oferit în ond- Lifcerae et virtus chiar specii nouă de plante în munţii
lor nemaghiarî este stigmatisată rea sa. Duminecă dimindţa ministru-preşe- Vestra felicitas. Rodnei. Dela 1882 este membru al
drept trădare de patriă. dinte Sturdza, însoţit de ataşatul militar „Nici o îndeletnicire nu mulţu- Academiei Române din Bucurescî.
Când Slovacii se adună la T. român, majorul JExarcu, a făcut o lungă vi- mesce mai mult pe om şi nu-i pri- Bătrânul botanist, deşi într’o verstă
St. Mărtin, orî Sârbii la Becicherec, sită FZM. Becii, şeful statului-major al ar cinuesc plăceri mai feliurite, decât atât de înaintată, lucrâză şi astă4î
cjiarele şoviniste strigă, că ei con matei austro-uugare. privirea cu luare aminte la lucră cu cea mai mare ardâre pentru sci
spiră în potriva patriei, cu tâte D-1 D. Sturdza se va întâree mâne, rile naturii. Dâcă am trăi vre-o inţa botanicei, de diminâţa pănă sâra.
că ei se adună să trateze castiunî Miercuri, în Buourescî. câte-va vâcurî şi dâcă fiă-care 4b In mijlocul familiei sale, constătă-
culturale şi bisericesc!. Când Românii fiă-care ceas l’am întrebuinţa spre tore din un fiiu, două fiice şi o ne-
