Page 54 - 1901-08

Pagina 2 JU-AZiiUTA XltAJNidiLVANIEI. Nr. 181. —J901.

dăm o altă veste îmbucurătore din acel aoest spor este rea’isat în mare parte de nisate în acest act de pomenire, să unim
Din străinătate.
oraş. După cum este informat „Drapelul oătră elementul corosiv jidovesc. la eternisare trecentenară, prinosul inimi­
44
Conflictul turco-frcinces. Din Con- din Lugoşifi, ou începerea anului şcolar se lor nâstre pe mormântul eroului slăvit al
Sz,ell Kalman, ministrul-preşedinte
stantinopol se telegrafâză, că toomai în deschide un alt internat pentru elevii insti­ României .
44
momeutul, când ambasadorul Constaus era tutului preparandial. Noul internat este al Ungariei şl-a serbat în Sabaria (Szorn-
11
gata să plece cu trenul „Express , s’a pre- plasat într’un edificiu arangiat cu mult bathely) jubileul de patru-cjecl de ani al
sentat la densul măestrul de ceremonii al gust şi întru t6te oorăspuncjător cerinţelor esamenului de maturitate. Ou acâstă Oca- (Selagiu), 24 August n. 1901.
Sultanului, care oăuta sâ-1 convingă pe pedagogice. siune, din foştii lui oonşoolarl s’au adunat Ceva despre gimnastul din Baia-
Constans să mai rămână, căci Sultanul este opt inşi, dintre cari unul prim-procuror în mare. Onorată Redacţiunc! Mi-a venit la
îuolinat să cedeze. Constaus a răspuns, că Nou proces de pressiî. D-l Andreii! Budapesta, doi medici şi cinci preoţi. Au mână „raportul gimnasiului de stat regesc
nu pole tolera să se oaloe promisiunile Balteş, răspundâtor pentru Redacţia „Tri­ fost de faţă la acâstă serbare şi doi din ungureso din Baia-mare pe anul şoolar
bunei , este oitat din partea tribunalului profesorii de-atuncl ai ministrului-preşedinte,
44
făcute de guvern cu aprobarea Sulta­ 1900—1901 şi frunzărind în el, mai mult
din CluşiQ. pe diua de 10 Septemvrie a. o. anume călugărul premonstratens Sztraka şi
nului. Nu este vorba de partea finan­ din interesul faţă de elevii români, ou mi­
ciară. oi de oestiunea de loialitate şi prin la pertraotarea finală a procesului, ce s’a canonicul Koberl. rare văd, că limba română o propune
44
intentat acestei foi pentru „agitaţiă .
urmare nu pote să trateze mai de­ Scandalul Szelle. Ni-se scrie din un ore-care Lukâosy Gyorgy, maghiar de
44
Aoesta, cjice „Tribuna , este al patrulea
parte. Ambasadorul a pleoat aşa-dâr ou Arad: In oassele wertheimiane alefalimen- naţionalitate pe oare însu-mî îl cuuosc, de
proces al ei în curgere. Pertractarea se va
t6te rugămintele Sultanului ca să ră­ tatului advocat Szelle Jâzsef din Arad, oând era profesor de limba germană, ma­
mână. In absenţa lui afacerile legaţiunei le ţinâ în sala Redutei orăşeuesoî din Cluşiii după oum reiese din conspeotnl massa-oura- tematică şi fisioă la gimuasiul oatolio din
va gira consilierul Bapst, căruia insă i-s’a înaintea curţii cu juraţi. torului, s’au aflat 271 cambii în valore de Sătmar. Ne putem închipui deci oe mult
acordat o responsabilitate limitată. De altă Adunarea generală a reuniunei în­ 588,512 cor. 68 bani. Afară de astea, va- spor va fi făcând d-l Lukâosy cu elevii
parte cjiarele francese spun, că în momentul văţătorilor dela şcâlele oonfesionale din lârea tuturor hârtiilor dau suma de 685,634 români, când d-sa fiind de-oparte maghiar
plecării lui Constans, s’au presentat la el protopopiatele gr. or. din drâpta Mureşu­ cor. 53 bani. Fireso lucru, că în oontra lui şi în acest chip de sigur nu mult se va
doi demnitari dela curtea Sultanului, ru- lui, ţinută în Arad Luni şi Marţi, a succes Szelle s’a pornit proces pentru faliment însufleţi de studiul limbei române, de altă
gându-1 să-şi schimbe planul şi să nu plece peste aşteptare. Cuvântul de deschidere, fals, âr cercetarea deourge chiar acuma. parte d-l Lnkâcsy, e şi cam gângav.
din Constantiuopol. întrebaţi de Constans, disertaţiile, prelegerile practice t6te au suc­ Rânduindu-se licitaţia contra lui Szelle mo­ Cu durere m’am convins din raport,
dâcă au venit din însărcinarea Sultanului, ces bine. 6speţl au fost mulţi, membrii în­ bilele i-s’au transportat într’o casă înohi- oă studiul limbei române şi aici e studiu
ei au răspuns negativ, spunând, că au ve­ văţători vre-o 200. Adunarea viitore se va riată, căci rabiatul advocat a ameninţat, că estra-ordinar şi ca atare pus după cant,
nit numai în oalitate de 6meni particulari, ţinâ la Hâlmagiă. va puşca pe cei ce vor veni să liciteze. limba fraocesă, stenografi! şi abia în locul
neavend vr’o însărcinare specială. — Printre tablourile zâlogite la Szelle, s’a al 5-lea urmâză limba română, ou tâte că
Concurenţă româno-maghiară. Se
Călătoria Ţarului, ţiiarul „Novoje aflat şi unul piotat, după cum se spune de studenţii români forraâză mai bine de 35%
sorie din Monastir, că în luna Iulie a sosit
Vremja din Petersburg, cjice, oă nu tre- Tizian. Valârea acestui tablou ar fi de vr’o De altfel las să urmeze aci o mioă
44
aoolo 10 transporturi de zahăr unguresc şi
bue să i-se atribue oălătoriei acesteia oeva 50 mii. statistică :
B transporturi de zahăr româneso. După
scopuri deosebite. împrejurarea, că Ţarul Iu olesa I gimnasială între 70 elevi
soirile venite dela consulatul respectiv aus- Sirocco în Fiume. Din Fiume se te-
Nioolae se duoe şi la'Daozig şi Copenhaga, au fost români 14, în cl. II gimn. între
tro-ung&r, zahărul cubio român s’a găsit legrafâză, oă alaltăeri o furtună înfiorătore
esolude ori-ce combinaţii asupra unor soopuri 29 elevi, au fost români 10, dintre cavi
fârte bun, aşa oă esportorii dela fabricele s’a descărcat asupra golfului dela Fiume.
speciale şi acâsta ou atât mai vârtos, cu unul, Gavr. Şteţ, a fost clasificat eminent
UDgare se tem de-o concurenţă seridsă. Pe la 5 6re d. a. orizontul s’a întuneoat şi
cât se scie, că actuala oălătorie era hotărîtă din tote obiectele, er limba română au
un sirocco teribil sbiciuia apa mării. Intr’un
deja anul trecut. Ajutorele alianţei israelite. După studiat’o abia 6 dintre aceşti 10; în clasa
moment vântul puternic a trântit la pă­
Agenţia „Havas desminte soirea, că un raport al delegaţilor alianţei israelite în III gimn. dintre 38 elevi au fost români
44
mânt tote mesele şi scaunele ce erau îna­
şi regele Alfons ar lua parte la revista din România resultă, oă acestă asociaţiune a 13, limba română au studiat abia 4; în
intea cafenelelor. Publicul înspăimântat s’a
Reims. distribuit ajutâre la Evreii din România cl. IV gimnasială dintre 34 elevi au fost
refugiat. După acâsta a început o plâiă to­
Din Paris se scrie, că în apartamen­ dela 1 MaiQ 1900 pănă la 1 Februarie români 5; în clasa V gimn. dintre 46 elevi
renţială, în urma căreia apa a oresout în-
tele Ţarului s’au reservat o mulţime de 1901 în sumă de 500,000 lei, âr ajutdrele au fost români 20, dintre cari au fost ola-
tr’atâta, înoât lauţurile vaporelor din port
odăi pentru ospeţl, de unde se deduce, că de emigrare ating cifra de 40.000 lei. sifioaţl cu eminenţă din tote obiectele : Ga-
se rupeau ca nisce aţe. Pe vapâre şi pe
Ţarul probabil va invita pe oine-va la vrilă Osian şi Ioan Sabău, limba română
Evreii din România. Alaltăeri cu ţărmul mării s’au întâmplat o mulţime de
Compiegue. După (Ţarul „Figaro , pote că nu au studiat’o însă decât 9; în clasa VI
44
trenul de după amiacjl a sosit în oraşul nos­ nenorociri. Orcanul a durat 10 minute.
acel invitat va fi Regele engles Edvard. gimn. dintre 32 elevi au fost români 17,
tru 65 de Evrei emigranţi din România, er
Musica orasenescă va da concerte eminenţi au fost clasificaţi din tote obiec­
cu trenul de sâra au plecat mai departe tele dintre români: Alesandru Kis şi Ale-
de acuma înainte în fiă-oare Vineri la orele
SOIRILE DILEI. spre o nouă patriă. 5 p. m. pe promenada de sus. sandru Pop, limba română nu au studiat’o
Masă poporală la Sinaia. ErI fiind decât 7; în ol. VII dintre 27 elevi au fost
— 10 (2)) August. In prăvălia G. I. Eremie, strada
patrâna mănăstirei Sinaia, Eforia Spitale­ Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai români 8, dintre cari limba română au stu­
Căletoria Suveranilor români. Re diat’o 6: în cl. VIII gimn. dintre 30 elevi
lor civile a organisat o mare masă de 400 bun caşcaval de munte cu preţul cel mai
gele şi Regina României vor părăsi Sinaia au fost români 9, dintre cari durere numai
tacâmuri pentru locuitorii din împrejurimile eftiu en gros şi en detail; dilnio sosesoe
Duminecă; vor pleca la 6ra 1 o’un tren transport de struguri, pepeni verdl, galbeni, singur unul a studiat limba română.
oraşului.
speoial dela Sinaia pănă la Predeal, unde Tuerehestan, Cantalupi, şi în general tot La esamenul de maturitate, dintre
vagonele regale vor fi ataşate la trenul ac­ Baronul Waldstătten la Sinaia. S’a. felul de articull de delicateţe. români nici unul n’a eşit cu clasifioaţiă
celerat. Pănă la Predeal Maj. Lor vor fi svonit, că mareşalul br. Waldstătten, in­ eminentă, cu clasifioaţiune bună au eşit
Lecţiile private de piauo, limba
însoţite de toţi miniştrii în frunte cu pre­ spectorul armatei comune, după încheierea francesă şi română la dâmna Leontina 4, simplu maturi 3.
şedintele consiliului, D. Sturdza, oare a manevrelor corpului 12 de armată din Ar­ Hesshaimer şi Maria Selter, se vor începe / Cu tote că de religiuuea gr. catolică
sosit din străinătate Miercuri. deal, va merge la Sinaia, unde va fi pri­ Luni, la 2 Sept. st. n. — D-şâra lulia s’au declarat de toţi 91. de religiunea ori­
mit în audienţă de cătră Maj. Sa Carol, Hesshaimer îşi oontinuă studiile pentru entală 2; de naţionalitatea română s’au
lua
Turişti din Bucovina. Iu 4 d Regele României. cultivarea vocei în Germania şi va fi su­
0
St. Mărie an fost pe la Redacţia nâstră plinită de oătră sus numitele două surori declarat numai 70, deşi oel puţin numele
doi tineri din Bucovina, anume D-nii Radu Primarul Bucurescilor d-l I. P. ale sale. lor arată a fi români.
I. Sbiera, profesor la gimnasiul din Cer­ Demetresou, luându-şl concediu — pentru Nu soiu cum să ne esplicăm apoi îm­
năuţi şi Deoebal I. Sbiera, doctorand în timpul absenţei sale d-l I. G. Bibioescu a Un act românesc dela mama prejurarea, că în clasele I şi IV nimeni
teologie, amândoi fii ai cunoscutului scrii­ fost însărcinat a îndeplini funoţiunea de Iui Mihaiu-Vitezu. Sub titlul acesta d-l dintre români nu a studiat limba româuă.
tor şi profesor de universitate I. Sbiera. — primar. D. Onciul, profesor de istoria Românilor la La începutul programei stă-un trac­
Fraţii Sbiera au perours pe jos drumul Universitatea din BucurescI publică în „Con­ tat despre „pronunciarea corectă a nume­
Cas suspect. In cjiua de 26 o. un
44
din Buoovina prin Bistriţa, Deşiu, Cluşiu, vorbiri literare într’o nouă ediţie docu­ lor străine (az idegen nevek helyes kiejtâ-
călător cu numele G. Stolides, oare mergea
apoi prin munţii apuseni, de unde s’au dus mentul, prin care mama lui Mihaiu Vitâzu, sârol) scris de d-l Dr. V. Gyiszâlovics; în
cu trenul espres din Constantinopol la Ber­
la Sibiiu. De aoolo au venit cu trenul la călugăriţa Teofana, dâruesoe mănăstirii Oo- acest tractat la pag. 18 scriind autorul
lin, s’a îmbolnăvit subit între staţiunile
Braşov şi după o petreoere de o cji, au zia satele Frăsinetul şi Studeniţa din jude­ despre numele şi numirile române (D-l
Ujvidâk şi Verbâ-z, aşa că în Budapesta
plecat la Sina’a, de unde se vor reîutdrce ţul Romanaţî, pentru sufletul marelui său Dr. feflă ou cale a scrie rumen vsgy olâh!)
s’a dat jos din tren şi fu transportat la
acasă pe la Paşcani. spitalul „St. Rochus , unde a murit. — fiu. Aceste sate au fost date de Mihaiu- cji ce că: „poporul român înainte cu câte-va
44
a Voevod „cinstitei şi dela inimă preaiubitei decenii s’a folosit de slove cirilioe, de cu­
F. M. K. E. Aceste patru litere în- Medicul primar al spitalului, bănuind, că maicii sale „Dâmnei Theodorei (călugă­
44
44
rând însă scrierea latina s’a făout generală;
semnâză „Societatea culturală maghiară de ar fi un oas de oiumă, a luat t6te precau- riţa Teofaoa); âr el le cumpărase când a ortografia — cjicce oă — e de trei feliurî:
u
tt
nord , sâu cu alte cuvinte „kulturegylet -ul ţiuaile presorise pentru asemenea întâm­ fost Ban al Craiovei.
înfiinţat pentru maghiarisarea Slovacilor. plări. La autopsia cadavrului însă se dice, vechia, etimologică; mai nouă fonetică şi
Dooumentul acesta s’a dat la mănăs­ o altă ortografiâ intermediat ore............. apoi
Acâstâ societate şî-a ţinut cjilele acestea că s’ar fi constatat, Stolides a fi murit de tu-
tirea Cozia, în 8 Noemvrie 7111 (1602), e cjice marele linguist mai departe, oă româ­
adunarea sa generală în Tâtrafured. Din beroulosă. Ou tote acestea cadavrul a fost
44
44
scris pe pergament în o frumosă cirilică nescul „de sună ca ungurescul „gy , şti
raportul anual reiese, că acest kulturegylet înmormântat mai adâno, decât de obiceiii
a înfiinţat anul trecut biblioteci populare, şi împrejurul oosoiugului duplu şi închis românâscă şi într’o limbă plină de duioşia sună ştyi. „te“ ca „ty“. Spre mai mare
jalnicei mame după mortea fiului său. Pri- probare aduce şi esemple chiar numele
societăţi de lectură şi reuuiunl de oântărî hermetio, s’a pus var.
ma-datâ a fost publicat de fostul director Bucuresol — Bukurâsty, Ploieşti = Ploâsty
în număr de 11. Afară de acâsta a împăr­
Populaţia din Budapesta. După re­ al archivelor statului român, C. D. Arioescu, Predeal = Pregyâl, Tergovişti = Tergo-
ţit premii pe la învăţătorii, oarl s’au „dis­
censământul dela 1 Ianuarie 1901, populaţia în revista istorică a archivelor României visţy etc. etc., aşa îi „luminăză învăţatul
44
14
tins pe terenul maghiarisării şi înafară de
civilă a oraşului Budapesta era de 716.864 la 1876. profesor pe colegii săi şi pe unguri.
şoâlă, pe cale socială. Societatea, în timpul i
suflete faţă ou 492.237 suflete dela 1891. Etă ce scrie d-l D. Onciul despre Preotul Bâlibanu
de 19 ani, de oând lucrâză, a ajuns „fru-
Va să dică crescerea populaţiei în aceşti aoest preţios act de donaţiune: „Pe lângă
m6se“ resultate, despre cari, dâeâ vrea
din urmă cjece ani se urcă la cifra de interesul scienţific, documentul ce-1 publi­
oine-va să se convingă mai de-apr6pe, să
224.637 suflete, piarele uuguresol se bu­ căm din nou va mai afla aoum şi un inte­ Bastimentele marinei române.
06tâscă statistica emigrărilor Slovacilor în
cură de acest spor şi făcând soootâla pe res de actualitate. La 9 August st. v. se
America. Inspectoratul general al navigaţiei şi
alţi 4 000 ani înainte, prevăd pe la anul împlinesc trei sute de ani dela mârtea lui
porturilor a publicat cjilele aoestea lista
Nou internat. în Caransebeş. Abia 1911 o populaţiă de un milion. Bucuria Mihaiu-Viteazu, eroul martir al unirii ro­
bastimentelor marinei române, de răsboiîi
au trecut doi ani, de când s’a deschis in­ lor însă va trebui să fiă cam tulburată, mâne, prin dânsul întrupată şi ou dânsul şi comerciii, aflate înscrise la 1 Ianuarie
ternatul teologic şi âtă, că astădl putem să oând ceroetând mai de-aprope, vor vede, oă oăcjută. Cu lacrămile duiâsei mame, eter- 1901.