Page 53 - 1901-08
P. 53
REDACTIUNEA, „gazeta" iese in flâcare fii.
Administraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Onearla:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şâse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Borisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.— Manuacripto nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franoî, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ta prlmoso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următdrele 8e prenumeră la tdte ofi
BDEtOUBÎ de ANUNŢURI : ciale poştale din întru şi din
în VIena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nur. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrioh Schalek. A- Op- e Abonamentul pentru Braşov
polik Nachf. Anton OppelUc. Admmistrafiwiea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. &old- TSrgul Inului Nr. 30, otaciu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şeoe
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: A N U L L X I V . Cu dusul în oasă : Pe un sn
o seria garmond pe o colină 24 cor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 181. Braşov, Joi-Vitien 17 (30) August. 1901.
Mişcarea în Balcani si Goluchowski. Rusia şi Austro-Ungaria? Cine ne Discursul lui Horânsky. Se anun în anul 1896 s’a revidat şi astăcjl stă în
y y garantăză, întrâbă „P- Ll.“, că nu ţase ou multe cld înăinte, oft Ferdinand vigore în t6te privinţele.
e
Bine au judecat aceia, cari din are dreptate acea făie din Berlin, Horânszky, fostul preşedinte al „partidului „Pentru propunerea lui Melzer, oare
discursul, ce Ta ţinut ministru de es- care a numit învoiala dela 1897 un naţional" va faoe enunciaţiunl importante a esprimat dorinţa, ca toţi deputaţii saşi
terne Goluchowski în delegaţiiraile „contract leonin", care s’ar fi înche m faţa alegatorilor din Szep3. Oeea-ce Ţâ să între în partidul liberal şi să nu stea în
trecute asupra situaţiunii esteriore, iat numai de aceea, pentru-ca Aus rele evreo-maghiare sperau, că. va fi „im afară de acesta, au vorbit, deehantul dela
au conchis de-adreptul la sdruncina- tro-Ungaria — pe când Rusia era portant", era o eventuală desavuare din Mediaş Lehrer, deohantul oapitular Frid.
rea învoelei dela 1897 dintre Austro- ocupată în Asia ostică — să se ab partea lui Horânszky a programului agrar Abraham, precum şi deputaţii Fr. Fildner
Ungaria şi Rusia, relativă la status ţină dela orî-ce acţiune în Orient? dela Goncz. Speranţele acestea însă nu s’au şi Carol Oberth. Contra acestei propuneri
quo în peninsula balcanică. Cele ce F6ia de Pesta găsesce, că dăcă realisat şi numitele Ţ&re se simt cam desi- s’a ridicat preotul Frid. Cramer din Beşinău
se petrec în Balcani de un timp în- învoiala esistă, urmâză să fiă ţinută lusionate de diplomaţia cu oare a vorbit şi într’un lung discurs polemic a stăruit, oa
c6ce denotă din ce în ce mai mult de ambele părţi după litera şi sen Horânszky. In loo să facă vr’o enuneiaţiune nici un deputat săsesc să nu aparţină par
ingerinţa politicei rusesc! într’o di sul ei. Faptele şi apariţiunile în Bal în favorul mercantilismului, el vorbesoe de tidului liberal, âr comitetul central sâ-şl es-
recţiune ce nu p6te fi adusă în con canî însă, cum se arată ele acum, umeria generală, ce domnesce pretutindeni prime dorinţa, ca şi în acele cerourl, cari
sonanţă cu acea învoială. Adevărat, devalvâză preţul acestei învoeli ; nicî şi de datoriile grele, ce apasă atât statul, au decis deja a alege deputaţi ou program
că tendinţele politice, ce se mani cel mai mare pessimist n’ar putâ-o cât şi pe partioulari. Horânszky recomandă liberal în partidul guvernului, să fiă candi
festă din partea rusescă cu scop de interpreta astfel, ca Rusiei să-i ofere oa priucipal remediu economia pe tote te- daţi şi aleşi numai deputaţi ce stau în afară
a face propagandă pentru protectora o garanţă pentru succesele sale, er renele, reducerea diurnelor grase, suprima de partide.
tul Rusiei în Orient, se pun pe so- pe Austro-Ungaria să o apese grav. rea comisarilor guverniall de prisos, înlă „Acâstă direcţia intrasigentă a „ver-
cotâla pressei şi a unor persbne pri De aceea, (Ţ «P- Ll.“, credem a turarea influenţei la acordarea antreprise- Ţlor" susţinută de vioarul Dr. Teutsch, de
ce
vate, cărora le place se facă politică fi neapărat de lipsă ca conducerea aface lor, investiţiunilor eto., abrogarea trenuri preoţii Schullerus, Capesius, de deputaţii
în stil mare. Politica oficială rusescă rilor nostre esteriOre se-şl câştige lămu lor separate şi a vagdnelor de salon ou un Schmidt şi Korodi, de deputatul Lurtz şi
se ţine încă reservată şi nu aprobă riri asupra adevăratelor inten ţiunî ale cuvânt evitarea ori-cărui lux şi introduce alţii, a fost primită cu modificarea: „pen
pe faţă acele manifestaţiun! şi agi- Rusiei în iote sferele şi apoi se chil)- rea unui control serios. tru astă-dată să nu între" (Dermal nioht
ţiunî, aşa că numai de curend oficioşii zuescă serios, decă susţinerea despomeni- einzutreten).
austro ungar! declarau cu ore-care tei învoeli mai este de dorit in interesul Din Sofia se anunţă, că raportul co- „Mai departe s’a decis, oa toţi depu
satisfacţiune, că Ţarul şi guvernul politicei orientale a Austro-Ungariei*. misiunei de anchetă parlamentară pentru taţii saşi să se întrunâscă din timp în timp
seu ţin firm la înţelegerea din Apri
lie 1897 cu Austro-Ungaria şi n’au Acâsta însâmnă, că Ungurii fac darea în judecată a fostului cabinet Ivan- şi să se sfătuâscă. Ideia de a forma un
ciofi a fost dat la tipar. El cuprinde 672 olub dietal de partid al deputaţilor saşi, a
întreprins nimic în contra ei. presiune asupra contelui Golucho
wski, ca să adreseze o notă cabine pagiDÎ şi va fi distribuit deputaţilor Joi, cu fost respinsă de majoritate. Intrâga disou-
Intr’aceea lucrurile se îngroşă tului din Petersburg, în care să-i ooasiunea convocării Sobraniei. siune a deours, ou t6tă intensivitatea ei,
tot mai tare în Balcanî şi pun pe cără acestuia lămuririle indicate. Partidul liberal al lui Radoslavoff a în mod demn".
gândurî lumea diplomatică şi poli convocat pentru aceeaşi di un mare meeting.
tică din monarchia nostră. Face sen- Nu putem sci, dăcă Goluchowski
saţiune mai ales un articul, ce-1 pu în adevăr se gândesce la aşa ceva Congresul reuniunilor săsescî.
blică în cestiunea acesta „P. Lloyd“ şi decă este pote chiar învoit cu re- Comitetul central săsesc. La oongresul reuniunilor săsescl, ţinut
de erî, care cjiar, după-cum am mai clamaţiunea, ce se face din partea la Sibiiu, în diua a doua diminâţa, s’a des-
arătat, are legături nu numai cu şe ungară. O scire venită dela Viena Luni s’au terminat festivităţile con ohis în „Musikvereinssal" a B2 adunare ge
ful cabinetului ungar, ci şi cu ofi spune chiar, că ministru de esterne gresului Reuuiunilor săsesc! din Ardeal nerală a „societăţii istorice archeologice săsescl“.
ciul nostru de esterne. austro-ungar ar fi şi adresat deja o printr’un „oommers" al studenţilor aoade-
notă Rusiei, în care ar cere deslu micl, er Marţi comitetul central eleotoral Vicarul D. Teutsch, oa preşedinte raportâză
De astă-dată sunt temerile şi şiri asupra procederei sale faţa cu săsesc a ţinut în Sibiiu sub preşediuţa de despre activitatea sooietăţii în oursul anu
îngrijirile Ungurilor, car! îl îndâmnă România, Serbia şi în cestiunea ma- putatului dietal Wilhelm Bruckner o şe lui trecut, din oare relevâză lucrarea deja
să aprecieze situaţiunea creată de cedonănă, careprocedere ar sta în con dinţă. Despre acâsta şedinţă „Budapester terminată a lui Adolf Resch asupra mone
„caleidoscopul de fapte şi apariţiun!" tra (ţicere cu înţelegerea dela 1897, Tagblatt" publică un raport mai lung, pe delor şi medalielor ardelenesc!, apoi voi.
în peninsula balcanică, cărora li-se în care se stabilesce, că nic! una din eare-1 reproducem în întregul său. III al diplomelor, materialul fârte bogat
atribue pretutindeni o tendenţă ac cela două puteri să nu se amestece „De faţă la amintita şedinţă — dice pentru dicţionarul săsesc şi pregătirea pen
tivă politică. Intr’aceste fapte şi apa- i în afacerile statelor balcanice. „Bud. Tagblatt" — au fost deputaţii die- tru studiile agrare-istorioe. Preşedintele dă
ritiun! numita făie înregistrâză şi tall: Samuel Dtirr, Wilhelm Melzer, Emil cetire apoi unui panegirio asupra repausa-
visita marelui duce Alexandru în Nu credem, că Goluchowski se Trauschenfels, Oarol Schmidt, Ernest Hintz, tului. A. Arz v. Straussenburg, fost mem
porturile bulgare, apoi „călătoria de va fi grăbit aşa de curend, tocmai Ludovic Korodi, cari toţi stau atjl în afară bru al societăţii şi un distins luptător pe
studii“, a corăbiilor de răsboiu ru acum în ajunul întelnirei Ţarului cu de orî-ce partid. Mai departe au fost presenţl tâte terenela vieţii publice naţionale.
sesc! pe Dunărea de jos, care călă- Wilhelm II şi Loubet, a trage clopo deputaţii dietall şi membri ai partidului libe După acâsta se dă cetire răspunsului
toriă după tratatul de Berlin nu era tul pentru înmormântarea învoielei ral : Oarol Oberth şi Fildner. In fine au de mulţumită al Majestăţii Sale la telegrama
permisă, repeţitele iutrevenirî ale dela 1897, dăr trebue să recunoscem, asistat preotul Adolf Eitel, prof. de uni omagială trimisă de cătră societate.
ambasadorului rusesc la Sultanul şi că situaţiunea a devenit acută, şi că versitate Dr. Gustav Lindner, adv. Dr. Oa Intre numeroşii asistenţi era de faţă
alte „evenimente"... mai curend său mai târejiu va trebui şi un 6spe din Germania, profesorul Dr.
să urmeze o lămurire între cabine rol Lurtz, adv. Dr. Greslcowich şi un mare
Nu seim, 4ice „P. Lloyd“, cum tele din Yiena şi Petersburg, chiar număr de notabilităţi săsesol, ou deosebire Andrae din Marburg.
îşî îuchipuesc cei din Yiena, că se cu risicul nimicirei înţelegerei privi- mulţi preoţi evangelicl din tote cercurile Societatea îşi reconstitue biroul, ale
vor desvolta de aci încolo lucrurile tore la status quo în Orient. electorale săsesc!. gând preşedinte tot pe vicarul Teutsch îm
în peninsula balcanică; dăr seim „Programul oficial a fost iute şi făi'ă preună cu foştii membrii în oomisiuue, nu
fbrte hotărît, că ele au produs o se- De-ocamdată se pote constata emoţiune absolvat. După aceea a urmat o mai în locul oelor doi defuncţi se aleg alţii
ribsă îngrijire în Ungaria. îngrijirea numai faptul, că cercurile politice desbatere politică „de aprope oincl 6re“ asu noi şi cu acâsta se închide adunarea.
o vede născendu-se din îndoielile în unguresc! sunt cuprinse de mar! şi pra situaţiunei actuale a poporului săsesc După amîaŢ la 3 s’a ţinut în sala
intenţiunile Rusiei. Pentru moment seriose îngrijiri din causa celei mai şi a deputaţilor săsesol. gimnasiului evangelio adunarea studenţilor
crede, că cabinetul din Petersburg noue propagande ruso-file în răsări „Preşedintele Bruckner a raportat des universitari, la care după formalităţile obici
stă pe lângă învoială de a susţină tul european şi că ele stăruie ar]! pe pre paşii ce i-a întreprins pentru sanarea nuite, studentul în teol. şi filosofie Herm.
status quo în Balcanî; der nu o crede lângă contele Goluchowski a inter de violări flagrante a legii de naţionalitate Kloss, a cetit o conferinţă a sa asupra
necondiţionat, încât pentru urmările ; pela guvernul rusesc cu privire la din partea autorităţii statului. „susceptibilităţii" din punct de vedere filoso
şi desvoltările posibile. acâsta propagandă, care este consi „După acâsta a ţinut deputatul Mel fic şi estetio.
derată de acele cercuri ca un ames
La 1876 nu prinţul Gorceakoff, zer un discurs valoros asupra situaţiunii După amlaŢ au ţinut şedinţe diferi
ci omenii politic! rusesc! mai infe tec în afacerile interiăre ale state politice în oerourile electorale săsesol şi tele şecţii ale societăţii istorico-archeologice
rior! au impins Serbia în răsboiu şi lor balcanice. în Budapesta, oare a apreoiat cu prioepere în museul Bruckenthal, âr membrii „Socie-
au aranjat răscăle în Bulgaria, şi to Contele Goluchowski va trebui relaţiunile faptice. Vorbitorul a accentuat, tăţei Carpatine" s’au întrunit în sala pri
tuşi peste un an Rusia a trebuit să dâr în curend să ia o hotărire, care oă cestiunea, dâcă deputaţii saşi să apar măriei în al 23-lea congres.
părte răsboiu contra Turciei. Nu con în împrejurările de faţă pbte avâ ţină partidului guvernamental sâu să stea în Frumosele serbări oulturale-naţionale
tele Ignatieff a fost acela, care a eventual urmări forte seriose. afară de acesta, este a-se oonsidera numai ale Saşilor s’au încheiat ou un „oommers" fes
încheiat un tratat preliminar la San în a doua liniă. Disposiţiile directive pen tiv, dat de studenţii universitari în sala
Stefano, deşi acesta sta în contra- tru toţi deputaţii săsescl le conţine pro cea mare dela „Gesellschaftshaus".
cţicere cu tăte stipulaţiunile dintre • gramul poporal săsesc din anul 1890, oare
