Page 5 - 1901-08
P. 5
KED ACŢIUNEA, „gazeta» iese in flficire
Admlnistraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 cor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nofrancate nu se pri N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şt străinătate:
retrimit.
Po un an 40 frano!, pe ş6se
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
oo primesc ia Admlnlstraţiune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la unuătorolo
So pronumoră la tdto o!i-
BIROURI do ANUNŢURI: oiolo poştale din întru şi din
in Viena : la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii ooloctorl.
Hui. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Sclialek. A. Op- Abonamentul pentru Braşsu
polilv Nuclit'. Anton Oppelik. Administraţiunea, Piaţa rcaie.
In Budapesta: la A. V. Gold- T'6rcul Inului Nr. 80, otafiiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Po un an 20 oor., pe şAbo
Leopold(VTI Erzs6bet-kdrut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
PREŞUL I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu duaul în caeă : Pe un a n
o seria garmond i>e o coldnă A N U L L X I Y . 24 cor., pe 6 luni 12 o., p.strei
10 bani pentru o publicare. — luni G corone. — Un eoomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cat şi insorţiunilo aunr, a so
pagina d-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. Braşov, Joi 2 (15) August. 1901.
Din colţul vijelios în Balcani. concesiuni, încât privesce „dificultă fi putut stîrpi numai cu sabiă şi legale prin convocarea congresului biseri
ţile" şi „gena", cu care au procedat foc". cesc. De asemenea se scrie din Rnma, că
In cele din urmă curtea cu ju în afacerea Sarafoff, dâr îi laudă şi Cât despre resultatul procesului Serbii şi acolo pregătesc adunări poporale,
raţi din Sofia şî-a început alaltă-erî esprimă chiar reounoscinţa, că după şi cjianfi din cestiune a adoptat pă în car! să câră respeotarea drepturilor lor
desbaterile în afacerea Boris Sara atâta şovăire, totuşi par a fi în cele rerea cam generală pessimistă, că asigurate prin lege.
foff şi a complicilor sei. Deja ne din urmă decişi a-şî împlini o dato acest proces, probabil, se va termina
este cunoscut ceea ce s’a petrecut ria faţă cu interesele guvernului lor cu achitarea acusaţilor. Dăr nici o
în cele doue şedinţe de Luni, înainte şi faţă cu străinătatea. „Când", cjice, asemenea eventualitate nu-i răpesce Rusia şi România.
şi după amine}!. Faima, că procesul „guvernul român a pretins dela gu speranţa, că se va pute pune capăt
va fi amânat nu s’a adeverit aşa- vernul bulgar se procedă energic con operei criminale a Sarafoffilor şi Marele cjiar rusesc „Novoie Vre-
deră, de-ocamdată. tra anarchiştilor din Balcani, cei diu Stojanoffiior. „Perieulul", (jice, „se cu- mia“ vrând se arate causa pentru
Piua întâiu a procesului a de Sofia au lăsat se ajungă lucrurile nbsce acţî, şi un pericul recunoscut care escadra rusescă a visitat portul
curs liniştit, poliţia, luase stricte rne- nu numai păuă la strigăte de res- e de ordinar numai o jumătate de Constanţa, scrie următbrele:
surî pentru mănţinerea ordinei în boiu, ci chiar pănă la pregătiri de pericul şi adese-orî nici un pericul". „România n’a avut pănă acum oca-
jurul tribunalului. Numerose detaşa resboiu, înainte de a-se decide se Nu putem, decât să dorim, ca siune de a gusta fructele binefacerilor aus
mente de gendarmî păzeau ordinea dea ascultare reclamării Românilor prognosticul acesta să se împlinăscă triaco, oum le-a gustat Bulgaria şi Serbia.
pe strade, unde deja des de dimi- după ordine şi dreptate; era o du- şi ca să nu trebue să fiă folosite pen Din causa aoâsta între Buourescî şi Viena
neţă se adunase o imensă mulţime. rerosă operaţiune, ce trebuia se şl-o tru delăturarea lui sabia şi focul. esistă încă firele, cai! în mod atât de di-
In sala tribunalului fură admişi nu facă el însuşi".... baoiu au fost rupte între Viena şi cele două
mai cei-ce aveau bilete de intrare. E interesant cum foia inspirată reşedinţe slave : Belgrad şi Sofia.
Dintre representanţii puterilor streine dela Yiena caută se de espresiune Cestiunea fortificării braţului „Situaţiunea însă e de aşa, încât abia
nu erau de faţă, decât ataşatul agen bucuriei sale, că lucrurile au ajuns Chilia. Preumblarea, torpilorilor rusesc! pe ddcă România va pute s'o rupă vre-odată to
ţiei serbescl; de altă parte fiarele pănă acum cel puţin la atâta, după- Dunăre pănă în faţa, Galaţilor şi lucrările tal cu vecinul ei dela nord. Trecutul nu se
streine au fost representate prin nu ce i-a succes guvernului român, în începute de guvernul rusesc pentru forti pote stîrpi şi în trecut sunt firele, cari legă
meroşi corespondenţi, ceea-ce dove- urma asasinatelor bulgăresc!, de-a ficarea braţului Chilia, nu au alarmat numai strins Rusia de România.
desce interesul, cu care este urmărit descoperi uneltirile criminale ale co România, ci au produs o seriosă îngrijire „Visita marelui duce Alesandru Hi-
şi în străinătate acest proces, despre mitetului macedonean, ce erau atât în Europa. Ast-fel Reichswehr, oficios vie- hailovicî în porturile române şi întâlnirea
care am c]is nu de mult, că are o de periculbse păcii în Balcani. Acâsta nes, spune, că lucrările începute de Rusia lui cu principele moştenitor român, a avut
importanţă simptomatică pentru mer descoperire sâu, mai bine f}is, de sunt contrare unei hotărîrl formale ale co- unicul scop, de a face pe Români să-şi rea-
sul lucrurilor în Bulgaria. mascare, a fost forte binevenită po roisiunei europene, instituită la gurile Du mintâscă din nou multele suveniri plăcute. Pe
Dintre tote guvernele afară de liticei austro-ungare, care este ho- nărei prin tratatele dela Paris şi Londra; dinaintea marelui duce a defilat acel bata
cel român, mai de aprbpe interesat tărît contrară încurcărilor de-a uni numitul organ adaogă, că marile^puterl ar lion de vânători, care s'a distins la luarea
în cestiune, este fără îndoială gu Macedonia cu Bulgaria şi deci ia trebui să sa grăbâscă de a protesta contra Gnviţei.
vernul austro-ungar, caie urmăresce parte Macedo-Românilor, Grecilor şi acestui fapt, deore-ce în oaşul unui răsboiă „După opiniunile austro-ungare, dato
cu cea mai mare atenţiune şi încor Şerbilor, cari afară de Bulgari mai Rusia ar pută să paraliseze flotila română, ria armatei române este de a sta faţă ou
dare tote fasele, ce stau în legă trăesc şi sunt destul de numeroşi în trimiţendu-şi vasele pe Dunăre pănă la Ruşii, cum pretinde 6re-care punct din cu
tură cu procesul Sarafoff. Macedonia, şi car! ‘ar protesta în Porţile de fier. tare convenţia. Dâr 6re nu se opun la acâsta
In privinţa acăsta e semnificativ contra unei asemeni uniuni. Acâstă cestiune, cjioe „Crou." diu Bu- suvenirile dela Griviţa, car! nu mai puţin
ceea ce scrie „P. Lloyd" — care, Când contele Goluchowski a curescl, ne interesâză pe noi Româuii în trăesc in armatele rusă şi româuă? Un Ro
cum seim, primesce adeseori inspi- vorbit despre acel colţ în Balcani, cel mai înalt grad. Iu oestiunea Porţilor-de- mân a dis mai deunâcjl, că dâcă un pericul
raţiunl dela oficiul nostru de eaterne de unde ameninţă a veni furtuna, fer am avut pe Rusia alătur! de noi, în ar ameninţa România, atunci mai bine să
— despre procesul ce se face acum el a înţeles pe Bulgari cu aspiraţiu- oontra preteuţmnilor e.sagerate ale Ungu
în Sofia comitetului macedonean şi nile lor asupra Macedoniei şi cu rilor; să sperăm, că in acâstă nouă ces- se cufunde în oceanul slav, decât în balta
maghiară. Acâsta espresiune cam dură ea-
despre resultatul şi consecenţele lui uneltirile lor revoluţionare, prin cari tiuoe Dunăreană, vom avă pe cele-laite raoterisâză sentimentele faptice ale Româ
probabile. Se arată forte satisfăcută cred a-şî pută ajunge scopul. De puteri alăturea ou noi, împotriva abusului nilor. Dăr fiind-că oceanul slav la niol un
numita foie căguvernul bulgar după aceea înţelegem cum numita foiă Rusiei. cas n’are de gând a-se năpusti asupra Ro
multă şovăire avu curagiul a se din incidentul procesului Sarafoff se mâniei, Românii pot fără frică s6 dea mâna
„abnega" şi a — „aduce jertfa" de aventă pănă a declara botărît — Adunări poporale pentru con cu Rusia, care fără de vre-o deosebită oste-
aşi umili mândria şi a se căi de pă ceea-ce de-altmintrelea este adever, gresul biserieesc-serbesc. — ţ>i arului
ndlă pote sâ-i apere in contra valurilor ma
catele sale. E caracteristic, cu câtă — că „guvernul român are meritul, „Zaslava“ din Neoplanta i-se scrie din Becî-
ghiare.“
delicateţă este tratat guvernul bulgar de-a fi răsturnat o instituţiune, care ohereo, că poporul sârbesc este fârte agi
de „P. Lloyd". Nu numai, că le face în cele din urmă ar fi stabilit în tat şi pregătesoe convocarea unei adunări,
cârmuitorilor din Sofia tot felul de Balcani un regim anarefiist, ce s’ar în care să ceră asigurarea drepturilor lor
FOILETONUL „GAZ. TRANS". „Ah! Aici îmi plaoe mie!" eeolamâ bră, căci îi lipsia orl-ce mobilă, âr păre „Nu este aş’a? 3
dama involuntar şi plină de veselie. Servi ţii şi plafonul erau acoperiţi ca picturi cam „Abstragend dela aceea, oă tapetele
torul se uita la densa mirat, dâr ou ase defecte. trebuesc din timp în timp îndepărtate şi
menea lucruri el eia deprins. Dama îl în „Trebue să vă spun dela început, reînoite, împreună cu tote amintirile legate
Castelul fermecat.
treba mai departe: că aici nu sunt tapete, oi păreţii sunt de ele, pe când aceşti trandafiri, cari su
De UNTeera,. acoperiţi, după mauiera italiană, cu
„Vin mulţi visitatorl aici?" pravieţuiesc generaţii întregi, ue-ar putâ
Urmare. frescurl". istorisi multe întâmplări!"......... Aid se opri
„Mulţi? O Dumnedeule 1 — De un an
„Eu găsesc aşa ce-va încântător, mai dama, pentru a medita asupra tragediilor
Dâr castelul, văcfut din apropiere, era de dile n’a dat nimeni pe aici".
ales pentru o casă la ţâră".
admirabil. Ramuri dese de lilieci, pline de „Dâr mai ’nainte?" mute, ale căror martore au trebuit să fiă
fiori, se întindeau în sus pănă la Rcoperiş „Când s’a anunţat pentru întâia oră „Acâsta este zidită în cinqueceuto şi aceşti traudafirl. . . . Dâr ce soia d-1 inten-
şi îmbrfteau păreţii rnohorîţl, de oolore ru- de atunci păuă astăcil multe au rămas în daut de asemenea lucruri?
oastelul, au venit la început p&t.ru sâu
giuiă cu o reţea albă, mirositâre. Frontul ea neschimbate". Ea mai arunca o privire fugitivă asu
cinci persâne, dâr de atunci u’a mai
din faţă avea o serie de ferestre regulate, venit nimeni". Administratorul se opri, ca şi cum ar pra lui; el arăta încă tot espresiuuea întu
dâr păreţii laterali erau un adevărat ames fi vrut să observe impresia aoestor cuvinte necată şi severă de mai înainte, acuma
„O fi prâ scump?"
tec de ferestre şi de aperturî de diferite şi deore-ce nu observa nici o displftcere, însă, par’că era ceva mai îmblândit. El îi
Servitorul dădea din umeri, arătând
mărimi, unele rotunde, altele pătrate, înalte întrâ într’o altă sslă şi continua: „Vă rog, rpamintia „Portretul bărbătesc" al lui Ti-
prin acâsta. că el nu scie. Ei traversară
şi strîmte, jâse şi late, cari străbateau zi priviţi acâstă ghirlaudă de flori şi iructe. z an, ce ue află în palatul Pilti, care por
oâte-va odăi, când de-odată se ivi inten-
durile pe ioî pe colea, întocmai ca o câtă Aici suntem în sala festivalâ". tret l’a admirat de atâtea-orl. El avea
dantul înaintea lor şi ou o mişcare din mână
de copii răsfăţaţi, cari în alergarea lor ne Dama nu-şl aacun tea de loc încânta aceeaşi privh-e de oţel, dâr mai avâ ce-va
concedia pe servitor:
bună şi-au pierdut pălăriile şi pestelcile,— rea sa, ea alerga de ici până oolea cu vioi nervos, neliniştit şi sorutător în ochii săi,
căci în adevăr, uneia îi lipsiau zăbrelele, „Dâcă îmi permite-ţl , stimabilă ciune femeiâscă şi pipăia ou degetele tran obre este propriu omului modern, pe care
alteia giamurile, dâr cu tâte aoestea ele Dâmnă, am să vă servesc eu singur de dafirii pictaţi: natural Tizaa nu-1 putea avâ de model.
erau pline de viaţă şi mişcare şi lăsau să călăuz". „Este de neînţeles, cum pite cine-va „In tot caşul, nu e om de tote clilele", în
între în edificiu sorele şi vântul, ce se juoa Ea dădu din cap zimbind şi întrâ îu- prefera o hârtiâ imprimată acestei frescheţe cheia dama; „cine scie ce sârtâ l’a făcut
între ciorchinele albe de lilieci. i tr’o sală, care putâ să fiă vr’o autişam- naturale". administrator al acestei averi, care nu-i
