Page 50 - 1901-08

Pagina 2 ;gazeta transilvaniei. Nr. 180. —1901.

potă, cari îl îngrijesc cu cea mai cuns în întunereoul viitorului şi drept Dintre publicaţiunile d-sale citez :
mare dragoste, trăiesce o viaţă ve­ aoeea nu mă încumăt a lua asupră-ml res­ 1) „Enumeratio plantarum phanero- SOIRILE DUEL
selă şi liniştită, o viaţă de savant, ponsabilitatea împreunată ou asemenea pro­ gamicarum districtus quoudam Nassodien-
— li (27) August.
u
respectat şi venerat de toţi amicii punere . Cu tote acestea M. S. deoretâ la 8is , auctore Floriano Porcius, insiguis or-
14
şi cunoscuţii. 24 Martie 1861 înfiinţarea distr. Năsăud dinis coronae ferreae III classiş equite, dis- Exposiţie agricolii şi industrială
Dorim ca viaţa betrânului bo­ de-odată ou a Făgăraşului. Iu adunarea co­ triotus quondam Nassodiensis Vioe-capita- în Maramureş. Iu Sighetul Maramureşului
tanist se inspire tinerimii române mitetului districtual ţinută îu Iunie 1861, neo emerito eto.... s’a deschis îu diua de 25 August o espo-
dragoste pentru frumdsa botanică şi Fl. Porcius a fost ales de jude procesual Acâsta s’a luorat de d-l Porcius şi în siţie agricolă şi industrială sub preşedinţa
ea se exploreze flora ţărilor româ­ (subprefect) în oercul Rodnei. In an. 1862 1. română, ou o nomeuclatură românâscâ şi lui Ladislau Nyegre, deputat. La inaugu­
nesc! cu aceeaşi ardore, cu care o a fost numit jude la sedria generală (tri­ oferita „Asooiaţiunei Transilvane în anul rarea acestei exposiţii a venit şi ministrul
14
14
face „moşul Porcius , 6r în vieţa bunalul) din Năsăud, âr în August 1867 a 1880. A fost premiată cu 20 galbinl şi publi- de comerciii Hegediis. La înlîmpiuarea vi-
publică şi privată se-i urmeze virtu­ fost ales vice-oăpitan districtual. Tot în oată în analele ei. ce-şpanului Jobsziy din Bereg, ministrul a
ţile lui. acest post a fost reales în Ianuarie 1872. răspuns, că „guvernul îşi consideră de a
2) „Diagnosele plantelor oryptogame
Autobiografia d-sale se va publica Desfiinţându-se îu tâmna anului 1876 distr. sa datoriă, a-se îngriji de populaţia din
vasculare, cari provin spontaneu în Tran­
în „Buletinul societăţii de sciinţă din Năsăudului a rămas îu disponibilitate şi ca silvania. 44 nordul Ungariei, ca să aibă unde munoi şi
14
Bucuresci“. atare a fost preşedinte la sedria orfauală să nu fiă silită a emigra . Pe corda asta
1. Moisil. a comitatului Bistriţă-Năsăud, înfiinţat de In escursiunile d-sale a descoperit în guvernul cântă mai de mult, dâr uu ve­
T.-Jiu. munţii Rodnei şi specii de plante necunos­ dem îueă nici un resultat. Populaţia din
nou, păuă la anul 1877 când s’a retras în
cute precum: Drabacarinthiaca var. Trorciusii, acele părţi şi acuma, după tristele oonsta-
Din viaţa lui Florian cav. de Porcius, pensiuue. Fesiuca Porcii, Hieracium Porcii, lliymus
In decursul serviciului său în Năsăud tărl ale lui Egan, tot aşa este esploatată
vicecăpitan emeritat, membru al Academiei Române. Porcii, Trifolium Bodnense. Porcius. de cătră puhoiul jidovesc, ce mereu inva-
a luat parte activă şi fârte zelâsă în admi­
S’a născut în Rodna-vechiă, la 16 Aug. nistraţia fondurilor şcolare grăniţeresol, a Şi astăcjl se ocupă savantul nostru dâză din Galiţia. La serbările date cu
botanist cu pasiune de studiul său predi­ acâstă ooasiuue au participat mai mulţi
1816 din părinţi grăniceri. Crescerea a pri- căror istoriă a şi oompus’o cu multă cu-
mit’o dela moşul său Gerasim Porcius, pa- noscinţă şi zel neobosit. In anul 1865 a lect. Să sperăm că Dumnedeu îi va da pu­ fruntaşi români din acel comitat, între cari
roch în Rodna, adoptându-1 la 1884. Stu­ fost în deputaţiune la împăratul în Viena, tere încă mulţi ani să lucreze şi să îmbo- şi Exc. Sa mitropolitul Mihalyi, care toc­
diile le-a făcut în şc61a normală din Năsăud, în causa proprietăţilor grăniţeresol. Tot în găţâseă flora nâstră cu lucrările d-sale. mai petrece în comitatul său natal. La sec­
liceul în Blaşiă şi Oluşiă, voind a-se pre­ acea causă a fost în 1867 la ministeriul Atât meritele sale câştigate pe tere­ ţia industriei casnioe au fost admirate ţe­
din Budapesta. Anume a fost trimis ca om nul vieţii publice şi în sciinţă, cât şi în fru- săturile româncelor maramureşene, âr în
găti pentru cariera preoţâscă în locul mo­
şului lui. Acesta murind în colera dela de încredere al grăniţerilor împreună ou mosele şi înaltele sale calităţi personale, secţia agricola productele mai multor pro­
1836 şi neavend cine să-l susţină mai de­ I6n Florian în anul 1870 — 71 şi 1872 în l’au făcut cel mai nobil şi mai adorat om prietari români, între cari cu deosebire
parte, după terminarea ol. VIII (poesiă) a mai multe rânduri la Pesta, unde a în­ în întreg ţinutul fostei graniţe militare şi acele expuse de d-l P. iMihâlyi. — Ou
întrerupt studiile şi a urmat preparandia cheiat un pact definitiv în causa proprie­ astădl casa d-sale ospitală este cu drag vi- acâstă ocasiune, d-l Nyegre Lâszlâ, preşe­
în Năsăud, âr la 1 Nov. 1839 a fost numit tăţilor grăniţeresol cu data de 12 Martie sibatâ de tâtă lumea românâscă, ce trece dintele esposiţiei nu s’a putut răbda să nu
14
învăţător la şodla românâscă din Rodna. 1872. Iu deoursul funcţiunei sale a primit prin acest ţinut româneso, âr figura puru­ facă o enuuciaţie „patriotică . „Aşa este
In 1844/5 a ascultat cursul superior de pe­ o mulţime de lăudătâre, âr în Ianuarie 1871 rea veselului şi neîntrecut de amabilului populaţia acdsta mixtă — spunea d-l Nyegre
44
dagogia şi edncaţiune în Viena cu succes a fost decorat de Majestatea Sa ou ordinul „Moş Porcius este cea mai populară în în­ în toastul său — ca şi tricolorul naţional,
eminent, în care timp a fost totodată şi coronei de fier cl. III, cu rangul de oa- treg ţinutul şi fala Românilor. Dorim din care este compus în adevăr din diferite colori,
ascultător estraordiuar la universitate pen­ valer. inimă să trăâscă încă mulţi şi ferioiţl ani! d&r tote la olaltă represintă idealul statului
44
maghiar naţional .
tru studiul botauieei, al fisicei şi economiei Meritele cele mai însemnate însă, ce August 1901.
rurale. După reîntârcere îşi reocupa postul, şi-le-a oăştigat Porcius sunt fără îndoâlă Gerasim Domide, Instalarea părintelui Domide. Ser­
âr la I Aug. 1847 fu mutat la scola ger­ meritele soiinţifice şi anume pe terenul stu­ protopop al Bistriţei. barea anunţată de noi a instalării noului
mană de 3 clase din Zagra şi în tâmna diului botanic. încă dela anul 1845, când protopop din Bistriţă, părintele Gerasim
anului 1848 la sc6!a norm. din Năsăud, unde s’a îu tors dela Viena s’a ocupat cu deose­ Domide, s’a săvirşit în dilele de 18 şi 19
rămase pănă la 9 Nov. 1849, când a treout bită plăcere de studiul botanic, şi a recol­ Congresul reuniunilor săsescî. August st. n. cu mare solemnitate. Din
în administraţia oivilă. In t6mna anului tat o frumâsă ooleeţiune de plante, care partea episcopului de Gherla a fost dele­
Din Braşov şi Bistriţă, din Mediaş şi
1848 fu trimis ou alţi doi consoţl îu depu- însă în an. 1848 a fost nimicită împreună gat Rev. domn canonic Georgiu. Intîmpi-
Sebeş şi din tote celelalte oentre săsescî
taţiune la împăratul Ferdinand în Viena, ou o frumosă biblioteccă, pe timpul insur­ narea noului protopop de cătră credincioşii
s’au întrunit delegaţii diferitelor reuniuni
tocmai când fu ucis ministru de răsboi La- genţilor. In timpul serviciului său ca func­ săi, cari i-au eşib înainte păuă la comuna
în cjioa de 25 August îu „capitala lor“ na­
tour şi se începu revoluţiunea. ţionar public a făout studii şi a esplorat Iad cu numărâse trăsuri şi ou călăreţi, a
ţională, la Sibiiu.
Iu timpul revoluţiunei suferi fârte flora din ţinuturile Reteagului, Booleanului fost imposantă. Iucj'uade 18 August reuniu­
Bărbaţi politici şi representanţî ai
multe. In luna Ianuarie 1849 fiind în Rodna, şi a Săliştei, apoi a făcut unele esoursiunl nea rornâuă de cântări i a făout părintelui. Do­
soiinţei şi literelor au venit să dea mâna
într’o nopte primi veste dela un cunoscut din botanice în Carpaţii sudici învecinaţi cu mide o serenadă. Ceremonia biserioâscă s’a
ou cei ee luorâză pe terenul eclesiastio şi
satul vecin, că ar fi ordin de'a Năsăud să România. Dela 1854 a studiat ou multă di- oficiat în 4' de 10 Aug. în presenţa au­
ua
pe cel economie şi să se sfătuiască la
fiâ prins şi escortat de insurgenţi. Soăpâ ligiuţâ şi profunditate flora din întregul torităţilor civile şi militare. După instalare
olaltă asupra diferitelor cestiuul de cultură
de acâstă primejdia fugind peste Ilva-mare district al Năsăudului şi a ceroetat tâte s’au presentat la noul protopop diferite de-
şi progres naţional.
la Dorna în Bucovina, de unde se rentârse comunele, tote văile mai însemnate şi toţi legaţiuuî, îutre cari delegaţiunea bisericei
îu Februarie cu trupele austriaco şi grăni- munţii începând îdela Cibleş păuă la Dra- Deja de Sâmbătă sâra s’a ţinut în surori ortodoxe sub conducerea d-lui Dr.
44
ţerescl ale lui Urban. Maitârcjiu în noptea goiasa de mai multe-orl şi în diferite ano­ sala dela „Gesellschafthaus întrunirea in­ V. Pahone. La banchetul, oe a urmat erau
de 30 spre 31 Martie 1849 fu ridicat îm­ timpuri. Acele locuri abundante de vege- timă, unde primarul oraşului, I. DrotlefF, a de faţă represeurauţii autorităţilor adminis­
preună ou alţi cărturari din Rodna şi jur taţiuul le-a cercetat şi de 20—50 ori, ou salutat pe oei presenţl într’o cuvântare căl- trative, în frunte ou fişpanul, represeubauţii
prin o companie de honvecjl şi escortat la cari ocasiunl a şi recoltat un herbar de durosâ apreciând muuoa culturală a reu­ justiţiei, în frunte cu preşedintele tribuna­
Năsăud şi de aici la Cluşiii şi internat în mare preţ şi de mare însemnătate soienţi- niunilor adunate aci la ooDgresul anual. lului, colonelul regimentului din localitate
cetăţuia Fellegvâr. In decursul captivităţii fieă. Herbarul d-lui Porcius este unul din Dumineca diminâţa toţi delegaţii s’au şi representanţii tuturor confesiunilor. S’au
din Cluşiii avu să sufere multe asupriri şi oele mai însemnate, fiiud-oă oonţine afară dus la biserică, unde au ascultat mai în­ pronunţat mai multe toaste. După amia4l
ameninţări şi a scăpat cu viâţă numai ca de plantele din districtul Năsăudului, cari tâii! predica parochului Gusbeth din Râş­ a fost petrecere poporală.
prin urechile acului, afară de acâsta se bol­ putem (jioe, că sunt tâte representate, în- nov, apoi s’a deschis şedinţa societăţii
Ivriegliammer se duce. De oâte-va
44
năvi şi de tifus. Scăpând din captivitate, trâga floră a Transilvaniei apoi oele mai „Gustav Adolf de cătră episcopul Fr.
4ile 4'arele din Pesta mereu adue soirea,
fu ataşat la trupa colonelului Urban ca însemnate plante din flora Germaniei, Muller, care pronunţă o rugăoiune. Socie­
că ministrul comun de răsboiîi, baronul
funcţionar de cassă, făcând campania mai Franciei, Italiei, Elveţiei şi Austriei. O tatea are 256 de secţii ou 57.107 de mem­
Krieghammer îşi părăsesce portofoliul.
departe pănă la capitularea Ungurilor la parte însemnată din aoest herbar preţios brii. Societatea este în progres faţă ou
Acuma pare a fi lucru hotărît, că soirea
Vilagos, când s’a întors aoasă. este astăcjl proprietatea institutului botanic anul trecut, atât în ceea ce privesee nu­
ce
totu-şl se adeveresee. Se 4' i între
La 9 Noemvrie 1849 întrâ in servioiul din Buourescl. mărul membrilor cât şi incassările.
toţi miniştri actuali, atât austriac!, oât şi
administrativ, mai întâi la comisariatul din In auii oei dintâiă a făcut fârte dese La am’arjl a fo9t un bauchet, la oare
Ret-eag, apoi îu Beclean şi Sălişte, âr ou esoursiuDi soiinţifice ou renumitul florist a participat un număr de 130 persone, âr unguri, acesta se buoură de cea mai puţină
ocasia organisării administrative de sub ab­ Anton Czecz, care petrecea în fie-oare vară după amiacjî la orele 5 s’a ţiuut adunarea popularitate şi de numele lui n’ar fi legată
solutism fu numit în Noemvrie 1854 actuar la băile din Rodna. In anul 1860 a însoţit reuniunei femeilor evangelice. nici o reformă nici o iniţiativă mai de
ol. I. la Orlat şi de aici permutat la Rodna, pe celebrul botanist episcopul şi cardinalul sâmă.
:
Reuniunea femeilor numărS 149 de
unde rămase pănă la căderea absolutismu­ Ludovio Hajnald pe muntele Ineu şi cei­
secţii şi se ooupă cu înfrumseţarea biseri- Mormentul lui Acaţiu Barcsai. In
lui în 1861. lalţi munţi învecinaţi. Este oaraoteristieă oelor, îngrijirea cemeteriilor, înfiinţarea de 16 st. n. a. 1. c. o oomisiune din Cluşiii,
Cu ooasia înfiinţării jurisdicţiunilor în părerea acestui savant botanist, care vă- compusă din vioe-oomitele Dâz^a, profeso­
asile, îngrijirea bolnavilor etc. Anul trecut
Transilvauia din fostul al Il-lea regiment 4ând plautele din acel ţinut şi cu deose­ rii universitari Dr. Mârki şi Dr. Posta, in­
(1900) s’au strîns prin zelul şi spiritul de
de graniţă s’a ooustituit districtul Năsău- bire, cele de pe Ineu atât de prodigiâse ginerul Pompeitt JIossu, architeotul Pâkey
jertfă al femeilor suma de 40.000 corone.
dului oa jurisdicţiune de sine stătătore. E şi de varii, a esolamat: „Trebue să mărtu­ şi redactorul Hevesi, însoţiţi de fraţii Bar­
— Sâra tinerimea a dat o petrecere ou
de mare însemnătate a soi, că ou ocasia risesc, că am fost în esoursiunl botanioe în
dans. csai Domokos şi Taroâs, descendenţi ai fos­
organisării în Transilvania cancelarul de- munţii Germaniei, Tirolului, a Elveţiei şi tului principe, au descins la faţa locului în
Ast-fel s’a petrecut diua I. a oongre-
atuncl, barou Franciso Kemâny, era în. con­ în alţi munţi renumiţi pentru flora lor, însă comuna Oosma, comit. Oluşiului, unde se
sului reuniunilor săsescî, între cari de astă-
tra înfiinţării districtului Năsăud, reoomau- nicăirl n’am aflat o floră atât de prodi- află o cruce, de lemn care pârtă inscripţia
dată se numără şi societatea studenţilor
dând M. S. pe lâDgă altele şi următârele: giosă şi atât de felurită în vegetaţiune ca românâscă: „Aci odihnesce în domnul
universitari.
14
„Nu aflu consult, ca un popor constătător îu aceşti munţi . krai Borciai âr mai jos: „Bidicată prin
14
numai din Români deprinşi în arme şi află­ D-l Porcius a stat şi stă şi astăcjl îu Din parte-ne nu putem, de cât să Varadi Simion spre vecinică pomenire . —
44
tori tocmai la graniţă cu Moldova, unde corespondenţă eu mulţi botaniştl renumiţi ne esprimăm bucuria pentru progresul con­ Soopul oomisiuuei era a oonstata, dâcă în
comunioaţiunea cu principatele dunărene din Europa şi a fost ales membru de onâre stant, ce-1 observăm la Saşi pe terenul adevăr acesta este mormentul fostului prin­
este de present atât de viuă, să fiă de sine la mai multe societăţi scienţifioe din pa- cultural, progres realisat prin muncă şi cipe, oare de 250 de ani zaoe în pământ,
stătător sub conducerea şi inspecţiunea de triă şi străinătate, âr la anul 1882 a fost însufleţire peutru idealul naţ’oual. ignorat de posteritate. Gestiunea e contro­
oficianţi proprii naţionali, pentru-că deşi distins în mod meritat din partea Acade­ versată, şi se dă cu soootâla, că mormântul
acâstă împrejurare de present nu s’ar arăta miei Române din Buouresol — seoţia scien- lui Aoaţiu ar fi în Rîpă, âr oei din Oosma
a fi periculâsă, totuşi cine soie ce zace as­ ţifioă — ales fiind membru ordinar. ar fi al fratelui seu Gaşpar. Comisiunea a