Page 58 - 1901-08

Pagina 2 ;gazeta transilvaniei. Nr. 182. —1901.

triei ou privire la atitudinea acesteia faţă gariei formâză un corp de armată rusesc, tufc nimeni să sprijinâscă o astfel de pă­ pănă atunci în Francia. Ţarul doresoe să
cu Serbia şi cjioe, că şi aceste suspiţionărl că porturile bulgare, Burgas şi Varna, sunt rere a lui. cunâscă personal pe oei doi generali.
s’au făout în timpul după încheierea învo- a-se considera ca puncte de razim rusescl Mai departe declară, că discursul preo­ Diu Montdlimar, locul de nasoere al
ielei dela 1897; totuşi nu se soie să fi dat pentru oaşul, când nu ar succede a câştiga tului Kramer din Beşinău n’a fost polemic, preşedintelui Loubet, se sorie, că Loubet,
prilegiu la remonstraţiunl atât de vehe­ România pentru politica rusâscă; mai de­ ci el a apelat numai la solidaritatea depu­ înainte de pleoarea sa diu acel oraş, a pri­
mente, ca oele din articulul amintit. Insu-şî parte, că Rusia a făout navigabil braţul taţilor Saşi, ca pentru acuma ei să stea în mit pe primarul împreună cu consiliul oo-
contele Goluohowski a dis la 22 Maiu în Chiliei şi lasă ca corăbiile sale de răsboiii afară de partidul guvernamental. Preşedin­ jj munal, cari l’au felicitat pentru politioa sa
delegaţiunî, că înţelegerea austro-rusă pâte mai mici să trecă din Marea Nâgră pe Du­ tele spune mai departe, că e nemotivat a îşi pentru visita apropiată a Ţarului. Lou­
oferi o garanţă contra unei înrîurirî pagu- năre pănă la Galaţi, şi oă ooncentrâză mul­ numi acesta o direcţiune intransigentă „a bet a răspuns, oă visita lui Nicolae II la
44
44
bitâre a eveuimeutelor în Balcani asupra ţime de trupe la Prut, „Bud. Tagbl. con­ verdilor . In fine declară preşedintele Bruok- Dunquerque şi Reims dovedesoe, că alianţa
raporturilor reciproce dintre oele două tinuă aşa: ner, oă afirmarea privitâre la respingerea între cele două naţiuni puternice, cari sunt
puteri; dâr de aci nu se pote deduce, ...„La tote acestea mai vine, oă acum de cătră majoritate a ideei de a se forma atât de apropiate în sentimentele şi inte­
oă acea înţelegere va putâ împiedeca tâte în România propaganda rusâscă se face pe un club dietal de pariid săsesc e numai resele lor, este o garanţiă sigură a păcii.
erupţiunile ce se pot nasee în Balcani, de f»ţă. pilele acestea numai s’a înfiinţat în întru atâta esaotă, întru cât în adevăr nu Acâstă visiţă mai arată, că guvernul repu­
aceea întrâbă „N. fr. Presse : BucurescI cu bani rusescl o fâie, care de­ s’a aflat de lipsă înfiinţarea unui olub for­ blicai, cu t6te adversităţile, ce le întâm­
44
clară de-a sa tendinţă unirea tuturor po-
„Să se fi schimbat 6re în timpul acesta mal în sens technio, ou marele aparat al pină, urmâză cu prudenţă şi oonseouenţă
scurt vederile guvernului într’atât, înoât nu pârelor de oonfesiunea greoo-orientală, ne- unui partid parlamentar; de altmintrelea politioa tradiţionala a Franciei.
numai evenimentele îq Balcani, ci chiar şi luâDd afară România şi Greoia şi aţîţă în
mod neruşinat contra Austro-Ungariei, re­
comentarea lor sâ fiă în stare a înrîuri în s’a declarat, că este de dorit şi necesar, ca i ----------------
mod păgubitor asupra raporturilor reciproce clamând pentru România şi Serbia părţi deputaţii saşi aleşi pe basa programului po­
diu teritoriul ungar.
dintre cele două mari puteri? poral săsesc să se întrunâscă în conferenţe SCIRILE D1LEI.
„O’un ouvânt din partea rusâscă deja
44
„Espunerile lui „P. Lloyd presupu­ pentru promovarea şi eseoutarea probleme­ — 17 (30) August.
nând originea lor oficiâsă, pot fi notate de deci de ani nu s’a făcut agitaţiunea în lor lor parlamentare şi politice.
Balcani în mod atât de intensiv şi făţiş, ca
de-ocamdată numai ca un simptom, fără Acesta este cuprinsul rectificării d-lui Serbare unguresc» în vechea ca­
44
de a pute înţelege, că palavrele citate ar acum şi omul ar trebui să fiă orb, ca să Bruckner. pitală a României, ţ)iarul „Alkotmâny
nu vadă, că acolo se pregătesc ârăşl lu­
putea în adevăr să ofere motiv de ajuns aduce o dare de sâmă despre sfinţirea unui
pentru oonsideraţiunl atât de seriâse po­ cruri, a căror urmări nu se pot precaloula. drapel, ce s’a făcut în Tîrgovişte în diua
44
litice . „Dâcă pe lângă tote acestea mai
avem în vedere şi soirile răspândite foilor Din streinătate. de 18 August st. n. Drapelul este al sooie-
44
„Neue fr. Presse întrâbă, care pote tăţei „Regele Sft. Ştefan — secţia Tirgovişte
u
sârbesc!, rusesc! şi italienesc!, cari mereu
fi causa neîncrederei atât de mult accen­ Afacerile din China încă nici
sciu 9ă istorisâscă despre o agitaţiune aus- şi a fost sfinţit de preotul Bâlint Jânos,
44
tuate de „P, Lloyd , în intenţiunile Rusiei? tro-ungară în Albania, deşi ea a fost des- acuma nu sunt pe deplin resolvate. De- care a ţinut şi o predică, în care şl-a es-
44
Ei bine, „P. Lloyd a spus’o în articulul minţită repeţit prin dovecjl tari, atunci i-se putaţiuuea de espiare, de sub conducerea primat buouria, că s’a putut desfăşura aici
din cestiune olar şi lămurit, cjioând: nu impune omului fără voiă întrebarea: care principelui Ciun, s’a oprit la Basel în dru­ în vechia capitală a României, „simbolul
este scopul tuturor acestor manevre vădit mul său spre Berlin. Cheltuelile (^ilnice a.le
seim, cum judecă evenimentele din Balcani 44
îndreptate în oontra monarchiei nâstre? solidarităţii maghiare . In numele societă­
cei din Viena, dâr soim forte bine, oă deputăţiei se uroă la 2000 franci. Princi­ ţii centrale „Sf. Ştefan a bătut un cuih
44
„Răspunsul nu e greu a-se da. Pare pelui i-s’au pus din Berlin nisce ooudiţiunl,
ele neliniştesc serios opiniunea publică în de aur Boga Tamâs, preşedintele din Bu-
a-se pregăti ârăşl un asalt asupra Macedo­
Ungaria. pe cari nu le putea împlini fără aprobarea
niei şi a Albaniei şi scopul Rusiei este, ca ourescî, âr în numele societăţii femeilor
Etă causa neîncrederei. Drin desfăşurarea de mari forţe la graniţa din Peking, de aceea aştâptă la Basel răs­ „Maria , a bătut un cuiQ de aur soţia
44
* României, să sprijinâsoă de-ocamdată pro- punsul. lui, preşedinta acestei societăţi. Ou ooa-
cederea propagandei revoluţionare slave
Foia vienesâ comunică cu acâsta oca- Conflictul turco-frances. Circulara, sia acestei serbări a fost representată
contra Turoiei, înainte de tote însă a re-
siune şi cuprinsul unei depeşe, oe a primit’o ţinâ monarchia nâstră de-a împiedeca aceste prin care ambasadorul Constans şl-a notifi­ şi autoritatea comunală care a trimis la
„Times din Londra dela corespondentul planuri şi de a-şl apăra propria sferă de cat deoanului corpului diplomatic pleoarea serbare şi o gardă de onore. — Din
44
său din Viena cu data de 26 Aug. Se dice interese în aoele ţinuturi . sa este redactată în următorii termini: parte-ne adăogăm , că acel Boga Ta­
44
în acâsta telegramă: Vorbesoe apoi de oontradioerea, în „Am onâre a vă aduce la ounoscinţă, că mâs care a bătut cuiul de aur în prăjina
„Visita primului-ministru român, d-1 oare vin faptele cu înţelegerea dela 1897 în urma ordinului guvernului meu, pără­ „simbolului solidarităţii maghiare sfinţit în
44
Sturdza, la Viena şi împărtăşirile ce le vafi fă­ dintre Rusia şi Austro-Ungaria şi încheie sesc astăcjl Con9tantinopo)ul. Consilierul de vechea capitală a României , este cismarul
cut ministrului de esterne austro-ungar asu­ ou cuvintele: ambasadă, Bapst, va rămână deocamdată Boga, din BucurescI, bunicul fetiţei Boga
pra stărei lucrurilor la Dunărea de jos, se aici şi va resolvi cu personalul legaţiunei Olga, caro a moştenit mai anul trecut oâ-
pare oă a făcut o adâncă impresiune în „In orl-oe oas se pare, că stăm în afaoerile curente mai urgente . Personalul te-va sute de mii de lei dela Beizadeaua
14
cercurile oficiale de aici (Viena). Sunt semne pragul unor evenimente fârte seriâse, a G-rigore Sturdza.
cari arată, că nu se mai oonsideră ca bună căror gravitate pentru Europa vor întrece legaţiunei şi al consulatului, împreună ou
politica de a ignora generos tâte împunsă­ mult răsboiul oin Afrioa-sudică şi acţiunea corpul ofiţeresc al celor două vapore fran- Manevrele niarî (le tomna. La ma­
turile „protegiaţilor rusescl şi a agitatori­ în contra Chinei şi deâre-ce ne atinge fârte oeze, staţionate în Constantinopol, l’au în­ nevrele mari de tâmnă a armatei austro-
44
lor în Peninsula balcanică, precum şi aro- de-aprâpe, ar putâ să reclame deplina aten­ soţit la gară. In momentul plecării, drape­
garea liniştită din partea Rusiei oficiale de ţiune a oonducerei politicei uostre esteriâre lul frances s’a tras înlăuntru de pe pala­ ungare ce se vor ţinâ în împrejurimea ora­
prerogacive,. cari invâlvă ruperea îudatori- în mod atât de intensiv, încât printr’asta şului OincI-bisericI, precum seim deja, va
rilor sale internaţionale. Probabil se va da pentru timp îndelungat t.6te celelalte ar fi tul legaţiunei. La gară erau de faţă şi fi de faţă şi Maj. Sa monarchul, care, con­
puse în linia a doua".
Rusiei primul semn despre atitudinea schim­ membrii coloniei francese. înainte de ple- form programului oficial, va sosi la Ziroz,
bată în formă de proteste clare, puternic-» oare Selim paşa a intervenit la soţia am­ la 5 Septemvrie, âr la 7 Septemvrie se
ale pressei austro-ungare şi a unui şir de basadorului cu rugămintea de-a îndemna
manifestaţiunl de însemnătate mai mică, Comitetul central săsesc. Am pu­ pe Constans, să nu plece. Selim a fost re- reîntârce eră-şl la Viena. La 12 Septemvrie
pentru a-le aduce aminte acelora, pe cari blicat în numărul de erî al c^iarului nostru va sosi în Dolnji-Miholjac, unde va fi de
îi privesoo, oă monarchia dualistă nu stă un raport comunicat foilor ungurescl de fusat. Nici begul Ibrahim n’a reuşit cu în­ faţă la încheierea manevrelor. In 18 va
singură în apropiatul Orient . oficiosul „Bud. Ert . despre decursul şe­ cercarea de a-1 reţine pe ambasador. In merge la CincI-bisericI, unde deja de pe
44
44
* dinţei comitetului central săsesc, ţinută în urma acâsta, P6rta a avisat pe represen- acum i-se pregătesce o grandiâsă primire.
44
Un eoho al espunerilor lui „P. Lloyd Sibiiu. tantul său din Paris, begul Munir, care Oraşul va fi pavoasat şi iluminat. Monar-
vedem adl în articulul lui „Bud. Tagblatt Preşedintele acestui comitet, d-1 ~W. actualmente este în Berna, ca să nu se mai ohul va merge ou trenul de curte pănă la
44
dela 29 August, care vorbesce asemenea Bruckner publioă în numărul de acjî al ch ' întoreă la Paris. Noskovţi, de unde apoi îşi va continua
a
de „semne furtunâse în Orient. rului „Sieb. D. Tagbl. o rectificare a co­ Călătoria Ţarului în Francia. drumul ou un alt tren. In OincI-bisericI
44
44
După-oe spune, că Serbia şi Bulgaria municatului ungureso amintit şi adecă de­ Se scrie din Paris, că preşedintele Loubet monarchul va fi primit de tâte autorităţile
înnâtă cu totul în apele rusescl, că la ale­ clară, oă deputatul Melzer n’a esprimat do­ va învita la manevrele din Reims şi pe orăşenesc!.
gerile din Serbia au reuşit radicalii ruso­ rinţa, ca deputaţii săsesoî să între toţi în generalii Voyron şi Bailloud, oomandanţii Servitore credincioşii. In casa
fili; după-ca arată, oă de fapt armata Bul­ partidul liberal şi prin urmare nici n’a pu- trupelor din China, dâcă se vor întărea dâmnei Rosina Eisendle din comuna Inni-
Oe stai aşa, ca un buştean şi-ţi rîdl în sunt în avantagiul vostru. Dâcă n’ar fi aşa, dovedescl iubirea ta prin câte-va cuvinte local, de vreme ce femeile n’au voiă să în­
pumni? Nu sunt eu nebună că cheltueso atun-'I femeia ar trebui să aibă dreptul să şi nu o faci. tre aoolo; şi interesante lucruri trebue să
vorbe bune, pentru o asemenea prostie? divorţeze imediat, ce bărbatul i-s’a făcut — Din parte-mi nu-ţî fac un reproş, se petrâcă acolo, — âr voi vă numiţi fraţi
— Aşa dâr, eu să nu aflu nimica din frano-maşon, pentru-oă franc-masonul este că te-ai făout frano-mason, de sigur nu, eu — hm, straşnici fraţi! Acum sciu eu deja
seoretele acelea? Vrâi să le păstrecjl pentru un om, care are în inima sa colţuri şi un­ cred chiar, că acolo nu se petreoe nimica oe îusemnâză franc-masoneria asta: In fond
tine? Hm! Hm! Ei bine, Kaudel, eu vrâu ghiuri ascunse, în cari biata sa soţie’, nu rău, din contră francmasoneria este oeva nu e nimica alta, decât un pretext dibaciu,
sâ-ţl spun numai atâta: Preoum scii, e pote pătrunde nici odată. Cum să se stabi- bun, pote chiar folositor, dâr vecjl, asta ou care să soăpaţl pentru moment de ne­
greu să mă înfuriu pentru ceva, şi nici lâscă atunci între ei încredere şi fe­ mă supără mult, [că faci secret din ea. Cu vestele şi copiii voştri, ou scop de-a pe­
nu-mi pasă aşa mult de aşa numitele se- ricire ? tâte aoestea tot mai sper încă, că ai să-mi trece în destrăbălări şi beţii, — da, da,
orete ale vâstre, cari în ochii mei n’au — Iţi spun însă înainte, Kaudel, că spui. Tu nu poţi să asouncll nimica dinain­ acesta este tot secretul vostru ! Dâr, că voi
nici atâta valâre, cât o oâpâ degerată, dâr n’am să te lassă^ormlo săptămână întrâgă; tea Margaretei tale. Kaudelioă, nu-i aşa, că vă insultaţi femeile şi le trataţi nedemn,
mă supără, Kaudel, mă supără amarnic, n’am să te las în pace nici să inchidî ochii ai să-mi spui? ca şi cum ar fi nisoe creaturi subordonate,
să-ţi tratezi femeia cu atâta dispreţ, căci pănă nu-mi vei spune oe faceţi voi în loje? — Cum?... Nu vră ? ! Pfui, Kaudel, nedemne de încrederea vostră şi dinaintea
este o reutate bine chibzuită din partea Nu fi aşa indispus, Kaudelaş, dâr scii, cât tu eşti un barbar, cum puţini sunt pe su­ oărora trebue să asoundeţî tot, aoâsta este
ta, Kaudel, care te îndâmnă să ascuncli di­ de mult te iubesc. — Ce mă privesce prafaţa pământului. Eu sciu însă de ce nu o ruşine pentru frano-masoneria vostră!
naintea femeii tale, care tot-dâuna s’a ară­ pe mine, Kaudel, nu sciu, ce aş putâ să-ţi vrâi să-mi spui: Ţi-e ruşine, oă „fraţii Dâr să nu ne certăm din pricina
44
tat vrednică de înorederea ta, să ascuncji, refus pe lumea asta şi despre acesta, cred, şi-au bătut joc de tine şi acâşta nu-ţl vine acâsta, Kaudel; eu sciu, oă suferi şi nu
— 4’ — astfel de flâourl. oă şi tu eşti convins, sâu oel puţin ar tre­ la socotâlă, s’o reounosol. Etă, de ce nu eşti bine, bietul meu Kaudel; nu mai face
c
— Bărbatul şi femeia sunt un trup bui să fii. Eu aş dori numai să am vr’un vrâi să-mi spui. Se înţelege, că nu prea e pe secretosul, iubitul — bunul — meu —
— cjioe proverbul — dâr aoâsta este o seoret, oui l’aşl descoperi eu mai întâifi, plăcut lucru pentru un părinte de familiă, bărbat — Kaudel aucji tu — Kaudel.
*
vorba ridicolă, oăcl cum ar fi posibil aşa dâcă nu ţie, iubitul meu bărbat? la vârsta ta, să fiă purtat de nas, dâr de * *
oeva, când bărbatul este franc-mason şi oa — Dâr, a mai esistat âre un aşa băr­ spus ar trebui să spui numai de cât şi ru­ „Nu-mi mai aduc aminte de nimic ,
44
atare are seorete, care formâză un abis bat, oum eşti tu? Ce (Şio!... Bărbat!... Tu şine ar trebui sâ-ţl fiă, că nu spui. scrie Kaudel, „căci mulţumită oelui de sus,
între el şi femeia sa? Din păcate este însă nu eşti bărbat, jtu eşti un tiran crudei, un — Şi acum ai să te duoi în fiă-oare aioî a adormit .
44
aşa, căci voi bărbaţii faceţi singuri legile răutăcios, un monstru fără inimă şi fără sâră la loje, ori cum or fi chemând-o, nu-i
şi tot-dâuna arangiaţl lucrurile aşa că ele simţământ, căci ţl-ar fi atât de uşor să-mi aşa, Kaudel? Trebue să fiă un frumuşel