Page 59 - 1901-08

Nr. 182—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina S.

chen (Tirol) fcrăiesce servitârea Margareta pe cari i-a luat ou sine sunt 6 hârtii de Dâr apoi e şi sărac poporul ăsta cum n. a. c. înainte de amia4l la 10 âre în bi­
Fauster, în etate de 83 ani, care slujesce câte 20 oorâne. nu se pâte spune. Pământul produoe puţin serica gr. orientală.
celelalte venituri îi sunt aşa de miel, că
In aceiaşi familie deja de 67 ani. Ea a
Maghiari prâspeţî. — Sehwarz din nici cele mai neînsemnate lipsuri nu şi le :
intrat în serviciu la anul 1834, când era O r d i n e a d e 4 î
Osurgâ şl-a schimbat numele în Agoston, pâte acoperi. Ou tâte astea c^ileru 1 are sta­
de 16 ani. Margareta, cu tâte, că e servi- rea cea mai vrednică de plâns, oare. are o 1. Deschiderea şedinţei prin vicepre­
Steuer din B. Pesta, în Somjân, Weinber-
tore, este una dintre cele mai respeo- răbdare vecină ou minunea şi nici în situaţia şedintele.
ger din Osurgâ îu Vadasz şi Gussmann din 2. Raportul notarului despre activita­
tate femei în comuna Innichen şi este de­ cea mai perplecsă nu desuădăjduesoe.
Budapesta în Gorog. Iiiijen. tea oomitetului oercual, dela ultima adu­
corată ou o medalie pentru serviciul cre­ Să privim acum mai de-aprâpe ce ve­ nare generală.
er
nit âre un 4^ (muncitor cu cji ) dela
ua
dincios. Tot în acea casă mai este şi o Cununie. D-şâra Lucreţia P. Bunea 3. Raportul cassarului despre starea
munte. Din cele 365 dile ale anului oad
altă servitore, Oecilia Warsoher, care ser- îşi va serba cununia ou d-1 Iaoob Domşa, cassei.
52 cjhe în Duminecile de peste an, sunt
vesce de 23 de ani. — Frumose esemple cleric absolut, Duminecă în 8 Sept. st. n. vre-o 48 4h® sărbători, în cari nici un 4. Alegerea unei comisiunî pentru oon-
scrierea membrilor noi şi înoassarea tacse-
de stabilitate, de sigur însă, că şi raportu­ a. c. la ârele 5 p. m. în biserica catedrală muncitor nu pâte lucra. Muncitorul oare lor restante.
rile între stăpâni şi servitori trebue să fiă gr. cat. diD Blaşiîî. — Felicitările nâstre! trăesoe din lucrul câmpului, trebue să mai 5. Alegerea unei comisiunî pentru oon-
ia în socotiuţă şi aoeea împrejurare, că îu
acolo oele mai cordiale! trolarea raportului presentat de notar şi a
Musica orăsenescă va da Sâmbătă dilele ploiâse, gheţâse, nu pâte să lucreze. socotelelor date de cassar.
Omorîtă (le o surpătură. Se scrie şi Duminecă sâra ooneerte în cafeneaua Astfel de 4’1® încă sunt vre-o 120 în- 6. Cetirea disertaţiunilor anunţate cu
tr’un an.
din Orşova, că lângă Iablaniţa s’a întâm­ Neustâdter. începutul la / 9 âre. 24 âre mai înainte la vicepreşedintele des­
l
i
plat o nenorocire, oare a causat mârtea Aşa dâr un cailor plugar are 220 c^ile părţământului.
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de în care nu lucrâză şi numai 146 de cjhe
unei românce. Nieolae Mărescu s’a dus cu 7. Desbaterl asupra propunerilor anun­
fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite; în care pote lucra, dâcă hu e bolnav. Dâr
nevastă-sa Paraschiva la un deal apropiat, ţate conform regulamentului.
aparate pentru fotografii la moment, precum şi să luăm caşul cel mai bun, să pâtă lucra 8. Raportul oomisiunilor esmise.
ca să sape lut pentru vălătuci. Ei încărca­ tâte articolele necesare, se pot procura dela A. în 200 de (ŢI® totuşi, sunt puţine în ra­ 9. Alegerea comitetului oeroual pe du­
seră tocmai pentru a treia âră carul şi era MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch- port ou trebuinţele lui, căci în cele mai rata de 3 ani.
gata de plecare. Paraschiva s’a mai întors auben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la multe locuri îl plătesc de tot slab. Cei mai 10. Statorirea looului pentru ţinerea
anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend mulţi dintre ei, deoă muncesc pentru 50—
odată la grâpa, de unde scoseseră lutul, adunărei generale pe anul venitor.
preţurile gratis. Deposite în Braşov la F. Jelce- 60 crucarl pe <Ţ ŞÎ puţini sunt aceia cari
ca să ia cele douâ hârleţe, ce rămaseră 11. Disposiţiunî pentru verificarea pro­
lius, F. Kelemen, Victor Roth Farmacişti. Teutseh oapătă 1 fi. pe 4'* tocolului.
acolo. In acel moment partea de sus a şi Tartler, D. Eremias nepoţii. Din aceşti 150 — 160 fi. câştigaţi în-
dealului s’a surpat şi a îngropat de vie pe tr’un an trebue să-şi acopere tâte cheltue- D e v a , la 29 August 1901.
nenorocita femeiă. Bărbatul său şi un oo- lile unui om muucitor. îşi provede ou mân­ Pentru comitetul oeroual:
pil de patru ani priviau desperaţi la aoestă Starea ţerănimei în Bihor. care şi cu locuinţă familia nnmărâsă, se în- George Romanul, Dionisiu Ardelean,
scenă teribilă. grijesce de îmbrăcămintea membrilor fami­ vicepreşed. notar.
liei, plăteşte dare comunulă, îşi plătesce
Arad, 28 August 1901. preotul, dascălul, notarul, primăria comu­
Zăpadă. Din Oradea-mare se scrie, NECROLOG. Hortensia Roşian născ.
Pre când funcţionarii, recrutaţi mai nală, îşi oumpără tutun, âr la nevoiă de
că la 23 n. o. frumosul loo de vilegiatură bâlă se îngrijesce de doctor şi de doc­ Laslo, Dr. Vaier Laslo, văd. Silvia Tempea
ales dintre Maghiari şi dintre semiţi cji de
„Stâna de vale" şi munţii din împrejurime torii. n. Laslo, Marcel, Lauriau Laslo, 'oa fii şi
cji cer urcare de salare, âr pressa agită
au fost acoperiţi cu o pătură de zăpadă Starea asta desperată nu faoe escep- fiice ; Ştefan Roşian oa ginere, Frieda Kon-
acestă cestiune ca şi când ar fi primejdia
de două degete. ţiă decât îu acele ţinuturi muntâse, în care radt m. Dr. Laslo, oa noră; Yaler Tempea
unui răsboifi iminent, pe atunci biata nos- se află ore-carl mine, ori întreprinderi in­ şi Gabriela Roşian, oa nepot şi nepâtă, în
Al doilea bărbat al împărătesei tră ţărănime, lucră şi muncesce şi — flă- dustriale. Prin locurile astea munca ţăra­ numele lor şi al tuturor consângenilor şi a
■Frideric. După mârtea împărătesei Friderio mâncjesoe. Ea nu e organisată în "reuniuni nului e mai bine plătită: în tâte celelalte afinilor în nemărginita lor durere anunţă
părţi lipsa şi sărăcia e grozavă.
s’a svonit, că ea ar fi fost oăsâtorită a regnieolare, nu cere cu insistenţă nici ba
Pentru schimbarea acestei situaţiii încetarea din viaţă a iubitului şi neuitatu­
doua-6ră şi anume ou Gdtz von Săcken- reml ştergerea dării după pămâuturile inun­
desperate nimic nu s’a făcut, noi sprijinim lui tată, socru şi moş Ioan Laslo, paroch
dorff. piarul „Beri. Tagbl." desminte aeâstă date, ea tace şi sufere.
numai întreprinderile cele mari şi ne ui­ al Oluşiulni, protopop gr. cat. al districtu­
scire, pe basa unor informaţii luate din Greul vieţii acestei ţărăuiml pentru tăm ou totul, că o însemnată şi respecta­ lui Gluşiului, membru ordinar al Asooiaţiu-
isvor autorisat. Contele Gotz von Săcken- cei dela putere şi pentru cei ce oer bani bilă parte a locuitorilor se luptă pe mârte nei pentru literatura şi cultura poporului
G
dorfif, adevărat, oă a stat în raporturi in­ de cuartir 500 fi. şi salare de mii de oo­ pe viâţă pentru susţinerea traiului 4dn' -
român şi a mai multor instituţiunl culturale,
time ou împărătâsa defunotă, dâr esplicaţia râne e terra incognito,. Bietul ţăran e paria, Ar trebui să se încâpă lucrarea de carele, născut în 26 Sept. 1841, în urma
relaţiilor lor se găsesce în împrejurarea, că e al nimănui, deşi starea-i lipsită, vedem fericire şi a acestor fii sărmani ai patriei,
ar trebui să li-se asigure ajutâre şi împru­ unui morb îndelungat, suportat ou resigna-
împărătâsa avea inclinaţiunile sale artistice, oă aplâoă inimile pănâ şi ale unor streini,
muturi fără de dobândă şi de sub povara ţiune de adevărat creştin, împlinindu-şl mi­
ce se potriviau cu inclinaţiunile contelui. cari au avut prilegiul s’o vadă. mai multor îndatoriri sociale ar trebui siunea pământâscă după oea mai bună con-
Afară de acesta contele era un bun cunos- Iu legătură ou agitaţia funcţionarilor eliberaţi.
soiinţă, împărtăşit ou sf. Sacramente ale
oător al relaţiunilor dela curtea englesă şi pentru urcarea salarelor; fâia dm Seghedin Nici situaţia sărmanului plugar nu e muribun4ilor şi-a dat nobilul şi generosul
împărătâsa găsia mare plăcere în societatea „Szegedi Naplâ dela 20 August a. c. de invidiat. Acesta, anul întreg cu sudori său suflet în mânile Creatorului său în 29
w
lui, fiind-că soia să istorisâscă ou multă di­ publică o convorbire pe care un corespon­ orunte îşi lucrâză moşiâra, des de dimi-
nâţă şi pănă ’n sară şi în sfârşit dâcă vrâ August la ârele 12 şi */ din nâpte, în al
2
băcia evenimentele din timpul copilăriei ei. dent al ei a avut’o cu uu fruntaş bihorean.
să ajungă la ceva parale e nevoit să-şi 35-lea an al preoţiei şi al 4-lea au al vă­
Acum, după-ce s’a deschis testamentul îm­ Eiind-oă icâna tristei situaţii a popo­ vân4ă recolta cu preţuri de nimica. duviei sale.
părătesei, se scie, oă în acesta nici nu se rului nostru din Bihor se face ohiar în co- Asta-i situaţia la noi între munţi. Rămăşiţele pământescl ale scumpului
face amintire despre Săckendorff. Văduva lânele unei foi răspândită printre unguri­ Descrierea asta e atât de plastică fă- decedat se vor aşe4a spre vecinie repaus
împărătâsă a lăsat la toţi copiii săi, şâse mea destul de bine situată, dâr pentru
oută în colânele unei foi unguresc! din în 31 August a. o. la ârele 2 p. m. în oi-
la număr, între cari şi împăratul Wilhelm, aceea tot-dâuna gata a faoe grevă şi fiind-că
pusta Ungariei, e un strigăt la tâte inimile miterul comun al Gluşiului.
— câte un milion de mărci. amintitul corespondent după a nâstră soco­
nobile, ca să sară în ajutorul loouitorimei Fie-i ţărîna uşâră şi memoria bine-
tinţă e un funcţionar, care nu se sfiesoe de
Funcţionari delapidatori. Casierul a desmeteci pe anteluptătorii urcării sala­ din romanticul, dâr sărăcitul Bihor. Românii ouvântată!
dela perceptoratul din Lipova, Kovâcs An­ relor, dau aoi unele părţi mai marcante de pe acolo au ajuns pe urmele Rutenilor, C l u ş i fi, la 29 August 1901.
tal, oăpătând un concediu de 8 dile, a fost ai căror âspeţl cazarl au năpădit şi asupra
din acel articol intitulat „Ţăranii mun­
înloouit cu controlorul Sverteczky Gâza, ţilor". satelor nâstre, aşa oă astă4l nu numai ori SCIR1 ULTIME.
-âr oficiul acestuia s’a dat funcţionarului oe sat îşi are Evreul său, ca odiniâră ne­
„Sărmanul popor al acestui ţinut îşi
dela perceptorat Papp Gyula. După cele iubesce mult ţarina, se ţine ca legat de meşul maghiar, dâr fiă-oare stradă îşi are Bucuresci, 29 August. O depeşă
B cjde de concediu Kovâcs şl-a reocupat ooliba în oare a crescut şi nu ar da o pen­ firmă evreâscă. din Viena spune, că acolo s’au pre­
postul de casier în oraşul natal al lui Kri- tru mult. Mai cjilele trecute încă mis’a în­ Fruntaşii români din Bihor să nu stea sentat mai mulţi jurnalişti la minis­
vânyi. La meritele dubiose ale lui Kriva- tâmplat un oas interesant, îmi tocmise ml pe loc îu munca de regenerare şi de mân­ trul preşedinte român D. Sturdza
slugă un fecioraş munteau, oare ave să-mî
nyi au rîvnit se vede şi cei doi suplinitori, tuire a oropsitului ţărau şi muncitor ro- voind se-i facă inţervievurî asupra
fie de ajutor la ale casei. OrI-ce lucrare
cari numai în 8 cjile, cât au stat la lada mâu, ci după întemeierea celor vre-o două situaţiei din Orient. D-1 Sturdza le-a
i-am urmărit’o cu băgare de sâmă şi am
ou bani au delapidat 2080 oor. Direcţia ajuns la esperienţa, că de câte-orl avâ să bănci, să continue şi cu alte întreprinderi şi răspuns : „Situaţia în Orient este
din Timişâra după-cum spune „Temesvarer taie lemne, şi-a rânduit lucrul aşa, că ou să nu uite, că însuşi guvernul când a sărit în acuma mult mai delicată, decât se-
.Zeitung", de Miercuri a suspendat pe cei doi ochii tot-dâuna să pâtă privi în spre munţii ajutorul Rutenilor, tot ou ajutorul diferite­ mi pot comunica opiniunea mea în
ce se înalţă spre cer, dintre cari a venit
funcţionari, oarl vor fi daţi pe mâna legii. lor societăţi (de consum, de împrumut, de faţa unor jurnalişti".
la casa mea.
Ast-fel au operat Sverteczky şi Papp, cari economiă, de lăptării eto.) s’a nisuit şi se Londra, 28 August. Kitchener
La munţi s’a hrănit cu mălaifi, cu
vor fi fost transferaţi la orăşelul nemaghiar nisuesce să scape din gura morţii, poporul raportâză cu data de 25 următbrele:
câpă, )a mine însă din fie-care fel de mân­
'Lipova, ca să maghiariseze oii cel puţin care şi-a căpătat norţiunea şi totuşi într’o cel ajuns la sapă de lemn şi la bâta de „Generalul Hildyard îmi comunică
să sporescă numărul funcţionarilor cu acâsta bună diminâţă m’a părăsit, şi-a lăsat mân­ cerşitor. nisce deposiţii făcute sub jurăment,
misiune. carea şi plata oea bună şi s’a reîntors la Dâcă o reuniune de agricultură în cari confirmă, că la 5 Iunie în Gras-
munţi, la locul nasoerei sale.
comitatul Sibiiului, unde situaţia ţăranului ban, lângă Reitz, au împuşcat pe uu
Hoţia cu spargere. în chim de 28 c. s’a Poporul de rând mai peste tot este e mult mai bună, totuşi află teren priineios locotenent şi doi soldaţi, cari capi­
comis o îndrăsnâţă hoţie în strada Fântânei fârte sărac şi nepriceput. Comunele româ-
nescl ce-i drept au şcole confesionale, dâr de aotivitate, cât mai vârtos nu ar ave râde tulaseră. Aceste deposiţii le-am co­
din Braşov. Aici în casa Nr. 16 loouiesce d-1
în ele numai acel părinte îşi trimite copi­ binefăcătâre activitatea unei reuniuni che­ municat în copie cu Steyn şi Botba.
Koâs Ferencz, inspector r. pensionat cu so-
lul, care vrea. Obligativitatea învăţământu­ mată să ridice din sărăciă pe proprii noştri Ministrul de resboiu a trimis lui
•ţia sa. Era pe la ârele 5 d. m. când, fiind lui aici numai acela o ia în semă, care conaţionali bihorenl, a oăror ruin material, Kitchener o telegramă în care îl in­
d-1 Koâs la preumblare, un hoţ a pătruns vrea, şi însăşi diregătoria comunală nu prea după oum să vede, îl deplâng şi cei de pe vită se dea o proclamaţie, în care
pe o ferâstră desohisă din curte şi spăr­ cu stricteţă aplică literile legri şi acestei se facă cunoscut, că aceia cari vor
împrejurări se atribue faptul, că şi în cliua la Seghedin. El.
gând saltarul biuroului a furat mai mulţi
de astăcll e forte mare numărul oelor ce fi fost de faţă la asemenea esecutărî
bani şi hârtii de valâre. Nepotul d-lui Koâs
nu sciu scrie şi ceti. C o ii y o c a r e. vor fi consideraţi culpabili, chiar de
făcea lectură ou mătuşă-sa d-na Koâs, în
Aoeste stări triste fie amintite numai nu ar fi luat parte activă la aseme­
odaia din dos, când autji un sgomot. Eşind din punct de vedere cultural şi e de mirat Membrii Despărţământului VIII (Deva) nea fapt. Comandantul va fi pedep­
să vadă ce este, hoţul i-a aruncat în ochi oă în contra acestora de 33 de ani nu s’a al „Asociaţiunei pentru literatura şi cultura sit cu mortea, er ceilalţi după gra­
ardeifi şi folosindu se de zăpăoâla produsă aflat nici un remediu. Legea prescrie şi poporului român", precum şi toţi aceia,
pedâpsa, dăr peste asta poporaţia trece dul culpabilităţii cu pedepse mai
prin acâsta, a sărit pe ferâstră scăpând cari doresc a deveni membri „Asociaţiunei"
aşa, oă primăria scrie pur şi simplu în re­ mari său mai mici.
din mână un pachet ou hârtii de valâre în prin acâsta se invită la adunarea generală
gistru, oa dela x ori y nu se pâte incassa şi
preţ de 16.000 corâne pe cari le găsise tot respectivii apoi şi pe mai departe pot oălca a despărţământului, ce se va ţinâ în co­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
în saltar. Poliţia urmăresce pe hoţ. Banii, în piciore legea. muna Hondol, Duminecă la 8 Septemvrie st. Redactor responsabil: Traian H. Pop*