Page 51 - 1901-08
P. 51
Nr. 180—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina fi.
hotărît, că, e necesar a-se faoe săpături, de 1, 3 şi 4 Sept. v., adecă 14, 16 şi 17 Sept. P r o g r a m : unii elementară (elevi cu patru clase pri
şi săpăturile puţină speranţă oferă, de a-se st. n. pentru inmatriculare. — Şcolarii, mare) şi artistică (elevi cu patru olase se-
1) Deschiderea adunării la 12 âre
stabili adevărul. Mormântul cu crucea, cari se inmatriculâză pentru prima dată din cji. cuudare). Cursurile fie-oarei secţiuni durâză
aflându-se în apropierea oemeteriului ro- la şcâlele nâstre medii, vor aduce testimo 2) Raportul general al comitetului des 3 ani. In primul an al esistenţei sale la
mâueso, comisiunea a oerufc şi obţinut per niu şcolar, estras de botez şi certificat de părţământului despre activitatea sa dela ul şcâla ceramicăs’au înscris 42 elevi, din cari
s’au retras în cursul anului 17. Intre elevii
misiunea metropolitului Mihâlyi, pentru lu revaocinare. Testimoniul şcolar, de pe clasa tima adunare cercuală, promovaţi —vedem din raport—au fost şi
3) Raportul oassarului prin care pre-
crările, ce au de gând a faoe. precedentă au să-l presinte toţi şcolarii, trei elevi diu Transilvania : Blaga Lionel
sentâză raţiociniul pe anul 1900 şi budgetul
cari vin a-se înmatricula, aşa-dâr şi şco pe anul 1902. (Lanorăm). Olariu Liviu (Sibiiu) şi Păoura-
Semne de reacţiune. Fisolgâbirăul
larii cari au absolvat olasa precedentă la 4) Alegerea unei comisiunl pentru riu Dionisie (Vinerea).
din Huuedâra şi-a aprins paie în oap ou
şcâlele nâstre. In 30 şi 31 August v. dela censurarea acestora.
publioaţiunea sa relativ la arendarea vă- B) Alegerea unei comisiunl pentru în
8 — 12 ore a. m. şi dela 2—5 âre p. m. se
mei. In publicaţiune, fisolgăbirâul, desigur scrierea de membrii noi şi încasarea tac- SCIRI ULTIME.
vor ţinâ esamenele supletorii şi de emen-
păţit dela lioitaţiile din trecut, când va fi selor.
dare. Cei ce s’ar presentă mai târcjiu, au 6) DisertaţiunI. Colonia, 26 August, piarul „Koln.
observat împerecherile licitanţilor Evrei,
să petiţioneze la direcţiune, dovedind ou 7) Raportul comisiunei de sub Nr. 4. Ztg. comunică urmatorele despre
u
•cari ca de obiceiQ vor fi boicotat pe lici
atestat valabil causa întârdierii. 8) Raportul oomistunei de sub Nr. B. programul de călătoria a Ţarului :
tanţii creştini, a pus şi olausula: „Evreii Statorirea budgetului pe anul 1902.
Toţi şcolarii, cari întră în I gimnas. Părechea împerătescă merge întâiu
nu se admit la li oi t a ţ i . Pentru fapta asta 9) Alegerea a doi delegaţi la adunarea
sâu în I reală pot fi supuşi unui esamen la Kopenhaga cu vaporul şi va ră
a funoţionarului din Hunedâra, kaghalul generală.
de primire oonform normativelor esistente. 10) Alegerea unui juriu de 6 membri mână acolo pănă la 9 Sept., apoi
M
guvernamental „Aradi Kozlony îl şi po
Esamenul de primire se va ţinâ în 31 Au pentru conferirea premiului de 10 cor. în Ţarul se duce la Danzig, ăr Ţarevna
recleşte: filiala lui Lueger şi în numărul
gust v., 1 şi 3 Sept. v. aur pentru ţesături şi cusături românesc!. în timpul acesta va visita pe sora
său de Duminecă îl recomandă să se facă 11) Curenţii.
secretar la Lueger. Adecă Evreul dela „A. N o t ă : — Şcolarii cari vin dela un 12) Alegerea unei comisiunl pentru sa, principesa Henrietta. După ma
K. îşi ia nasul să tragă la răspundere pe institut, unde în gimnasiul superior nu s’a verificarea procesului verbal. nevrele marine dela Danzig, Ţarul
u
amintitul fisolgăbirău, par’că cercul lui din propus limba greoâscă, au să fiâ supuşi 13) închiderea adunării. va merge pe noul canal la Diinkir-
Hunedâra ar fi Lipotvaroşul din Pesta, unui esamen de primire din limba gre- Sebeş, la 10 (23) August 1901. chen. Dâcă şi Ţarevna va merge la
oare provede întrâga ţâră cu licitanţi. câscă. Comitetul despărţământului: Compiegne, acăsta depinde dela per
Didactrul în gimnasiul inferior şi şcâla misiunea medicilor. După visita din
0 nouă ciupercă publicistică a răsă reală eAe de 24 oorone pe an, âr în“ gim director; secrectar; Francia Ţarul şi Ţarevna vor sta
rit, de vr’o două săptămâni în Aradul nou, nasiul superior (o). V—VIU) de 40 corâne Sergiu Medean, G. Taiaru mai mult timp la băile de nămol
■locuit de Şvabi bine situaţi şi de Români. protopresbiter.
pe an. — Cei înmatriculaţi pentru prima- din Spala, de unde apoi se vor duce
Noua foift apare odată pe săptămână, şi dată mai plătesc odată pentru tot-dâuna la Livadia, unde vor rămână pănă
încă în două limbi: maghiară şi germană o taxă de primire de 8 cor. Şcolarii nero Dare de semâ şi mulţămită publică. la Crăciun.
u
şi se numesce: „Ujaradi Hirado . E redac mâni plătesc didactrul, taxa de primire şi Constantinopol, 26 August. In
Pentru masa studenţilor dela gimna
tată de un maghiar, care şl-a propus să taxa pentru fondul de pensiune duplu. siul rom. gr. or. din Brad, au binevoit a urma repeţitelor ameninţări ale am
fatniliariseze pe Şvabi cu limba maghiară, Taxa pentru fondul de pensiune este pen contribui următorii M. St. D. basadorului Constans, în fine Sultanul
despre oare un învăţat franoes numai de tru gimnasiul superior 10 cor., âr pentru 1) Teodor Panoiovan, preot 3 corâne. a publicat iradeaua, relativ la con
•curând a scris o carte, spunând, că în planeta gimnasiul inferior şi şcâla reală 6 cor., 2) Ioan Savu, notar pens. B cor. 3) Corne- firmarea drepturilor consorţiului asu
Marte se folosesce limba maghiară, ceea-oe (cei soutiţl de didaotru plăteso V din liu Panoiovan, capelan 2 cor. 4) Petru pra cheiurilor. Soluţia acăsta pare a
2
ar adeveri cuvintele prinse din gura unei acâstă taxă); taxa de testimoniu şi de anuar Nicse, notar B cor. B) Bazar Ciuta, praoti- satisface pe guvernul frances. Intre
somnambule francese. Somnambulii Şvabi e de 3 cor. (cei scutiţi de didaotru plăteso cant de notar 2 cor. 6) Vasile Murgu, pro
prietar 2 oor. 7) Ioan Murgu, eoon. 1 cor. Portă şi societate rămâne în vigore
din Aradul nou ar fi trist să se despartă numai 2 cor.); âr taxa de biblioteoă este 8) Chirii Tura, eoon 1 oor. 9) George Mi- clausa, că în timp de un an, Sulta
de graiul lor şi să-şi însuşâscă pe cel fo 60 bani, în cele superiore 1 cor., (Taxa de clea, econ. 1 cor. 10) Pavel Mielea, comer nul păte răscumpăra cheiurile/ Con
losit în — planete. membru la societatea de leotură a studen ciant 2 cor. 11) Traian Murgu, comerciant sorţiu are dreptul să înfiinţeze în
2 cor. 12) Traian Ioan Murgu 1 cor. 18)
ţilor este pentru cl. V şi VI gimn. 1 cor., tre Gralata şi Stambul serviciul de
Un torpilor aerian. Maiorul suedez Pavel Mielea, econ. 1 cor. (Toţi din Iertof.)
pentru olasa VII şi VIII gimnasială 2 14) Ioan Petrovioiu, par. Oiclova rom. 10 navigaţiune, păte să vendă maidanele
Unge a descoperit o estraordiuară maşină
corone.) cor. = 38 corâne. aflătore pe cheiuri şi să ridice acolo
de răsboiQ, care e menită să revoluţioneze
Didactrul se pote plăti în 2 rate se Primâscă toţi binevoitorii contribui magazine.
ou totul tactica navală. Proiectilul ar fi
a
capabil să atingă punctul fixat cu o preci- mestriale : 72 l înscriere, âr 7 la începu tori oea mai viuă mulţumită, din partea Londra, 26 August. Lordul Kit-
2
tinerimei studiâse.
tul semestrului II, dâr celelalte taxe se plă chener telegrafăză din Pretoria cu
siuue uimitâre. Puterea de distrugere a
tesc de-odatâ şi întregi ou ooasiunea în Dii’ecţiunea gimnasiului rom. gr. or. data de 24 c.: „ D elarey publică o con-
torpilorului e aşa de grozavă, încât e în
scrierilor. B r a d , în 10 August 1901. tra-proclamaţie, în care avertiseză
stare, ca esplodâud la 30 metri depărtare
de punctul fixat, să sdrobâscă cu totul un Braşov, în 12 August v. 1901 Georgiu Pârău, pe Buri să se ferescă de proclamaţia
ouirasat de primul rang. Guvernul suedez Direcţiunea scdlelor medii gr. or. dir. gimnas. mea şi declară, că va continua răs-
a acordat, ajutâre ofiţerului Unge, ca să-şi /române din Braşov. boiul.“
continue esperienţele. Cercetările se ţin în L i t e r a t u l â .
seoretul cel mai mare. NECROLOG. In diua de 23 August st.
C o n v o c ă r i . A apărut fascicolul II din „Dicţio n. a repausat în Cheuchiş Manasie Prodail,
Crima logodnicilor. D-l Kriegler are narul mitologic“ conţinător de diferite preot ort. român îu al 59-lea an al vieţii şi
Toţi onoraţii membrii ai „Asooiaţiunii
în Budapesta o fabrioă de aurărie şi argin numiri de persâne şi lucruri din vechea al 39-lea al preoţiei. 11 jălesc fiii Iuliu pro
pentru literatura română şi cultura popo mitologiă grâcâ şi latină pentru usul şco
tărie. In prăvălie Kriegler ţinea o blondină rului român" de pe teritoriul despărţămân fesor şi Ioan student în drept, preoum şi
lar şi privat de Gavril Pop canonic, Blaşiîi fiioa sa Amalia. — Fie-i ţărîna uşâră!
de vr’o 17 ani oa vîndătâre. Blondina, cu tului G1 u şi Ci (oraşele Cluşiii şi Cojooua, apoi 1901. Tipografia seminariului archidiecesan.
numele Irma Majlath s’a amoresat foo de oerourile administrative: Cluşiii, Gelău şi Preţul 40 bani. Fasciculul se întinde dela
Nadeş, din comitatul Cojoonei) preoum şi
mecanicul Anton Schmied. Mama ei însă pag. 81 pănă la 160 şi conţine ouvintele B Î R V E R S E .
toţi iubitorii culturei românesc!, prin aoâsta
nu s’a învoit să-o dea după Schmidt, fiind- sunt invitaţi să binevoiasoă a participa la dela Diana pănă la Mercuriu. Hârtiă bună Secretul bancnotelor americane.
oâ era sărac şi a interzis fetei să se mai adunarea oercuală a aoestui despărţământ, tipar curat. * In New-York se caută mult banouotele de
întâlnâsoă cu iubitul ei. Fata însă, şirâtă, a oare se va ţinâ în Cluşiii în 5 Septemvrie A apărut de curând în Galaţi Ele- oâte 10 dolari puse în ciroulaţiă la 1880.
a făcut un plan. încetul cu încetul, abusând st. n. 1901, 11 âre a. m. în sala de lectură mente de Morala Creştină, carte di Aceste bancnote au pe o parte vulturul
a „Casinei române“ (Deâk Ferencz utoza american, âr decă o întorci pe cealaltă
de încrederea ârbă, de oare se bucura la dactică conform programei analitice în
Nr. 2) cu următârea parte, atunci îu locul vulturului se pâte
stăpânul său, i-a sustras din prăvălie juvae- vigore pentru usul şcâlelor secundare de vedâ un oap de măgar. Cu tâte că banc
rurl în valâre de mai multe mii de corone. O r d i n e d e d i : ambele sexe, de Moine N. Pacu, profesor, notele acestea sunt în circulaţia acum de
»
Juvaerurile le dădea lui Anton al său, care dootor în drept şi advocat. 20 de ani, totuşi aoâsta puţiul au obser-
1. Cuvânt de deschidere.
le punea la casa de amanetare. — De-o- 2. Raportul oomitetului. Şi ea fond şi ca formă, lucrarea aoâsta vat’o. La erariul din Washington s’a sciut
dată Anton se presentă din nou la mama 3. Alegerea unei comisiunl de trei este de o importanţă necontestabilă. Ea aoâsta, dâr toţi au tâout lucrul. Acâstă înse
cuprinde în XXIV lecţii (127 pagiul, cola a fost aoum descoperită de un funcţionar
fetei spunând, că acuma d-lui e peţitor membrii pentru censurarea raportului, în- în 16), şi într’un stil ales şi clar, sublimele de bancă. Gluma aoâsta a făout’o un gra
sorierea membrilor vechi şi noi şi înoassa-
serios, oăcl e proprietar de casă. In ade învăţături creştineşti relative la conduita vor din râsbunare, pentru-oă a fost conce
rea taxelor.
văr, diu juvaerurile amanetate a strîns o omului. Er pentru doritorii de a-se apro diat din tipografia statului. După-ce gravo
4. Raportul comisiunei.
sumă considerabilă, aşa că şi-a zidit o B. Abcjicerea comitetului cercual ao- funda mai mult în acâstă însemnată sciinţă rul a eşit din tipografia a scris erariului
cartea e bogată în trimeterl şi note de o ce a făcut, dâr era prea târdiu, deâre-ce
casă. Spre nenorooirea lui însă s’a desco tual şi alegerea altui oomitet pe un nou netăgăduită valâre ; ceea ce o face folosi- partea cea mare a bancnotelor de 10 do
perit furtul şi logodncii în loc să se ducă period de 3 ani pănă în 1904. târ'e nu numai pentru şcolari, ci şi pentru lari era tipărită şi erariul nule-a retras din
6. Alegerea a doi delegaţi pentru
la biserică, au trebuit să mârgă în arestul orl-ce cetitor pios. Cartea se găsesce de oirculaţiă în speranţa, că publicul nu va
representarea acestui despărţământ la pro
poliţiei.—Pagubele constatate pănă acum vârxjare la autor, în Galaţi st,rada română observa capul de măgar de pe ele.
xima adunare generală a „ Asociaţiunei“. 20, şi la principalele librarii din Ţâră.
se urcă la 60,000 oorâne. 7. Statorirea locului unde să se ţină
adunarea oercuală venitâre. Preţul unui esemplar 2 lei. ; oooooooowoooooooo
Lecţiile private de piano. limba 8. Disertsţinnl, ce se vor însinua. * Biuroul advocaţilor asociaţi.
frauoesă şi română la dâmna Leontina 9. Propuneri. lîaport anual al gimn*sudui real iiiiiiimMiiiiiiitiitiiiiiiiiiiiiiiiitiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiittiiiiiiimtmiiiiiiigi
Hesshaimer şi Maria Selter, se vor începe 10. Verificarea procesului verbal al „Tudor Vladmnrescu şi al şcâlei ceramice C. Rădulescu,
M
Luni, la 2 Sept. st. n. — D-ş6ra lulia acestei adunări. din Tirgu-Jiu (România) pe anul şcolar
Hesshaimer îşi oontinuă studiile pentru 11. Cuvânt de închidere. 1900—1901: publicat de directorul I. Aloi- fost procuror şi judecător de tribunal, şi
oultivarea vocei în Germauia şi va fi su sil. — Şcâla oeramieă, îufiinţatâ în Târgu- Nicolae Andrei Popovici,
plinită de oătră sus numitele două surori Pentru comitetul cercual al despărţă Jiu la stăruinţele d-lui Moisil şi subvenţio
ale sale. mântului Cluşiii al „Asociaţiunei“. nată de ministsriul instrucţiunei publice, doctor in drept, fost magistrat,
C l u ş i u , în 28 Iulie 1901 st. n. se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
de judeţ şi oraş, ara de scop a forma meş
I ii s c I i n t a r e. Dr. George llea, Dr. Ştefan Morariu, teşugari olari şi măiestrii artistici. înfiinţa tanţelor judecătorescl din România, pro
% rea acestei şcole, pe cât seim noi, prima în cese de ori ce natură, esecutărî de hotă-
director. secretar.
Anul şcolar 1901—1902 să va începe ţâră, este motivată de împrejurarea, că în rîrl şi creauţe.
cu 1 Septemvre 1901 st. v., adecă în 14 deosebite looalitâţl ale judeţului Gorj esistă Bucur esd, strada Smârdan B3.
Adunarea oerouală ordinară a despăr pământ fârte bun pentru vase, sobe şi
Septemvrie st. n. Părinţii cari doresc a-şl
ţământului (Sebeş) al „Asociaţiunei pentru alte obiecte casnice şi artistice. La înfiin OOOOOOOOJOBOOOOOOO
da copiii la aceste şcâle, sunt poftiţi a se
literatura română şi oultura poporului ro- ţare d-l Moisil a fost sprijinit de harnioul
presentă cu fiii seu eu fiioe'e lor în oanoe- mân în anul aoesta se va ţinâ în comuna inginer al judeţului, d-l A. Diaoonovicl. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
u
0 0
laria direcţiunilor respective în (fi' ! de Câlnic în 2 (1B) Septemvrie ou următorul Şcola ceramică este împărţită în 2 secţi Redactor responsabil: Traian II. Pop.
