Page 6 - 1901-08
P. 6
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 171. —1901.
Coloman Szell intre doue focuri. Ne vine a crede, că terorismul desfă unui sacrificiu. Cerem autonomia! Devisa ropei. Acâsta o arată şi harta pământului...
şurat de mercantili va eşi biruitor asupra lui Gladstone: „Maoedonia a Macedoneni Germania să-şi împlânte piciorul dela Qi-
Se soie, că în urma programului nisuinţei agrarianilor de a determina şi pe lor !“ este şi deyisa nâstră. Diplomaţiei eu braltar peste Cornul de aur pănă la Crimea
agrar, ce l’a desfăşurat contele Kârolyi Sân- guvern să îmbrăţişeze politica lor. ropene îi displace mişcarea nostră şi opinia sub conducerea victoriăsă a Hohenzoller-
în scrisârea dela Gonoz, s’a produs în pressi
publică, este falsifioată asupra tendinţelor nilor. Lucru principal e, ca acâsta să se
agrară şi meroantilă din Ungaria o luptă nâstre! Autorul, oare a scris pe „Ana Ca- întâmple înainte de ce Rusia s’ar întări.
inverşunată de condei ii, în care fu tras şi Procesul Sarafoff. renina“, oare nicl-odată u’a fost contra pro Religia, civilisaţia, limba acesteia sunt de
ministru-preşedinte Coloman Szell. Cetitorii
Din Sofia se telegrafâză, că îu cjiua gresului şi oare nicl-odată nu şl-a împru opotrivă străine de cultura Europei. Din
noştri ounoso prinoipiile agrare desfăşurate mutat greutatea cuvântului său în favorul oontră naţiunile Europei au lipsă de teri
de numitul conte, sciu de asemenea, că de 12 Aug. st. n. s’a început acolo proce acelora, cari au vrut să subjuge oivilisa- torii mai mari, ca poporaţiunea lor prea
sul contra lui Sarafoff şi tovarăşii lui. Pre
u
oficiâsa „Magyar Nemzet a esplicat într’un ţia — nu crede ore, că lupta nâstră, în numâiosă să nu se piardă peste mare prin
şedintele curţii este Schelesliov; acusarea o
comunicat inspirat posiţia, ce o ia guver dreptată spre scuturarea jugului turoesc, emigrări. Ruşii au eşit din Asia şi s’au
nul în acâstă cestiuue importantă. represintă substitutul de procuror Verbanov. este legitimă?
Pe banca aousaţilor se află: Boris Sarafoff sporit prin oontopirea naţiunilor mici.
Se pare însă, că lupta pe acâsta temă Fiă dâr Europa cel puţin pănă la Volga a
şi Sofronie Stoianoff pentru complicitate la
se va da încă de aici înainte şi că mer Legea congregaţiilor. Odată cu
asasinarea lui Fitowski, mai departe Vladis- Europei. Tâte naţiunile trebue să ia arma
cantilii vor esploata tot momentul pentru promulgarea acestei legi — se scrie din în oontra Rusiei, oăcl altfel Rusul va po
a predispune spiritele alegătorilor în direo- lav Kovacev şi Dumitru Ireloff pentru com Paris — va apărâ şi o ordonanţă a oou- runci în Europa îutrâgă“.
plicitate la asasinarea profesorului Mihâi-
ţiă favorabilă lor acum în ajunul alegerilor siliului de stat, în care se va esplica, oum
leanu.
dietale. trebue aplicată legea. Ordonanţa va fi în
S'a întâmplat însă, ca la banchetul Voluminosul rechisitor susţine, că acord deplin cu legea, oare enunţă, că con a
dat cu ocasiunoa deschiderei esposiţiei din Surafoff cu patru-spre-dece cj'i® înainte de gregaţiile sunt supuse necondiţionat statu „Prindeţi pe Jidan!
comiterea omorului a chemat la Sofia pe
Kecskemet, secretarul de stat în ministe lui. In timpul din urmă şâse congregaţii Braşov, 1 (14) August a. c.
rul de agricultură Nagy Ferencz să scape asasinul lui Fitowski, i-a dat instrucţiuni femenine au petiţlonat la guvern, cerând
o vorbă grea. El clise: „Şi eu sunt agrar şi şi i-a procurat prin Stoianov paşapârte pen confirmarea. După oum spune „Mâmorial Cu privire la cele ce ni-s’au comu
tru Bucurescl. Rechisitorul indică 26 mar- w nicat erl de cătră un lucuitor din Scheifi,
o pot dţice acăs'a despre întregul guvern“ De Diplomatique , Martin, superiorul jesuiţilor,
claraţia secretarului a produs oonsternaţiă toil. Presenţî sunt 17 apărători. s’a dus la Berlin pentru a cere guvernu putem da adl următârele lămuriri pe basa
îu tabăra mercautiiilor OYreo-maghiarI, şi Trăgându-se juraţii la sorţi, procuro lui, să permită întârcerea jesuiţilor în Ger inforrnaţiunilor directe, ce le-am primit :
rul protestâză în potriva lui Oroşacov, fost Luni, înainte de amiatjî, când Evreul
a născut pretutindeni bănuiala, că cu tâtă mania.
ministru de justiţiă, care la un meetiug a Sincer a trecut prin Strada Căpitanului în
posiţia echivocă, oe o ia guvernul, totuşi
sunt în smul lui membrii, cari mărturisesc vorbit în favorul acusatului. Banca juraţi Lordul Salisbury, ministru-preşe- Scheiă, a întâlnit pe lînărul şcolar de cl.
fiă pe faţă, fiă mai reservat programul oon- lor constă din doi burghezi şi doi ţărani. diute engles, după soirile venite din Lon Iil-a gim. Constantin Sfetea, fiiul părintelui
telui Kârolyi. După cetirea rechisitoriului, se ia dra, are de gând, după închiderea sesiuuei Sfetea, în etate de 15 ani, şi l’a întrebat, că
interogatoriul lui Satafoff. El spune, că des parlamentare, sâ demisioneze şi să se re pe unde duce drumul în pădure? Şco’arul
Ministru-preşedinte Coloman Szell a
pre omor a aflat numai din cţiare. Comitetul tragă definitiv din viaţa publică. Oausele i-a arătat pe unde să mârgă, dâr'Singer
ajuns după tâte acestea, între două focuri:
macedonean a înfiinţat în streinătate secţii acestei hotărîrl sunt etatea lui înaintată şi n’a trecut pe acolo, ci a apucat-o în stânga
mercantilii îl băuuese şi-i impută tendinţe
pentru sprijinirea materială a scopurilor sdruuoinarea sănătăţii. Salisbury şi-a comu pe marginea vălei în sus, în dosul oaselor.
ostile „liberalismului , âr agrarii sunt ne
11
sale. Iu acâstă afacere a venit pentru o cţi nicat aoâstă dorinţă regelui Eduard într’o Tînărul Sfetea i-a strigat, că nu merge
mulţumiţi, că nu iese pe faţă cu ideile
la Bucurescî. Pe Fitowski nu l’a cunoscut audienţă mai lungă. Cercurile politice se bine, ou tâte acestea Evreul şl-a urmat di
sale.
şi abia după rnortea lui a aflat, că era intereseză fârte mult de eestiunea, că cine recţiunea laterală.
Vine acum oficiosa „Voi. Corr. din
u
spion. Sarafoff tăgăduesce, că aresistavreo va fi urmaşul lui Salisbury. Oele mai multe Mergând înainte pe partea din dosul
Viena şi intr’un comunicat inspirat vrâ să
hotârîre secretă a comitetului de a omorî pe şanse se dice că le are principele de De- caselor, el ajunse îu Valea Morilor. Aici se
arunce „lumină asupra cestiunei. Spune
u
toţi spionii turcesd. Nu s’a dat nici un or vonshire. jucau 5 băieţi. Băiatul Dumitru Gămulea,
anume, că imputarea ce i-se face minis
1
din pentru asasinate. — Ceilalţi acusaţî elev în cl. I reală, fiiul de 11 / ani al ne
2
trului preşedinte Szell, că n’are destulă Visuri germane. Două broşuri ger
depun tot în acest sens. — Sarafoff şi to gustorului Ion N. Gămulea din Soheiâ, fiind
euergiă în apărarea liberalismului şi că faţă mane au atras în timpul din urmă aten
varăşii lui se portă ou mândriă şi încre mai aprâpe de trecător, acesta îl chema la
cu mişcarea agrară se ascunde după para ţiunea oercurilor politioe europene. Se arată
dere în causa lor. Strada în faţa curţii este sine, făeându-i semn cu degetul. Băiatul se
vanul proprielor sale păreri politioe econo în ele lupta, oe se va da între germanism
deşârtă, âr sala, unde se judecă procesul, apropia de el şi atunci Evreul îl întreba
mice, derivă numai din greşita esplicare, şi slavism în veacul al XX-lea. Dăm după
est.e numai pe jumătate plină. dâcă soie să mârgă în pădure, şi-i promise
oe se dă programului său. Realitatea este estrasul, oe-1 face o fâie străină, urmă-
4 a-i da o coronă, dâcă va merge cu el să-i
— cjice j,P°l- Oorr. — că ministru-preşe- târele:
M
arate drumul. Copilul era să mârgă ou el,
diute nu urmâzâ politica dootrinarismu- „...Deja Bismarck a cbs, că Germania dâr soţii lui, zărind pe străin, alergară
lui, oi politica oăii de mijloc. Szell se Din streinătate. nu este încă un stat saturat... Bismarck după dânsul şi-l traseră pe băiat de haine,
simte representantul intereselor econo Pi'eşedintele comitetului macedo însă ar fi trebuit să ia dela Franoia întrâga îndemnându-1 să nu mârgă cu Jidanul.
mice generale, cari interese îl opresc de a nean cătră Tolstoi. Stoian MthailoivsM, flotă de răsboifi, să-i demoleze t6te fortifi
refusa brusc preteusiunile agrare, dâr îl preşedintele comitetului central macedonean caţiile şi să-i măsure un îndoit tribut de răs- Singer a plecat atunci singur mai de
opresc şi dela aoeea, ca să se identifice cu a adresat marelui scriitor rus Leo Tolstoi boifi; apoi să fi dat Italiei Savoia şi Tirolul parte în sus.
programul agrar şi să-l primăscă. o scrisore deschisă, în care apelâză la in sudic. El ar fi asigurat germanisarea Nordu Se adeveresee deci, ceea-oe am admis,
Ou alte cuvinte, Coloman Szell vrâ să tervenţia lui în favorul Slavilor de sud. lui şi a Sud-ostului. Oând mama natură a că Singer a promis o coronă unuia din
se scape dintre ciocan şi nicovală printr’o Estragem din numita sorisâre câte-va pa- creat Europa, i-a dat civilisaţia şi veclni- copiii mai mărişori, pe cari i-a întâlnit îu
diversiune dibace, sâu mai bine cji P * sage mai importante: oile răsbâie. Pentru-ca aceste din urmă să drum, ca să-l conducă în pădure.
3
r u
*
îndulcirea ambelor tabere cu promisiuni Noi — dice scrisârea — luptăm pen înceteze, Europa trebue să fiă una şi ger * *
vagi şi cu şiretlicul, căci nu de giaba e nu tru sfintele şi nobilele idealuri ale echităţii mană. Veacul XX nu va recunâsce, decât Jupânul Singer, locuitor în Arad şi
11
mit de ai săi „împăciuitorul . Dâoă comu şi dreptăţii. Noi luptăm pentru toţi Slavii cinci naţiuul pe cele oincî continente. In „Rumun“ din Brăila, ni-a dat nouă braşo
nicatul din „Pol. Corr“. esprimă într’ade- Peninsulei balcanice şi pentru independenţa Europa unitară nu vor fi răsbâie interne, venilor un subiect de conversaţia pentru
văr vederile guvernului, atunci n’are să lor, pentru oă avem convingerea, că nici vor scădâ cheltuelile militarismului, vor câte-va dile, âr bietelor mame din Soheiii
surprindă pe nimeni o eventuală desavuare un fel de interes material nu pâte suplini înceta mioile parlamente şi naţiunile mai li-a băgat frica în âse...
a declaraţiei, ce a fâout’o secretarul Nagy lipsa libertăţii. Libertatea este pânea pu- mici. Va urma solidaritatea naţiunilor. Pănă Nu de asta vrem în3ă să vorbim
Ferencz la Kecskemât, âr de altă parte o terei. Din acâstă pâne ne cerem şi noi par aoum Europa s’a împărţit între românism, acum, ci de răutatea fără păreche a diaru-
zădărnicire a încercării celor ce vrâu să tea, ce ni-se cuvine, căci veolnica tutelă germanism şi slavism. Cel dintâiu merge lui unguresc din localitate, care soriind
sugereze lui Szell curagiul de a-se declara nu mai oorăspunde organisaţiunei nostre pe sfîrşite (?), între celelalte două va fi despre afacerea „Singer nu se sfiesoe a şi
11
pentru programul sgrar. naţionale. Nu ne dăm îndărăt din faţa nici inevitabil răsboiul pentru hegemonia Eu întitula din nou articulul de reportaj cu
aparţine, dâr pentru care are mai multă esistă de altfel un asemenea plafon, care „Afară de frescurl, nimic preţios nu „Şi de unde o deduceţi aoâsta, dâcă
w
pricepere, decât .... însă nu pote susţine comparaţia cu acesta; mai este aici ; valârea acestei oase este pur îmi permiteţi a vă întreba? 11
11
„Proprietarii castelului nu loouesc o odaiă a unui birt are arcurile umbrelei: ideală , „Din multe mici trăsături; dâr ar fi
\
un trandafir ÎDegrit de fumul de tutun, un de-ajuns numai modul, cum aţi întrat
aici? întreba ea de-odată. Acum ar fi fost ooasia de-a întreba
11
mărgăritar împrejmuit de plumb. Casa « d-vâsttă aici. Esistă adecă oel puţin şâpte
„Domnul conte e absent“ răspunse el de preţ, dâr în momentul, când voia să
aparţinea înainte uuui fugăriţi din Lornbar- categorii de cetitori, dâr numai una din
cu oohii în pământ. pună triviala întrebare, dama se simţia
dia, care avea devisa: „Cel înţelept oriunde aoestea este acea a cetitorilor ideali; pasul
„Nu văd de loc portrete de familiă ?“ preocupată în mod strainu. Fărt îndoială
u
e aoasă . O devisă înţelâptă pentru un d-vâstră, espresiunea feţei, vocea şi, aşi
„Ele au fost luate, de oând castelul e fugăriţi. era un farmec în aer, care a cuprins-o fără putâ (jice, espresiunea unei veneraţiunl so
w
de vâncjare . veste şi care a răpit’o din mijlocul rea
O ironie fină, împreunată cu o încă- lităţii. lemne în întrâga d-vostră fiinţă — dâcă
Intr’aceea au întrat în sala de mân păţînare mândră îi fulgera în ochii lui băr îmi permiteţi să o spun — v’a tradat nu
care, a oărei plafon era în forma unei um bătesc!, ele se strînseră însă pentru a face Ei se aflau tocmai în bibliotecă, o în mai decât .
u
brele, âr pe păreţii albi atârnau potretele loc ârăşî espresiunei obicinuite de forţă li căpere largă cu patru ferestre, mobilată Captivată din oe în oe mai mult de
a trei câni, un buldog, un ogar şi un şori- niştită în acele stele curate. Amândoi tra de jur împrejur ou etagere pentru cărţi. fiinţa estra-ordinară a însoţitorului său, dise
oar, pe cart pictorul a sciut să-i represente versau alte şi alte săli, cari în neregulari- „Spune-mi, ce cetesol şi-ţi voiii spune cine dama zimbind: „Pare, că aţi făout studii
w
în tâtă vioiciunea lor. tatea lor, oferiau din ce în ce mai multe eştl îşi cjise ea, aruncând o privire asu speciale în direoţia acâsta .
11
„Atâta este tot, ce a rămas în urma suprise pline de farmec şi acest famec al pra cărţilor. Ea nu era de loc ceea ce se „Activitatea mea aici şi iubirea ce o
locuitorilor acestui castel , clise intenden împrejurimei, atmosfera, coloritul, limba, pe numesce ciorap albastru, dâr spiritul său am pentru cărţi, mi-au oferit timpul neoe-
11
tul; apoi arătând spre plafon, continua: care o vorbiau oătră dânsa păreţii şi mo ales primia buouros fructele muncei spiri sar pentru aşa ceva. Dâoă am crăi în tim
Plafonurile netede ale caselor moderne se bilele aoestea, o impresionară din oe în ce tuale a altora şi simţia o adevărată vene- purile frumâse şi fabulâse ale metamorfose-
potriveso, în adevăr, mai bine cu necesi mai mult. Cine a trăit aici trebue să fi raţiă pentru operele cugetării. Acâsta se lor lui Ovid, cu drag aşi vrâ să mă prefac
11
tăţile timpului, oare nu oferă fantasiei ni fost altfel, nu ca ceilalţi âmenî. Dâr âre esprimâ şi în trăsăturile feţei, căci inten într’un şârece de bibliotecă .
mic, însă oât de bine s’au priceput stră d-1 intendent nu era şi el altfel? dentul se îndepărta din nou de pro (Va urma.)
blema lui:
bunii noştri în a face mai agreabilă orl-ce Ca şi cum i-ar fi ghicit gândurile
încăpere, orl-ce obiect. In Valsesia mai clise el: „Trebue să fiţi c cetitâre ideală .
11