Page 62 - 1901-08
P. 62
Pagina 2 IGAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 188. —1901.
Din potrivă, marea împărăţie mos armată de 253.000 soldaţi englesî O Domne, multă stricăciune pâte face ducerea învăţătorului Iuliu Ohitta între
covită ne-a luat totdăuna câte ceva... sunt ţinuţi în şah de cătră 12—15.000 într’o turmă lupul îmbrăcat în piele de âie orele 7 şi 8 ’i s’a dat o serenadă.
Ore se nu fi sciind ea, ca dragoste de Olandezi sub nisce conducători, şi păstorul năimit!........ După finirea acestei serenade, atât
cu sila nu-i? Inzadar va trece ea pe din cari numai răsboiul acesta a fă străinii de pe valea Someşului şi valea Bâr-
sub ferâstra României, noptea, fu cut soldaţi şi generali. — Orî-ce ar găului, cari au însoţit pe părintele Domide
riş, pe la Galaţi, cu torpildrele ei, fiice marele fiiare, cari vor fi avend Instalarea protopopului din Bistriţa. la Bistriţă, cât şi noi Bistriţenii, fără deo
înzadar va trimite pe poetul Ilicî, interesele lor, de-a scrie astfel, deja sebire de clase sociale, în frunte cu părin
se-i cânte o serbă, şi pe celălalt mus a început chiar şi în Anglia a-se în Onomtă Bedacţiune! Instalarea părin tele Domide ne-am adunat în otelul „Re
telui Gerasim Domide, fost preot în Rodna-
calagiu, Durnovo, se-i fiică din naiu mulţi aderenţii păcii. Şi dâcă con gele Ungariei“ la o cină comună şi sâră
veche şi acuma numit preot şi protopop
o căzăcâscă..., ea, frumosa zină din servatorii nu vor fi în stare a face de cunoscinţă, unde am petrecut pănă la
în oraşul Bistriţa s’a săvârşit în modul ur
Carpaţî va remânb surdă: nici ea, acâstă pace, va trebui să se retragă mător : miefiul nopţii forte plăcut.
11
nici Regele ei nu înţeleg rusesce . şi să lase locul liberalilor. La 19 August 8 ore a. m. s’a început
Duminecă la 18 August / 2 ore un
1
2
* banderiu constătător din 55 călăreţi dintre serviciul divin pontifiicând Rev. Domn Ca
In afacerea cheiurilor din Con- Slovacii la Vatican. cei mai sdravenl feciori de ţărani din Bis nonic Ioan Georgiu din Gherla, după a
cărui săvârşire părintele Domide s’a urcat
stantinopol, care a provocat un con triţă şi 37 trăsuri încărcate de ţărani şi
Poporul slovac (tăuţii) din Ungaria de la amvon şi a ţinut o predică, accentuând
flict între Turcia şi Francia, lucrurile inteligenţi au plecat în ordine esemplară
nord numeră aprâpetrei miliâne de suflete între altele datorinţa preotului faţă cu cre
stau aşa, că ambasadorul frances, şi sunt împărţiţi după religie în catolici şi spre comuna săsască Iaad, unde după pla dincioşii şi datorinţa credincioşilor faţă cu
Constans, neputend obţine dela Sul nul de câletoriă s’a făcut întimpinarea nou-
luterani. Şi unii şi alţii au a-se lupta ou preotul lor, cai’e predică a emoţionat po
tan decât promisiuni, fără nici o ga urnite greutăţi, şi pe unii pe alţii caută să-i protopop, care însoţit de 17 trăsuri din porul pănă la lacrăml.
ranţie reală, a plecat din Constant,i- Rodna-Veche, Maier, Sângeorzi şi alte co
maghiariseze coreligionarii lor, unguri. Aşa După săvârşirea serviciului divin şi
nopol, întrerupând cu Turcia rela- mune de pe valea Someşului ne-a aşteptat
în ootiventul, ce se ţine tocmai aouma în primirea deputaţiunilor la 1 oră p. m. ne-am
ţiunile diplomatice. In locul lui a în capul numitei comune.
Poşon de districtul biserioeso al părţilor de adunat la banchetul arangiat de inteligenţa
lăsat pe consilierul de legaţiune dinoâoe de Dunăre, vedem pe senioratul Aici din partea unui fecior de ţăran română din Bistriţă în otelul „Regele Un-
Bapst, însărcinat numai cu resolvi- din Bistriţă a fost bineventat prin o fru- u
din Trencin şi Neutra protestând ooutra Ungariei , la care au luat parte 104 ospeţl
rea afacerilor curente. înainte de întrebuinţării esolusive a limbii maghiare mosă vorbire ocasională, la care iubitul de elită, şi 40 ţărani, între cari aprope
plecare doi demnitari înalţi dela nostru preot şi protopop a răspuns prin o
la şedinţele oouventului şi cerând darea în tote căpeteniile autorităţilor civile şi mili
curtea Sultanului s’au încercat se-1 vorbire atât de pătrunfiătore, încât întreg
judecată a corpului didactic dela institutele tare, precum şi representanţii tuturor con
îndemne pe ambasador, se nu plece, teologice din Trenoin şi Neutra, pentru-că au publicul, care l’a aşteptat a isbucnit în cele fesiunilor Hin localitate. Şirul toastelor l’a
înse fără resultat. In urma acâsta şi eliminat din institut pe mai mulţi teologi mai frenetice urări de „Să trăiască“. început Rev. Domn Canonic Ioan Georgiu
Sultanul a dat ordin representantu- După acesta noul protopop a fost pri
sub pretext de agitaţiuni „panslavisbe . — pentru Papa şi pentru Majestatea Sa, care
M
lui seu din Paris, care actualmente (Şoviniştii, îndată oe văd, că un tînâr slo mit de d-nul Dr. Tripon şi de 2 ţărani ca toast a fost ascultat în piciore. Fişpanul
petrece la Berna, se nu se mai în- vac vrâ să se cultive în limba sa, îl şi bo- membri în comitetul bisericesc şi urcaţi în conte Betblen Pâl a toastat pentru Epis
tbrcă în Francia în calitate oficială. o trăsură de gală pregătită anume pentru copul din Gherla. A toastat mai departe
tâzâ „panslavist", cum le fiic şi Românilor
— Constans sosind la Paris a avut acesta ocasiune, au plecat spre Bistriţă în Dr. Scridon pentru d-nul âanonic Georgiu,
„daco-românI“, dâcă îi văd, că-şl cultivă
o convorbire cu ministrul de esterne ordinea următore: In frunte banderiul de Sadler, primarul Oraşului, pentru noul preot
literatura).
Delcassâ. Ambasadorul frances, se — Dâr mult mai grea este situaţia călăreţi, după banderiu trăsura de gală cu Dom'de, Dr. Ciuta asemenea pentru noul
fiice, că ar fi declarat, că îndată-ce majorităţii Slovacilor, cari aparţin religiu- părintele Gerasim Domide, însoţit de Dr. preot Domide, Dr. Tripon pentru repre
se vor aplana diferenţele, se va în-
nei catolice. Aceştia au de a suferi cele Tripon şi cei 2 ţărani şi în urmă trăsurile sentanţii concesiunilor, decanul Csalner pen
torce înapoi la Constantinopol. streinilor, care l’au însoţit de pe valea So
mei grozave asupriri din partea Episcopi- tru Domide, Balâzs preot r-format pentru
* lor, între caii sunt mulţi din sângele lor, meşului, şi mai în urmă trăsurile Bistri- buna înţelegere între confesiuni, preotul
In stipulaţiunile păcii cu China ajunşi însă la oârja episoopâscă prin rene ţenilor. gr. or. Beşa asemenea pentni bnna înţele
u
era cuprins un punct, că o deputa- gare şi „merit.e politice. Primatele din Stri- Ajungând fruntea banderiului în ca gere între confesiuni, Dr. A. Pop medic,
ţiune chinesă de ispăşire se se pre- gon, un şovinist incarnat, le face dificul pătul de sus al oraşului Bistriţa, mulţimea pentru representanţii militari şi pentru noul
sente la împăratul german. Acâstă tăţi chiar şi la tipărirea sfintei scripturi în poporului l’au întâmpinat cu mai multe îm preot, colonelul Neudeclc pentru noul preot,
deputaţiune a sosit în Europa, der limba slovaoă, âr Episcopul de Szepeş şî a puşcături de treascurî, âr tineretul ţărănesc Dr. Logiu pentru vice-comite, ca condu
părăsit turma şi a ţinut cu jidovii mai anul împreună cu copiii de şcolă şi corul bise cător al municipiului şi pentru preşedintele
s’a oprit în oraşul Basel (Helveţia),
fiind-că conducătorul deputăţiei prin trecut, oând un biet băiat slovac a fost gă ricesc sub conducerea învăţătorilor confe de tribunal Kenderfi ca representantul
cipele Ciun, a cerut din China in sit omorît în Nameszto şi nici.'până astăfii sionali şi a altora arangiatorl ai acestei justiţiei. Vice-comitele Knalesz a toastat
strucţiuni asupra ceremonialului, cu nu s’a descoperit, cum şi cine i-a luat viaţa. festivităţi, l’au aşteptat, postaţi de două pentru noul preot, preşedintele de tribunal
care să se presente în faţa împăra Apoi de câte ori se fac pelerinaje la Roma, laturi de stradă dela casa comitatului pănă Kenderfi aşişderea pentru noul preot, Gri-
tului. Eticheta chinesă prescrie pen episcopii şoviniştl cu primatele în frunte, la biserică, şi când iubitul nostru preot a gore Scridon, asesor orfanal, pentru pro
tru asemenea ocasiuni, ca să se pros nu vrâu să-i presente papei, ca ceea 09 trecut printre aceste două rânduri, care fesori şi învăţători, Pischer, director gim-
ternă de trei ori la păment şi se se sunt, adecă Slovaci, ci ca maghiari. neîncetat strigau „Să trăiască“, mulţimea din nasial, începând românesce şi continuând
închine de nouă ori. Principele Ciun Anul tre -ut mai mulţi scriitori cato tote părţile arunca cu buchete de flori asu nemţesce pentru tinerii români, care au
însă nu vrâ să dea aceste semne de liol au scris o carte ou titlul „Tovariseive“, pra trăsurei în care se afla protopopul nos cercetat şi cercetâză gimnasiul nemţesc din
veneraţie împăratului şi este aplecat pe care au avut dorinţa să o ofere papei, tru. Ajungând trăsura de gală înaintea uşei Bistriţă, preotul Precup pentru inteligenţa
a se închina numai de trei-ori. Răs ca dar venit din partea naţiunei slovace. bisericei, aici părintele Domide fu aşteptat diu Bistriţă şi pentru noul preot. Au fost
punsul cerut din Peking asupra aces Ei au fost împedeoaţl, să o facă acâsta. de întreg comitetul bisericesc sub condu şi alte multe toaste, după cari apoi luâ cu
tui lucru, încă n’a sosit, de aceea După nenumerate petiţii şi stăruinţe însă, cerea d-lui Dr. Dimitrie Ciuta, care a ţinut vântul protopopul Gerasim Domide pentru
Ciun încă şi astăfii stă tot în Basel. au reuşit în fine doi vrednici fii ai acestui o vorbire dintre cele mai frumose, la care toţi ospeţii şi araugiatorii acestei frumose
popor oropsit, dintre cari unul, astăfii preot părintele Domide a răspuns emoţionat pănă festivităţi arătate din inimă curată faţă cu
*
al emigranţilor Slovaci din Amerioa, (pă la lacrăml vefiendu-se atât de frumos în- persona D. S. mulţămind tuturora pentru
Lumea întrâgă stă plină de ad rintele IaDkola), să fie primiţi în audienţă timpinat şi aşteptat de toţi locuitorii ora tote jertfele aduse cu acâstă ocasiune, atât
mirare faţă cu resistenţa eroică a po în fiiua de 14 Iulie a. c. şului. morale, cât şi materiale.
porului hur. De doi an! stă colosalul Cât sbucium, câtă cheltuială, câtă stă După intrarea în biserică şi ţinerea După finirea banchetului şi depărtarea
imperiu britanic în luptă contra mi ruinţă, pănă au putut să audă în sfîrşit de unei scurte vecerne, noul protopop a fost străinismului diutre noi, grupându-ne în ju
cilor republici. In fiă-care săptămână pe buzele papei cuvintele: „Slovachi, Slo- petrecut la locuinţa sa în casele parochiale, rul iubitului nostru preot şi protopop în
1
se cheltuesc l / milion funţî şi o vachi; sono Slovachi d’ TJngheria ? u unde din partea corului bisericesc sub con frunte cu Rev. D. Canonic Ioan Georgiu, am
2
sgrebuliţî de frig şi, nu era altă vorbă, de tre noi şi apropiindu-se de Neculai, care din vremi; în sfârşit toţi ne găsirăm loc; de-odată un frate al lui moş Vasile, mai
cât de ale însurătorâi. Fie-care spunea rămăsese mai în urmă, îl strînse de mână nici unul nu stăm în piciore, decât Necu mic ca densul, bun® de gură straşnic, sări
câte-ceva din tinereţe. Era lună, de se ve cu căldură. lai, care sta pe lângă uşă şi lângă dânsul de pe scaun şi adresându-se Ini Răducan,
dea ca fiiua, un frig ne mai pomenit, ome- Casa lui Răducan avea două odăi şi Ileana, gătită de nu mai avea cum, pur îi dise:
i
tul scârţia sub piciore şi noi bărbaţii, când într’amendouă ardea focul la sobe şi câte-o tând un smoc de busuioc uscat la cap. — Hei bade Rădueane!... Da nu ne
am ajuns la Răducan, aveam mustăţile, şi lampă. Erau pregătiţi de vreme, sciau că întrebi, la ce am venit ? . . .
De grabă Răducan, luâ cofoiul din
cei-ce aveau, şi barba, pline de struţi de va fi logodnă, fiind anunţaţi şi de aceea — Păi, la ce aţi venit, spuneţi...
tindă, se duse în pivniţă şi-l aduse plin cu
ghiaţă. ne aşteptau. Când să intrăm pe uşă, ne în- vin alb. Turnând apoi într’o olă smălţuită, — Am venit, că am aufiit că aveţi
Ajunşi la portă, o droiă de câni ne timpinâ mama Ilenei, veselă şi gătită, ca luâ un pahar în mână şi începu a ne cinsti fată mare; avem şi noi flăcău şi, dâcă s’or
eşi întru întimpinare, mai să ne pună la nici odată. pe rând, începând întâia dela mine. Care potrivi să-i înturlieăm.
păment. Fu greu pănă dădură cu ochii de — Poftim! poftim! începu ea şi ne cum luam păharul în mână, îl hiritiseam — Dă, am fată mare, nu-i vorbă, şi-i
Neculai, când potolindu-şl furia, începură conduse în odaia cea mai curată; unde se în felul acesta : „Sănătate să dea Dămnefieu! de măritat; der să vedem, dâcă se plao
a se gudura; îl cunosceau. îndată-ce săriră afla şi zestrea Ilenei, compusă din: ţol, Ani mulţi şi fericiţi!... Să te vedem socru băieţii şi, dâcă se potrivesc în lovele?...
cânii, eşi din casă Ileana şi, după densa saci, lăghicere*), macaturi**) de lână pen mic!“ (avere).
tatăl ei. tru pat, două oghialuri***), două saltele şi — Să dea Dumnefieu, ne răspundea Neculai şedea lângă uşă şi de ruşine
Tocmai pe la mijlocul ogrăfiii, care o mulţime de perne, cu feţele de pânză densul, stând în faţa nostră, mai înalt ca ţinea capul în jos, făcând feţe-feţe; âr
era destul de mare, îi întimpinarăm cu: de mătase. Era un teanc pănă în podele. toţi din câţi eram acolo, îmbrăcat în haine Ileana fugise la mă-sa în cealaltă odaiă.
„bună sâra! u După zestre, puteai cunosce, că atât Ileana, de lână de casă şi în piciore cu nisce cio- — Băieţii se cunosc şi se plac unul
— Bucuroşi de ospeţl?... strigă moş cât şi mă-sa erau bune gospodine. bote maiî cu turetcile suflecate, fiind mai altuia, fiise moş Vasile.
Vasile, care de bucuriă, că o să ajungă so Ne aşefiarăm mai pe paturi, mai pe lungi dela genunchi în sus. — Să vedem, îi răspunse Răducan.
cru mare, nici nu mai scia pe unde calcă. nisce scaune, mai pe o ladă lungă, de cele
Pe faţa lui, cetiai bucuria, ce simte, Fă Ueano!... ia vino încoce la mine.
— Bucuroşi, bucuroşi, cum nu! — că a ajuns să-i fiică omenii: „să te vedem Veni Ileana, însă par’că o trăgeau
*) lăghicer (lăieer) dela laiţă seu laviţă = ţol
răspunse Răducan şi după densul şi Ileana, cu care se acopere laviţa. socru mic . Nu mai măritase şi nu mai în cânii, aşa venia de încet; îi era ruşine
u
ce ţinea în mână o nuia, cât tote dilele de * *) macat = ţol cu care se acopere patul, cu surase pănă atunci, Ileana îi era copilul de noi.
vânt împrumutat din limba turcescă.
lungă, pentru a ne apără de câni. Şi, cum cel mai mare. — Ia spune tu, îţi place Neculai a
* * * ) ogliial dela cuvântul vechili slavic odâlo,
mergeam cu toţii în casă, ea se furişă prin în Molova = plapomă. Vorbirăm mai una, mai alta, când lui moşu-tău Vasile, că âcă a venit în peţit?
