Page 57 - 1901-08
P. 57
KEDACŢUJNEA, „gazeta* iese în fiEcare
AdjninistTaţiiiiiea şi Tipografia Abonamente pentru Aistro-tJngarla:
Braşov, plaja mare nr. 30. Po un an 24 cor., po şdso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scriflorî nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă 8 fi. po an.
meso.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Po un an 40 franol, pe şdse
luni 20 fr-, pe trei luni 10 fr.
ss primesc la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorele Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
In Vlena : la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Ntuc. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalek, A. Op- Abonamentul pentrn BraşGP
polik Nachf. Anton Oppelik. ÂAmmistrafiunea, Piaţa muie.
în Budapesta: la A. Y. Qold- Tfirgul Inului Nr. 30, otugiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe ş£se
Leopold (VII ErzsfSbet-kdrut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL I NSERŢ IU NI L 0 R: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbne____Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 8-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 1901.
Saşii şi viitorele alegeri. oficios unguresc umblat. cum ve- se seim, ce putem aştepta dela na Călătoria Tarului in Germania.
(jurăm, a atribui decisiunea, care ţionalităţi, dăcă vom fi concilianţi Piarul „Peterburgskija 'W’jedomosti apre
44
E deja cunoscut cetitorilor noş a optat pentru o posiţiă mai indepen faţă cu aspiratiunile lor şi le vom ciază cu următârele ouvinte visita părechei
44
tri, că Marţi dup.ă încheierea festivi dentă a deputaţilor saşi şi contra ajuta se se întărăscă şi înmulţăscă . imperiale în Germania : „Cooperarea Rusiei
tăţilor din Sibiiu, la care au luat Intrării lor în partida guvernului, Apelâză mai departe numita ou celelalte puteri în Asia de ost, rolul
44
parte tote reuniunile Saşilor arde aşa numitei „intrasigenţe a direc- foia la „opiniunea publică maghiară , conducător, ce l’a avut aoolo comandantul
leni, a ţinut şedinţă şi „comitetul ţiunei verc|ilor“. Din causa acbsta se nu uite, că deputaţii saşi prin suprem german, raporturile de înrudire şi.
central săsesc“ spre a lua hotărîrî s’a şi grăbit preşedintele comitetului aceea, că se feresc de a întră în bună vecinătate, ce au esistat totdâuna în
privitore la atitudinea Saşilor la de a rectifica afirmarea oficidsă un- partidul liberal, nâgă ori-ce soli tre dinastia rusâscă şi germană, solidarita
viitorele alegeri dietale. gurescă, declarându-o de tenden- daritate cu statul maghiar, fiind-că tea intereselor nostre politice şi economice,
Ddcă cumpănim cuprinsul deci- ţidsă, debre-ce nu pbte fi vorba de nu se sîrnt ca membri ai naţiunei, tâte acestea trebue să producă încredere
41
siunilor luate de amintitul comitet „intransigenţă , când se c}ice, că ac ci trăiesc pentru sine, ca şi când şi prietenie reoiprooă, care fiind atât de
săsesc, cum le vedem publicate în tualmente încă deputaţii saşîse-nu se s’ar afla în Saxonia. naturală şi tradiţională, nu potesă producă
„Kronstâdter Zeitung , ajungem la alăture la partida guvernului; br de In fine fdia guvernului ameninţă niol O nelinişte său bănuială la alte puteri.
44
conclusiunea, că atitudinea politică altă parte nu mai pdte fi vorbă de că decisiunea Saşilor va avă conse- Individualitatea împăratului german, atât de
4
a Saşilor ardeleni va fi şi în viitdrea o „direcţiune a vergilor *, deore-ce cuenţe şi provăcă pe tdte partidele talentat şi energio, este atât de importantă
dietă, cel puţin pentru un timp 6re- au încetat diferenţele între „vere}! maghiare, ca se se lapede de depu în relaţiile internaţionale, încât o întâlnire
44
44
care, tot cea de păDă acum. şi „negri . taţii Saşî, atât de separatişti, se nu cu densul este indicată. De aceea visita
Saşii ardeleni se vor basa în Ou alte cuvinte se spune, că le dea nici o ascultare şi se-i oco- dela Danzig a Ţarului va fi o nouă con
acţiunea lor şi de aci încolo pe cu Saşii vor se ia de ocamdată posiţiă lăscă. firmare a prieteniei ruso-germane şi trebue
noscutul lor program poporal din expectantă, ceea-ce înse nu eschide, N’a ajutat dăr nimic Saşilor; că să fiă întâmpinată cu simpatiă şi în Fran-
Iunie 1890 şi comitetul central aş ca cu timpul, schimbându-se întru au căutat se evite şi de astădată cu oia, unde s’au uitat deja multe din trecut
teptă, ca comitetele districtuale şi cât-va împrejurările actuale, se chib- atâta precauţiune ori ce ar fi putut se şi unde este speranţă de-a întemeia o apro
adunările electorale săsescî se can zubscă şi intrarea în partida guver nască în cei dela putere bănuiăla, că ei piere franco-germană .
44
dideze şi se aldgă numai bărbaţi, nului. ar avă de gând a iniţia o acţiune naţio
cari vor primi fără reservă progra Ou totăprecauţiunea acestei deci nală, figurând ca partid naţional deo
mul poporal săsesc. şi un! şi cu tote că şi în cestiunea sebit în viitorea dietă, căci şi simp La situaţia în Peninsula balcanică.
In ce privesce posiţia de partid grupării deputaţilor saşî între ei, s’a lul fapt, că deocamdată vor se ob Sub titlul acesta „Neue fr. Presse se
44
a deputaţilor săsesc! în viitdrea luat o hotărîre, prin care se evită serve o atitudine espectativă, li-se ocupă de articulul diarului „P. Lloyd , cji-
44
dietă, s’a ivit în sînul comitetului înfiinţarea unui club naţional săsesc ia în nume de rău — ba să văd când :
central un curent, pe care îl putem în viitbrea dietă şi se admite numai ameninţaţi în modul cel mai brutal. „Ore-oare mirare deştâptă un articul
41
44
numi îmbucurător, esprimându-se de ţinerea de „conferenţe pentru a se Acesta este o învăţătură pentru tote al lui „P. Lloyd , oare se crede a fi ins
cătră majoritate dorinţa, ca viitorii înţelege deputaţii aleşi pe basa pro naţionalităţile, asupra căreia trebue pirat dela ofioiul de esterne şi care se face
remarcabil prin tonul neobicinuit, în oare
deputaţi saşî actualmente(„dermalen ) gramului poporal săsesc asupra pro să discutăm mai pe larg. vorbesce despre înţelegerea austro-rusă din
u
se ocupe o posiţiă înafară de parti blemelor lor parlamentare şi poli anul 1897“.
dele dietale esistente. Modul înse tice, totuşi guvernamentalii ungur! Slovacii la Papa. Scriitorii slovaci După acâsta „N. fr. Presse reproduce
44
cum se face acesta „fără alterarea sunt forte nemulţumiţi şi mâhniţi, de religiunea catolioă au soris o carte sub parte în estras, parte verbal articulul amin
punctului 6 al programului , — care că Saşii se feresc aşa de mult de a titlul de „Tovarisetvo , pe care aveau de tit şi Ţ® 6 :
41
u
punct dă mână liberă cu privire la alege deputaţi de partida liberală şi gând să o presente papei în cursul anului „Dâcă în adevăr aceste espunerî îşi
posiţia de partid — lasă a-se cu- voesc se alegă tot numai deputaţ! trecut jubil&r, dâr prin diferite intrigi din au originea dela palatul oficiului de esterne
nosce, că cei ce au esprimat acea saşî, car! „afară de microscosmul partea „dictatorilor infulaţl — cum îi nu- din Vieua, atunci trebue să ne întrebăm
44
dorinţă înşi-şî nu se aştdptă, că toţi german din Ardeal , nu mai au sens meso ei pe episcopl — au fost împedecaţl. cu mirare, ce p6te fi causa acestei neîn
44
crederi atât de aspru accentuată în inten-
deputaţii saşi îi vor urma, grupân- pentru alt-ceva, şi „vor se se es Sermanii slovaci au de suferit multe dela pri ţiunile Rusiei relativ la observarea stipula-
du-se solidar înafară de partidele chiveze din cercul politicei generale matele din Strigon şi dela episcopii, cari ţiunilor încheiate cu Austria.
44
dietale. maghiare . vrâu să-i maghiariseze şi oând se duo în „Nu putem bine înţelege, cum esage-
Asupra acestui punct, care afară Acestei nemulţămirî îi dă viuă pelerinaj la Roma, nu vrâu să-i recomande rările şi descrierile false ale coresponden
de acela al programului, a fost cea espresiune guvernamentalul „Peşti papei, ca slovaci, — oi ca unguri. Abia ţelor foilor rusescl, pe cari le oitâză şi cu
44
44
mai capitală din cele ce s’au discu Napld , mărturisind de altmintrelea, acuma în luna Iulie, după multe stăruinţe, drept le ironisâză „P. Lloyd , ar putea să
formeze un motiv de ajuns, spre a pune în
tat, s’a încins, cum se vede, o viuă că Saşii au fost în drept de a lua au reuşit oâţl-va a obţine o audienţă dela mod atât de categorio întrebarea, dâcă Ru
discusiune, care, se (ţie©) că a durat hotărîrea aceea. „Purtarea Saşilor , papa, în care au presentat numita carte oa sia vre să mai ţină ori nu la înţelegerea
44
mai multe 6re, desbătendu-se în le cjice, „prin care voesc se se sepa- venită din partea naţiunei slovace..., piarele din anul 1897 ?“
gătură cu apreciarea situaţiunei de reze de partidele maghiare, este o şoviniste sunt forte înfuriate.... Piarul vienes vorbesce apoi de suspi-
faţă a poporului săsesc. Raportul învăţătură salutară pentru noi, ca ţionănle rusescl faţă ou intenţiunile Aus-
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . descoperi femeii! De sigur nu sunt secrete am să te las, să te fad franc-mason, fără acela, de a se îngriji mai mult de 6menî
pentru omeni onorabili şi oulţî. să mă iniţiezi şi pe mine în misteriile vos- străini, decât de soţia şi copiii lor. După
— De alt-fel îmî este egal, Kaudel. tre dela loje? La una ca asta să nu te părerea mea, un bărbat oinstit ar avâ de
Din dojenele cuconei Kaudel. — Să nu ne mai certăm asupra acestui gândesc!. Sciu, că nu va fi ceva de sâmă. ajuns să se ooupe ou ceea-ce se petrece în
lucru. Spune-mi numai atâta, ce a-ţl făcut dâr vrâu să soiu, chiar de ar fi un lucru casă la el, decât să-şi bată oapul ou âmenl
—Kaudel s’a făcut franc-mason, pentru care lucru
acolo în astă-sâră, mai mult nu-ţl cer şi neînsemnat. străini, cu cari n’are nici în clin nici în
cucona Kaudel nu numai că se revoltă, der devine
şi din cale afară curiosă. mă declar mulţumită. De sigur vor fi fost — Dâr în fine, eu îmi cam închipuesc mânecă.
nisoe prostii şi nici nu-mi prea bat capul ce o fi şi de aceea, nici nu e nevoie să-mi — Forte probabil, oă domnii masoni
— Kaudel! — Kaudel! — Nu se p6te
să aflu, dâr totu-şl mi-ar plăcâ să soiu. spui. Secretul vostru oonstă, probabil mi te numesc acum: „frate Kaudel . Straşnio
41
să dormi încă. Ascultă Kaudel, oe am să-ţi
Aşa dâr, istorisesoe-ml, Kaudel, ce a-ţî fă mai într’aceea, că vă torturaţi nenorocitele frate, asta pot s’o spun. Ha, ha ha. Ml-ar
spun. M’am lămurit în fine şi putem, dâcă
cut în astă-sâră ? vostre femei şi le tiranisaţl şi faceţi din plăcâ să te văd odată îmbrăcat cu şurţul
vrei, să ne înţelegem în bună pace.
— Nimic? — Te rog Kaudel, să juu ele sclave, — atâta şi nimio mai mult! dinainte şi cu mistria în mână; trebue să
— Trebue să-ţi spun însă, Kaudel, că
mă prostesc!, oăcî eu sein mai bine. îmi Alt-ceva niol nu pâte să fie, căci la din ai aerul de o veritabilă calfă de zidar.
nu mai pot trăi cu tine. Ori îmi vei spune închipuesc, oă va fi fost ceva mai mult contră niol nu v’aţl ruşina aşa de tare a Spune-mi, te rog, pentru-ce îmbrăcaţi şur
totul din fir în păr, ce ai făcut tu în sâra decât nimic, dâr sunt mulţumită să aflu vă divulga secretul. Oăcî tot, ce e bun şi ţul ? De luorat soiu că nu lucraţi nimioa,
asta, ori — eu părăsesc mâne' dimi- măcar o parte. VedI, Kaudel, de aşi fi eu cinstit n’are nevoie să fie ţinut ascuns. — pentru-ce aşa dâr şurţul? Ah! dâcă aş fi
nâţă casa.
în locul tău, tu ai sci deja tot, căci mie De ceea ce nu pote să-ţi fie ruşine, aoeea eu numai o efl domnitorul ţării, aş pune
— Căci unde nu mai este înoredere mî-ar fi absolut imposibil a-ţî asounde ceva. poţi s’o spui în faţa lumei întregi. numai deoât capăt franc-masoneriei, în scurt
între bărbat şi femeiă, s’a isprăvit ou gos Şi cred, că despre acâsta eşti şi tu convins — Voi n'aveţi secrete? Acâsta este timp nu s’ar alege nimica din prostia acâsta,
podăria, s’a isprăvit şi eu iubirea, unde — nu-i aşa? egal; în tot caşul este supărător pentru o te asigur, pe onârea mea!
bărbatul are secrete înaintea femeii. Un — Kaudel, tu eşti aşa de tare la oap, femeie, dâoă bărbatul ei e franc-mason şi — Dâr de oe să ne mai certăm, Kau
bărbat cinstit şi oum se cade nu pote să
oâ sfântă să fiă eine-va şi ar trebui să se nu vrea să o lumineze asupra aoestui lu del, — eu cred, că acâsta-i de prisos. Sâu
retacă nimica dinaintea nevestei sale.
supere de morte cu tine, dâr să nu-ţî în- cru, căci în oele din urmă, tot află ea o pâte escl bolnav Kaudelioă? Ia, povestes-
Şi ce fel de secrete măreţe pot fi ace chipuescl, că am să te las să dormi, nici bună parte din misteriile bărbatului, Da, ce-ml mie, care sunt femeia ta legitimă,
lea, pe care bărbatul nu îndrăsuesce a le nu-ml trece prin minte. Sâu cred! tu, că da, bărbaţii! — Secretul lor principal este povestesce-ml, ce secrete aveţi voi acolo ?
