Page 55 - 1901-08

Nr. 181—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Ia aoea listă simt trecute şi semnalele atunci răsboiul va fi fără sfîrşit şi ura din­ Daţi-ml voia, domnule redactor, să vă tanul va tace totul în interesul res
distinctive ale bastimentelor, semnale ce se tre Englesî şi Buri va fi nestinsă. spun, că mi-a că4ut tare greu, că tocmai tabilirei păcii. Decă Turcia ar ob-
află trecute în codul internaţional de Kitehener raportâză din Pretoria ur­ într’o fâiă românâsoă s’a publioat un atac
semnale. aşa de vătămător faţă de mine, dâr peutru- ţinb vr’un resultat, acesta ar forma
mătârele : oă eu în tâtă vremea oe am petreout’o îu un precedent, în urma căruia P6rta
Bastimentele de rdsboiu. Din lista pu­
blicată de inspectorat se constată, că Ro­ Dela 19 o. au câcjut 32 Buri, au fost comitatul Făgăraşului mi-am dat silinţa să se va încerca a se purta tot aşa şi
mânia posedă 28 bastimente de răsboiO şi vulneraţi 24, prinşi 139, capitulaţi 185. Au fiu cât se pâte de prevenitor faţă de popo­ faţă cu alte puteri.
'21 bastimente de servitudine de răsboiii. căcjut pradă 234 cară, 286 cai, 6615 vite. rul român ; de altcum mă mâogăi pe de o Londra, 28 Aug. Se telegrafâză
parte cu aoeea, că oeroetarea judeoătorâscă
Bastimentele d9 răsboiii se împart Generalul Blood a sosit în Middelburg fără pornită în causa Wittner va arăta adevărul din Peking, că Lihungciang a însci-
astfel: 6 canoniere: Alexandru cel Bun, să dea de resistenţă. Colonelii Altenby
Griviţa, Oltul, Bistriţa, Fulgerul şi Şiretul; oelor spuse de mine în splendida lumină, inţat er! pe decanul corpului diplo­
1 încrucişetor : Elisabeta; 6 şalupe de poli­ şi Kekewich operâză pe teritorul, ce vine âr de altă parte sunt oonvius, că toţi acei matic, că a sosit plenipotenţa pen­
ţia: Grănicerul, Pandurul, Poteraşul, Rân­ la nordul munţilor Megalie. Aici s'au pre­ cetitori ai „Gaz. Trans.", cari mă ounoso tru subscrierea procesului verbal şi
dunica, Sentinela şi Veghetorul;. 1 bric: dat mai toţi Burii. pe mine şi aotivitatea mea mai bine şi mai tot odată a cerut termin pentru
Mircea; 5 torpiiâre: Năluca, Sborul, Smeul, Din Haga se telegrafâză, oă agentul de aprâpe decât scrietorul acelui articul,
vor osândi oum trebue vătămătorul atac, acesta subscriere.
Vulturul şi Şoimul; 1 şalupă: Argeş; 3
şalupe oanoniere: Opanez, Rahova şi Smîr- din Europa al Transvaalului a schimbat oare pe nedrept s’a îudreptat în con­ Basel, 28 August. Călătoria prin
dan ; 1 vaporaş: Prutul şi trei şalupe tor­ mai multe depeşl ou ministrul de esterne tra mea. cipelui Tsun spre Berlin s’a amânat
pilare : Teleorman, TrotuşI şi Vedea. rus, Lambsdorff, ca să intervină pe lângă Gu distinsă stimă ârăşî pentru vre-o 2—3 (Ţie- Căuşele
Bastimentele de servitudine sunt: 7 Ţar, mijlooind pentru primirea lui Kriiger. B r a ş o v , 25 Aug. 1901. acestei amânar! se aduc în legătură
şlepuri, 10 pontone, 2 eeainurî şi 2 pontone Dr. Felcete Endre, cu ore-car! condiţiunî, dictate dela
pentru torpile.
nobil de Tasnâd şi de Kirâly-Darâcz, Berlin, pe car! principele comuni-
Bastimentele de comerciu ah statului. întâmpinare. pretor al cercului Bran din
Sunt 45 ou maşină şi vele, âr 59 de servi­ com'tatul Făgăraş. cându-le la Peking, aştâptă se-i vină
tudine. Ni-se cere publicarea următorei întâmpi­ răspuns la Basel şi numai după
Dintre cele ou maşină şi vele sunt: nări : aceea va pleca mai departe spre
2 vase cu aburi, 12 remorchere, lOvapâre, Onorată Bedacţiune! Se caută măeştri şi sodali meseriaşi Berlin.
2 vaporaşe, 1 elevator, 1 pilotinâ, 5 vapâre Numai astădî mi-a venit la cunoscinţă, români!! Londra, 28 August. O telegramă
poştale, 1 şalupă remorcher şi 4 vapâre de că în „Gaz. Trans". din 16 a lunei curente
l i » Daily
mărfuri. Iu urma unor cereri sosite la biroul din Petersburg a (Ţ aru u
a apărut o epistolă lungă datată din Bran.
Bastimentele de servitudine sunt 2 ma- Aoâsta epistolă sa ocupă în parte şi cu Sooietăţii sodalilor români „Lumina" din Mail“ anunţă, că Ţarul şî-a schim­
hone, 3 şiepurî cifcernă, 2 Tank-petrol, 2 persâua mea şi anume într’un chip necu­ Braşov, se caută un număr mai mare de bat părerea despre resboiul din Africa
Tauk-url şi 50 şlepuri. viincios şi vătămător; de aceea eu referin- măeştri şi soda'I harnici de meserie pentru de sud şi că va coopera împreună
Bastimente de comerciu particulare. du-mă la legea de pressă ou tâtă stima te cu Franţa la încheiarea păcii.
Sunt 114 ou maşină şi vele şi 193 de ser­ rog, domnule redactor, să binevoescl a pu­ următârele branşe:
vitudine. blica în preţuita fâiă ce redaotezl următâ- 1. împletitori de răchită, papură, paie,
In cele 114 sunt: 34 oaiourl, 11 goe- rea rectificare: trestie şi panglică de lemn (spân). 2. Frân­ P g W JE St H M.
lete, 29 ceam-url, 10 remorchere, 3 brikurî, Ceea-oe a-ţl publicat referitor la stră­ ghiei-!. 3. Lemnarl-rotarl. 4. Fieraiî (fauri)
5 vapâre, 1 vaporaş, 1 vapor de mărfuri, pungerea lui Wittner Jâzsef, târgoveţ din cunoscând şi potcovăria. 5. Butnari (dogari). Ciorap albastru. Tâtă lumea scie,
5 braţiere, 1 şalupă, 2 iack-url, 7 craniţe, Braşov, străpungere făcută de un gendarm 6. Tinichigii. 7. Olarl-oeramiştI. 8. Pălă- că femeilor, care se ocupă ou literatura,
1 dragă, 2 brickurl-goeletă, 1 sirenă şi 1 în cancelaria mea, este o scornitură fără
mahonă. temeiii dela început pănă la sfîrşit şi es- rierl. 9. Cojocari. 10. Corelări. 11. Perieri. cu scrisul, li-s’a dat numele de „Ciorap al­
punerea întrâgă este răutăciâsă şi neoorăs- Doritorii de a se angaja la vre-una bastru", dâr nu tâtă lumea scie, de unde
Bastimentele comerciale particulare
pentru servitudine sunt: 115 şlepuri, 45 pun4ăt6re adevărului. Ou ocasiuuea inci­ din aceste meserii ou contract pe 5 ani, în vine aoâstă numire. Asupra originei aces­
e
ceam-url, 1 elevator, 8 craniţe, 4 mahone dentului din cestiune în cancelaria mea au condiţiunl fârte bune, să se adreseze la sub­ tor vorbe sunt două versiuni. 1) Se 4i° j
şi 2 poduri. fost afară de patrula de gendarml, Wittner semnatul pănă la 28 August v. a. c. că Lady Montague, ounosouta soriilore en-
şi cumnatul său, încă 7 martori, anume
Tonagiul bastimentelor de comerciă Fekete Aladâr, şcolar de cl. VI gimn., Braşov, în 15 August 1901. glesă, după-ce bărbatul ei a fost revocat
ala statului variază dela 10 tone pănă la Resan Moise primar în Şirnea, Bartolomeift din postul de ambasador la Pârtâ şi s’a
14^0 tone. Arseniu Vlaicu,
Fodor vice-primar în Şunon, Henrio Lukas reîntors la Loudra, a adunat în jurul său
Cel mai mic tonagiu îl are vaporul notar-contabil, Mândru Iuon, servitor de preşedintele societăţii „Lumina" un cerc de scriitori ou reputaţie, între oarî
„Vulturul", âr oel mai mare îl au vapârele canoelariă, Rusu Ioau din Sohodol şi un Braşov.
de marfă „Iaşi" şi „Bucuresol". Tonagiul om ou numele Nicoră din Tohanul vechih. era şi Addison, Steele, Young şi Pope.
bastimentelor de servitudine ale statului Ou toţii la olaltă au fost martori la sceua Dintre aceştia oel mai fidel aderent al
variâză dela 25—365 tone. aceea, când Wittner în turbarea sa (oă de pulhSică. Dâmnei de Montague era unul ou numele
La vasele de comeroih particulare oe l’au adus gendarmii la pretură, numai In urmarea „Apelului" nostru din 31 Stillingfleet, care avea obioeiul de a purta
tonagiul e dela 15 -1030 tone; âr la cele după-ca gendarmul îl străpunsese, am aflat) Martie a. o. publicat în Nrul 84 al „Gaze­ ciorapi albaştri. De aici societatea dâmnei
de servitudine, dela 14—650 tone. nu numai pe mine şi pe patrula de gen­ tei Transilvaniei" pe lângă cele publicate de Montague fu numită „olubul ciorapilor
Dala construcţiei. Dintre bastimentele darml ne-a înjurat ou înjurăturile oele mai
statului pentru oomeroiii, cel mai veohih josnice, ci în cancelaria mea, dimpreună în 15 Maiu a. o. Nrul 122 al acelei preţuite albaştri" şi acest nume a rămas mai ales
e vaporul poştal „Orientul", construit la cu cumnatul său a sbierat, a înjurat şi a „Gazete", au întrat încă în favârea edificării pentru damele, oarî luau parte la seratele
1870, âr cel mai nou e remorcherul „Brân- răcnit, âr pe conducătorul patrulei de gen­ şcâlel române din Şireag următârele oferte literare. 2) A doua versiune este următâ-
■coveanu", construit în anul acesta. darml, fără ca fiă acela ori altcineva să-l dela generoşii domni, cărora asemenea li-se rea: Se 4ice, că în Veneţia s’a format în
fi vătămat cu o vorbă chiar, la ataoat, a
Cele mai multe din vasele comeroiale esprimâ cea mai căldurâsă mulţămita : anul 1600 o societate, care se numia „So-
ale statului au fost construite între anii început să-l îmbutuşâsoă şi gendarmul nu­ 1) Dela Escelenţa Sa Domnul Dr. loan cietâ della Calza" („Societatea ciorapilor"),
1893 şi 1899. mai după-ce în numele legii şi mai de Szabâ Episcop gr. cat. (prin d-1 protopop) ai cărei membri erau obligaţi a purta
multe ori l’a provocat la ordine, a făcut
Vasele de serviciu au fost mai t6to întrebuinţare de arme, lovindu-1 pe înfuriat 20 cor. 2) M. O. Domn Miehail Fagaraşian oiorapî albaştri. Din Italia s’a răspândit
construite îu anii .1891, 92, 93 şi 97. mai întâiQ odată cu sabia şi când acesta protopop în Tetire 10 cor. 3) dela Domnul acâstă societate în Franţa şi Anglia, unde
In privinţa marinei comerciale par­ i-a smuls gendarmului sabia din mână, nu­ Franoisc Farkas, notariu ceroual în Şinte-
ticulare e de observat, că dela anul mai atacatul gendarm, âr nu oelălalt l’a reag 5 cor. 4) dela spectatul domn Gavriil acâstă numire s’a aplicat mai ales damelor,
1891 nu s’au ooustruit nici cl-*ce vase străpuns în piept. Verticu, jude reg. în pensiune îu Bistriţa ce se ooupau ou literatura.
pănă adf. 5 cor. 5) dela domnul Achim Maniu, oficial
Aşa stă trâba şi nu alt-oum! Nu e Waldersee pe scenă. Când Wilhelm
Cde mai multe au fost construite în­ adevărat, oă eu nainte de a-i asculta aş fi militar în Serajevo (al doilea ofert) 2 oor.
tre 1870 şi 1890. 6) dela domnul Eliu Micşa sub-oonduoător împăratul Germaniei, îşi trimisese soldaţii
vrut să i închid pe amândoi ca pe nisoe
Forţa vaselor. La vasele de comeroitt hoţi! la cartea funduară în Deşiu 1 cor. 7) dela săi îu China, le-a ţinut o vorbire înflăcă­
ale statului forţa, socotită în cai, cea mai Căci, ve4î, pe când gendarmii îi oon- d-1 Alexiu Bogdan, cancelist în pens în Cus- rată, în care s’a esprimat astfel: „Noi Ger­
mică e de 5 oai la vaporul „Vulturul" şi duoeau la oficiul pretorial şi chiar înainte driâra 2 oor. 8) 4ela domnul loan Belciug manii, numai de Dumne4eu ne temem!“
cea mai mare e de 1250 cai la vaporul de de a mă fi zărit pe mine, începură să urle, preot gr. cat. în Prislop (prin d-1 protopop) Aceste vorbe ale împăratului au străbătut
mărfuri „Constanţa". oă să-i ducă numai la solgăbirău, că îl vor 2 cor. 9) dela d-1 Iosif Boca comerciant în pretutindenea şi acum au dat prilej şi la
Bastimentele de oomoroiu particulare străpunge şi pe el şi şi pe gendarml! Şi Gherla 60 bani, 10) dela loan Rus cantor
în Şireag 2. cor. 11) Vasilie Ilisiu moşiul o intervenţia diplomatică, care s’a întâm­
cu maşină au o putere dela 32—385 cai. în localul oficiului sbierau, înoă înainte de
a începe eu pertractare* cu ei, aşa că un în Şireag 2 cor. 12) dela Vasile Rebrian plat nu de mult în Lemberg. Un aotor al tea­
subprimar în Şireag 1 oor. 13) dela popo­
om, obicinuit a umbla printre âmeul de ranul Grigore Moldovan dimleanu 2 cor. trului orăşenesc polonez de acolo adeoă ou
RSsboiul din Africa sudică. cuviinţă nu-şl pote închpui aşa oeva. Suma 53 cor. 50 bani. numele Glinszky, ca să-şi presente rolul său
Oe se atinge apoi de persona mea, împodobit cu ceva mai de aotualitate, a pus
Se scrie din Hilversum, oă preşedin­ nu sciu oine a scris acel articul, pentru-oă Pe toţi aceia Prea stimaţi domni, că­ cuvintele împăratului în gura lui Waldersee,
tele Kriiger ar fi declarat într’o conversa­ el s’a ascuns în sigurul îutunerec al anoni- rora am adresat apelul nostru supraamintit, care striga pe scenă: „Noi Germanii, numai
ţie, oă starea luorurilor este tot oea veche, inităţii, dâr fiă acela cine-o fi, el nu este îi rog ou tâtă stima, să binevoieecă ofer­ de Dumne4eu ne temem!" şi după aoâsta
afară de atitudinea Angliei. Burii urrnâză competent, să critice seiinţa mea iuridică tele culese a mi-le trimite în timp de
fără a mă asoul'a pe mine. Er respectarea o’un revolver încărcat în mână, s’a ascuns
tot tactica aceea, pa oare o aveau la înce­ o lună.
legii negreşit nicî-odată dela el n’arn s’o sub masă. Publioul polon a isbucuit în rî-
putul răsboiului. Numărul Burilor a scă4ut, Şireag în 25 August 1901.
învăţ. După numele meu a pus în paren- sete cu hohot şi prin oraş se disouta mult
ce e drept, dâr resistenţa lor are şi acuma tesă „Schwarz", vrând să arate, că eu sunt Petru Mureşian Şireganul, asupra acestui incident hazliu. Consulul
t6te calităţile unui răsboiii regulat. Coman­ ori oă am tost Jidov, şi că mi-am schimbat cole tant. german ÎDsă a cerut sstisfaoţiă pentru aoâsta.
danţii buri, guvernul şi poporul bur dom- numele. Poliţ-a din Lemberg, după cum se anunţă,
nesoe încă. Proclamaţia lui Kitehener nu Dâr nici un om cu mintea la loc nu a şi împlinit dorinţa consulului, a citat pe
pâte să-i atribue ruşine ouiva, că e Jidov;
pâte se aibă, decât un singur efect, acela SG1RI ULTIME. ece
căci negreşit sunt forte mviiţî Jidovi, oarî aotor şi l’a amendat ou — 4 corone.
de a-le arnărî sufletul, a-le oţăli armele şi
faptul întâmplat l’ar fi espus într’un ohip
a-le faoe resistenţa ou atât mai încăpăţî­ ou mult mai ouviinoios şi mai oorăspun4ă- Viena, 28 August. Ambasadorul
nată. Afirmaţia, că cele două republici ar tor adevărului decât anonimul scriitor al Constans, venind din Constantinopol, J ) o c t o r u l
fi conspirat în potriva hegemoniei englese articulului. Dâr în interesul adevărului am a trecut acţl pe aici şi aşteptând tre­
să declar, oă îndrăsnâla scrietorului acelui
în Africa de sud, este o minoiună, care a nul pe peronul gărei, a stat de vorbă ALESANDRU de VAIDA-VOEYOD
articul chiar şi de aceea trebue s’o resping,
pricinuit atâta vărsare de sânge. cu o persdnă înaltă. Constans şî-a
pentru-eă nici eu, nici familia mea nu sun­ specialist pentru bole interne
Un corespondent al 4' aru u esprim&t bucuria, că cu ocasiunea
' i „Daily tem Jidovi şi numele nostru totdâuna a
Mail" a avut de asemenea o convorbire cu fost cel care este astă4l. Şi oine este cu­ incidentului dela Constantinopol, toţi CARLSBAD,
preşedintele Kriiger, oare a declarat, oă rios să afle adevărul, că adecă noi suntem diplomaţii de acolo au fost cu den­ A l t e W i e s e , „Drei Staffeln.“
dorinţa lui cea mai intimă este, ca engle- nobili unguri de sute de ani, acela se pâte sul solidari şi a lăudat atitudinea yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyvyyyyy
adresa la tatăl meu Fekete Beno consilier
aii şi burii să se împace şi să trăiâsoă Ţiarelor, din cari nici unul n’a luat
regesc şi direotor de finanţe în Braşov.
pace unii lângă alţii în Africa de sud. Tatăl meu apoi îi va putâ arăta diploma partea guvernului turcesc. Ambasa­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Dâcă Englesii nu se învoiesc la aoâsta, referitâre la nobilia nâstră. dorul adaase, că e speranţă, ca Sul­ Redactor responsabil: Traian H. Pop.