Page 61 - 1901-08

gAZETA“ iese în Mare dl.
REDACŢIUNEA, a
Afliinistraţiunea şi Tipografia Atioaameiite pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe ş6so luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., po trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă X fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentrn România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franol, pe ş6se
Î N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
38 primeso la Admlnlatraţluna In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la unnătorole Se prenumeră la tiîte ofi­
BIROURI do ANUNŢURI : ciale poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nackf.,- afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Eineric Les- Abonamentul pentru Rraşer
nor, Heinrich Sckalek. A. Op-
polilc Nuclif'. Anton Oppelik. Adnunistrufnmea, Piaţa mare.
în Budapesta: la A. V. (Jold- Târgul Inului Nr. 30, etapiu
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Po un an 20 oor., pe şâse
Iieopold(VII Erzs6bet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
Cu dusul în casă : Pe mi an
PREŢUL INSERŢIU NILOR: (Numer de Uumin 24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
o scria garmond pe o coldnă luni 6 oorone. — Un esemplar
10 bani pentru o publioaro. — 10 bani. — Atăt. abonamentele
.Publicări mai dese după tari- cat şi insorţiunile sunt a se
tă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
BTr. 183—ânui LXI¥. Braşov, Duminecă 18 August (1 Septemvrie). 1901.

0 privire asupra situaţiei. Pe când în contra nâstră a Ro­ Propaganda rusăscă în răsăritul Asupra apropiatei visite a pâre-
mânilor, precum bine scie fiă-care Europei cresce pe Ţ ce merge. In chei imperiale rusesci în Germania şi
Intrând în tâehnă, ni se arata cărturar, s’au luat de cu vreme mă­ Bulgaiia, Serbia şi Muntenegru pe urmă în Francia Ţârele de frunte
din tâte părţile semnele unei fierberi surile cele mai volnice şi nelegale domnesce ac}! influinţa rusăscă. Vi- rusesc! sunt pline de laude. „Peter-
mari în viaţa politică. înăuntrul mo- pentru a ne împedeca în eserciţiul sita marelui duce Mihailovicî şi a burgskija ’Wjedomosti" relevâză re-
narchiei nostre se pregătesce lupta, drepturilor nostre cetăţenesc!, inter- escadrei rusesc! în porturile bulgare, laţiunile de înrudire între dinastia
care va avâ se decidă asupra sorţii Ţcendu-se lucrarea pe teren legal a apoi preumblarea vaselor de răsboiu rusăscă şi germană, precum şi in­
dualismului, âr în politica dinafară partidului nostru naţional, ca să nu rusesc! pe Dunărea de jos şi în fine teresele comune, car! au făcut, ca
se pregătesc mari schimbări şi se mai putem lupta cum se cuvine ca încercările, ce se fac din parte neo­ aceste două ţări se trăâscă totdâuna
aştâptă evenimente neprevăzute şi Român! pentru egala nâstră îndreptă­ ficială rusăscă de-a câştiga şi Ro­ în bună vecinătate. Numitul Ţar
grave, cu deosebire în Orientul eu­ ţire naţională, să nu mai putem ţină mânia pentru politica Rusiei, au deş­ aduce elogiâse aprecieri relativ la
ropean. întruniri ale partidului nostru, pe teptat mar! bănuelî. persâna împăratului Wilhelm şi la
atunci ni-se cere se dăm ajutor la Cercurile politice din Austro- rolul conducător, ce l’a avut Ger­
Din tâte părţile se aude, că po-
pârele sunt uemulţumite şi la tâte alegeri candidaţilor guvernului, să Ungaria, mai ales cele ungurescî, îşî mania în afacerile din China. Atât
strigătele aceste puternicii cţilei răs­ contribuim astfel la întărirea adver­ arată pe faţă neîncrederea în inten- acest Ţar, cât şi „Novosti“ spun,
pund, că ei vor pace, o pace, care sarilor noştri, car! tind a ne sugruma ţiunile Rusiei şi se tem, că acâsta că visita de prietenia dela Danzig
să garanteze desvoltarea economică limba şi naţionalitatea. nu mai vrea să ţină semă de înţe­ nu pâte să altereze întru nimic bu­
a popârelor şi care astfel să le asi­ Nu vede or! şi ce om cu min­ legerea, ce a încheiat’o monarchia nele relaţiunî între Rusia şi Francia
gure un traiu mai bun. tea la loc, de câtă umilire şi ne­ austro-ungară cu Rusia la 1897 pen­ şi acâsta cu atât mai vârtos, că în
mernicia s’ar face vinovaţi aceia, car! tru susţinerea păcii şi a stărilor ultimii cjece an! s’a făcut o apro­
Pacea şi împăciuirea se trîm- în ast-fel de împrejurări s’ar tocmi de lucruri actuale în peninsula bal­ piere chiar şi între Francia şi Ger­
biţă şi dela un colţ la altul al mo- ca unelte netrebnice la adversarii canică- mania. Multe s’au uitat din durerile
narchiei nâstre, dăr cu cât se vor- nemului nostru? Acum Rusia nu mai e angajată vechi, produse prin înfrângeraa dela
besce mai mult de înţelegerea şi îm­ Avem credinţă tare însă, că bu­ în China şi îş! îndrâptă totă aten­ Sedan. In sfîrşit tâte Ţârele proro­
păciuirea între popârele ei, cu atât nul simţ şi buna judecată a popo­ ţiunea asupra peninsulei balcanice. cesc, că visitele acestea vor fi o pre-
mai mult se depărtăză starea ade­ rului nostru îl va feri de o ast-fel Viitorul cel mai apropiat ne va des­ ţiosă garanţiă a păcii.
vărată a lucrurilor de acăstă dorinţă, de umilire. coperi, dăcă acţiunea cea mai nouă
dovedind, că cei dela putere o au Să privim numai în jurul nos­ a politicei rusesc! în Oriental euro- *
numai pe buze, der nu o nutresc cu tru şi vom vedâ, cum popărele pân ţintesce la un răsboiu, or! nu. Pe cât de prietinâscă şi împa-
inima curată şi cu sinceritate. Şi mar! şi mic! se silesc a-şî aduna ciuitâre pare a fi atitudinea Rusiei în
cum ar şi nutri-o sincer, dăcă stă- tăte puterile, găsindu-ş! garanţa vii­ Apus, pe atât de suspectă e în Ră­
pânitorii trag tot jarul numai la torului numai în tăria lor propriă. Revista politică. sărit. Se vorbesce şi se scrie de spion!
âla lor? Un ast-Dl de esemplu ne dau cu rusesc!, car! ar cutriera România, aşa
Aşa tac acum guvernanţii noştri faţă deosebire naţiunile din Austria, unde Pe când se credea, că dieta, ce că din partea guvernului român s’au
cu viitârele alegeri. Candidaţii guver­ se pregătesc încă mar! lupte pentru se va deschide la 3 Septemvrie st. n. va luat mesurî pentru a împiedeca ajun­
nului au început să cutreere ţinuturile viitor, dela car!, după-cum am amin­ ţină vre-o 3—4 septămânî, căcî are gerea scopului Ruşilor de a spiona
locuite de naţionalităţi şi după t6te tit deja, aternă şi deslegarea între­ mai multe proiecte de resolvat, (fi­ ţâra. Intrarea la ministeriul de răs-
câte s’au petrecut, şi câte au păcă­ bării pactului cu Ungaria, care nu lele acestea Ţarul „Neue Fr. Presse“ boiu român s’a pus sub un control
tuit regimurile ungurescî contra aces­ se mai păte trăgăna şi peste anul din Viena aduse scirea, că Majesta- sever.
tor naţionalităţi, guvernul nu se sfi- acesta. Vom vedâ la tâmnă, ce sur­ tea^ Sa, cu ocasiunea manevrelor de încât pentru Ţarul „Pravoslavni
esce a cere ârăşî sprijinul lor şi a prinderi ne vor mai aduce desbate- tomnă călătorind la Cincî-Bisericî, se Vostok (Orientul ortodox), ce a în­
u
umbla cu tot feliul de tertipuri, ade­ rile parlamentare din Viena şi Pesta. va opri pentru câte-va ŢI m Buda­ ceput a apăre în Bucurescî cu scop
0
menii! şi presiuni , să-şî câştige Situaţiunea dinăuntru e departe pesta, unde la 9 Septemvrie va primi de a face propagandă filorusâscă, pu­
agenţi electorali printre Nemaghiarî încă de-a fi lămurită, âr înalară se în palatul din Buda pe membrii die­ tem constata, că tâte (fiarele din
şi în deosebi printre preoţii şi das­ arată semne îngrijităre. Ce-i drept, tei, cu care ocasiune se va închide România l’au primit cu aprecieri os­
călii români. întâlnirea Ţarului Rusiei cu. împăratul dieta. A doua (fi după acâsta scire, tile, ca pe un ospe nepoftit. „ Apărarea
F trist de tot şi ne cuprinde Germaniei, ce se va face la Danzig oficiosul „Bud. Tud.“ a adus o des- Naţională“ din Bucurescî, în fruntea
ruşinea, când vedem, că se găsesc şi călătoria lui Nicolae II în Fran- minţire, spunând, că în privinţa di- căreia sunt tipărite cuvintele „Româ-
1
ici colo şi între Român! rătăciţi de cia, este privită de pressa europână solvării dietei încă nu s’a adus nici nism“ — „Ortodoxism ', în mai multe
aceia, car! uitându-şî de datoria lor ca un semn de pace. Cu tâte aces­ o decisiune, aşa că despre acâsta abia articole de fond a demascat inten-
naţională se fac uneltele adversari­ tea aceeaşî pressă se vede silită a săptămâna viitâre se va pute sci ceva ţiunile acestui organ. „Dragostea Ru­
lor noştri. Ei nu se gândesc şi nu recuuâsce, că lucrurile, ce se petrec positiv. siei — Ţ „Ap. Naţ.“ — pentru noi
ce
sciu ce f a c ! în Balcani, sunt forte îngrijităre. la nici un moment istoric nu s'a vedit.

FOILETONUL QAZ. TRANS“. — D’apoi arde moş Yasile? cu Ileana la portă, şoptind şi hlisind unul el. Acolo erau mai tote neamurile lui adu­
%
— Arde amarnic, domnule! Dă căl­ cu altul. Asemenea am observat, că la horă, nate. Intrând în casă diseiu:
J
dură straşnică, care cam face putore, ei!.... când era în sat, mai mult amândoi jucau. — Bună sâra şi noroc bun să dea
O logodnă la ţeră. da ce or să facă ghieţii omeni, nevoia te Şi, ca unul ce bănuia, că e ceva între ei, Dumnedeu! ...
învaţă să suferi. îi observam din scurt, şi-i vedeam că, când — Să dea Dumnedeu, strigară toţi
(Descriere din judeţul Tutova. *)
— Domnule, am venit la matale să-ţi jucau, pe furiş, cum s’ar dice, îşi alipeau într’un glas.
într’o Duminecă din câşlegile Crăciu­ fac o rugăminte. obrajii, stringendu-se cu căldură la pept. Neculai veni şi-mi săruta mâna. Era
nului, sera aşa după masă, văd intrând pe — Ce rugăminte ? ... Ca tip de femeiS, Ileana era sdravănă bărbierit şi pomăduit, îmbrăcat cu hainele
uşă un bun gospodar din sat. Era moş Va- — Apoi dă, în astă-sâră, voim să lo­ şi voinică, cumu-s mai tote româncele nos­ cele mai bune, în cap cu căciulă de astrahan,
sile, om cinstit şi cu renume în satul lui. godim feciorul meu cel mare, pe Neculai. tre ; ca frumuseţă însă o întreceau altele căci dă, era fecior de fruntaş, er într’o
— Bună săra domnule!...
— Noroc bun să dea Dumnedeu moş din sat. Der în ochii lui Neculai era ca un mână ţinea un pistol de cele turcescl, cu
— Mulţămesc, moş Vasile!... ■
Yasile, da cu cine?... sore. El nu ţinea numai la frumuseţă, ci două ţevi. Pe faţa lui rumenă, cetiai bu­
— Ce mai faci, ce mai dregi dom­
— Cu fata lui Răducan, Ileana, dâcă căuta să fie gospodină şi să aibă şi ceva curia, ce o simţia.
nule ? . . .
o sciî, a vecinului ista a d-tale. Dă, se plac împrejur: căci dă! numai cu frumuseţă nu — Ce dicî, Neculai,.............. mirosă a
— Bine moş Yasile; ia, am şecjut la
băieţii şi ne place şi nouă părinţilor. L’am faci nimica; las, că nici dânsul nu era aşa nuntă?... îl întrebai.
masă**) şi acuma, tot pe lângă sobă mă
căpătui, l’am da la casa lui, i o venit vre­ frumos, cum tandea cum mandea. — Dă! aşa cred, îmi răspunse, înro-
învârtesc, că mare frigu-i afară.
mea de-acuma. Dâcă ai merge matale, pe în adevăr, că la ce ţinea Neculai, a şindu-se ca para focului.
— D ă ! . . . Decă-i iârnă, cum n’are să
lângă că ne-ai face cinste, der pote ne-ai şi găsit; căci fată harnică, gospodină şi — Marieo ! . . . Marieo ! . . . striga moş
fie frig? Acuma-i halal de bogaţi şi vai
scrie şi foia de zestre. meşteră în ale ţesutului, ca: pânză în două Yasile lă nevasta lui. Adă un pahar şi co-
de cei săraci. Să trec lemnele vădând cu
— Merg, moş Yasile, numai să mă iţe, în patru iţe, în osore şi scorţe alese, foiul cu vin, să cinstim pe domnu.
ochii; le topesce focul. Noroc, că avem pă­
îmbrac cu ceva mai gros, fiind-că vremea-i care să întrecă pe Ileana, nu mai era alta Dupâ-ce beui un păbar de vin, hiri-
duri p’aprope; da la alte sate o duc rău
cam aspră. în sat. tisându-i*) după obiceiu şi după mine toţi,
de tot, nu-s păduri de loo şi mai mult cu *
Cunosceam pe Ileana, fata lui Rădu- * 4- câte unul, pornirăm spre Răducan, tatăl
bălegar uscat (tisic) fac foc.
can, fiind-că-ml era vecin, şi scieam, că e îmbrăcându-mă cu o manta grosă de Ueanei. Mergeam cu toţii în linisce, cam
*) Judeţul Tutova este în părţile Moldovene, în gaj cu Neculai, al lui moş Vasile. şaiac*), am plecat cu moş Vasile, acasă la
cn capitala Berlad, care numără 26.000 locn.torî, în tot-deuna vara, Dumineca şi săr- *) A „heretisi“ său „Mritisi", cuvent împru­
între cari aprope dece mii de jidovi. *) ţesătură de lână, făcută mai ales de călu­ mutat din limba greceseă, însemneză a felicita, a
**) am cinat. bătârea, vedeam pe Neculai stând de vorbă găriţele din Moldova. ura de bine.