Page 63 - 1901-08

plecat pe promenadă în grădina publică la coleg dela Academiă, de d-1 general Bră- Colonisaţiile unguresci tăcute cu plâcă în călătoria se face o mobilisare în
petrecerea poporală, unde am fost primiţi tianu, oa amic şi coleg, de asemenea de d-1 scop de maghiarisare nu prea justifică spe­ totă puterea cuvântului. Trebue să se esa-
din partea mulţimei poporului cu frenetice Dr. Kalindtru profesor, senator-representant ranţele şoviniştilor. Cei mai mulţi colonişti mineze cu de-amănuntul tot drumul de mai
u
strigări de „Să trăiască şi cu o vorbire al Universităţii din Bucurescî etc. eto. Aici în loo să maghiariseze pe Români, învaţă multe mii de kilometri, tote şinele, terasa-
din partea ţăranului — zidar Ioan Moldo- la noi, s’a distins sinodul protopresbiteral al singuri limba românâscă, âr alţii fug după mentele, tunelurile etc. Se trimit trupe în­
van, membru în comitetul bisericesc, la care Timişârei prin adresa tipărită, trimisă din âre-oare timp în America. Aşa ne vine tregi ca să păzâscă linia pe amândouă păr­
d-1 protopop a răspuns în tei-miDÎ călduroşi, incidentul implinirei etăţii de 80 de ani şi vestea din comuna Szapâry-Liget (Arad), ţile. Bagajul constă din sute şi sute de
asigurând poporul despre totă bunăvoinţa a nuutei de aur, fii ului şi deputatului per­ că vre-o 35 familii maghiare emigrâză în cofere, pline de fel de fel de uniforme mi­
Domniei Sale. După depărtarea d-lui Ca­ petuu al acestui district*).] —Dorim celor în America, ou tote uşurinţele oferite lor de litare, pentru-că Ţarul fârte rar se îmbracă
nonic dintre popor, protopopul cu întrâga mod atât de călduros sărbătoriţi viaţă luDgă stat. Co'onia aoâsta esistă de 19 ani. —Tot civil. Acâstă o face Ţarul numai când se
câtă a inteligenţei din Bistriţă s’au aşadat şi plină de mulţumire ! mai mult au stat, deoât ţiganii Archiduee- duce la Oopehaga. Când se duce în Dane­
la mesele întinse între arbori şi au ascultat lui Iosif, cari şi-au luat oatrafusele după marca, se folosesce de un yacht, pe care
vre-o câte-va melodii esecutate de corul Gonă în potriva tricolorului. Am un an deja. l’a făcut încă Alexandru III. Vaporul acesta
creclut, că s’a isprăvit cu gâna în potriva
tinerimei ţărănescl din Bistriţă. este un adevărat castel plutitor şi portă
oolorilor albastru-galbân-roşu, cari fao parte Donaţiunî pentru biserică. Credin­
Bătător la ochi a fost, că dela insti­ numele de „Standard . Bordul este de o
u
din costumul românesc, când ătă, că spre cioşii pii ai acestei parochii: Vasile Gabor,
tutul de credit şi economii „Bistriţiana“ lungime de 420 piciore şi de o lăţime de
surprinderea nâstră d-1 Nicolae Sdrâilâ din Yasile Rus, Ioan Pop-Catona, Gheorge Ga­
afară de d-1 director Mibălaşi nici un am­ Poiana Mărului ne comunică, că în cjiua bor tin. şi Vasile Bilţiu au cumpărat pen­ 50 piciore. Vaporul este mânat cu două
ploiat la acâstă festivitate frumosă n’a maşine, care lucrâză cu o putere de 15,000
de 28 c fiind la obor în tîrgul de vite din tru s. biserică un rând de vestminte bise­
participat, ba un domn dintre aceşti dire- de cai. Trei sute cincizeci de marinari
Braşov, cu femeia Zinca I. Dima, — doi ricesc! pompose în preţ de 100 cor.; Ioan
gători de bancă, care de 5 ani loouesce în domni, dintre cari unul în uniformă, având Pop a Măriei cu soţia sa, Maria Bulbuc şi sunt în serviciul vaporului, sub comanda
casele bisericesc!, gratuit şi a fost încre­ a 20 de oficerl. — Ţarul, Ţarevna, mama
trei stele la gât, s’au repecjit la numita Ioan Someşan cu soţia sa : Mari ca Bura ase­
dinţat ou manipularea întregei nostre averi Ţarului şi moştenitorul de tron, fie-care au
femeiă să-i ooufisce uisce bete cu cari era menea au donat sântei biserici un ornat
bisericesc!, nu numai că nu a luat parte câte un apartament cuprindător din câte
încinsă, sub pretext, că sunt tricolor ro­ bisericesc în preţ de 90 cor.; mai departe
la nici o şedinţă său consfătuire pentru 3 odăi de locuit, salon, dormitor şi odaie
mânesc, oare nu mai e permis a-se purta. Ioan Huge alui Nicoră cu soţia sa Irinca
pregătirile de instalare, der în diua insta- de baie. In mijlocul apartamentelor este
Pe urmă a ameninţat pe d-1 Sdrăilă şi pe Rusu au donat s. biserici un prapor fru­
lărei a absentat cu totul din Bistriţă. salonul de mâncare. Odăile sunt mobilate
femeiă, că-i va închide la poliţie şi abia mos în valore de 60 corone; în fine on.
La tote acestea festivităţi şi pregătiri cu mobile făcute din nuc american şi pe
au putut scăpa, plătind o amendă de 10 domn Petru Herţeg teol. abs. al diecesei
de instalare partea leului să cuvine, d-lor jos sunt eovore de mătasă. In salonul de
corone. — Când se va lămuri oestiunea de Orade şi prefect în Internatul Pavelian
Dr. Ciuta, Dr. Scridon, Dr. Linul, Dr. Lo- culorilor, ca să se pună odată oapăt unor de băieţi din Beiuş a donat bisericei nos­ mâncare este loc pentru 75 persone.
gin şi Procob Cutean, âr referitor la com­ ast-fel de procederî volnice şi nedrepte din tre o cruce în preţ de 10 cor. şi credin­ Fata cu maşina. Un proprietar din
punerea banderiului lui Grigore Radu, pă­
partea organelor poliţienescl? ciosul Mihail Pop Catona asemenea a cum­ Prusia merse la Berlin să-şi caute o servi-
durar, Todor Moldovan şi Pavel Bilegan
părat o cruce pe altar cu preţul de 30 târe. El întră într’un „birou de servitori",
economi, care aprope 2 săptămâni c}i şi Sistarea cercetării în contra lui corone. Pentru aceste jertfe frumose şi unde mijlocitorul i-a presentat o fată ro­
nâpte au lucrat neîntrerupt cu mare zel Sillger. Marţi actele de cercetare in afa­ fapte marinimose subscrisul preot local în bustă, oare i-se păru destul de bună chiar
şi tragere de inimă pentru buna reuşire a cerea Singer, au fostînapoiate poliţiei dim­ numele curatoratului bis. şi a întreg popo­ şi pentru lucrul câmpului. Proprietarul plăti
acestor festivităţi. preună cu decisiuuea procuraturei reg. dela rului credincios aduc donatorilor şi pe taxele şi era gata să plece, oâud de-odată
Codreanul. tribunalul din Braşov, prin care se sistâză acâstă cale eăldurosele mele mulţumite, fata în cursul conversaţiei spune, oă ea
oeroetarea din motiv, că nu s’a putut cons­ rugând pe bunul Dumnedeu, să le lungâscă aduce cu sine şi o maşină. „Fârte bine",
tata, că numitul Evreu ar fi avut inoeoţiu- firul vieţii cu multe clile fericite. Târşolţ, clioea proprietarul în sine, „cel puţin nu va
SOIRILE DILEI. nea, seu ar fi încercat să răpâsoă prin vi­ tractul protopopesc al Ţărei Oaşului, die- trebui să tot plătim la croitor, fata asta ne
cleşug seu forţă pa copilul Vasile a lui G. cesa Gherlei, 21 Aug. 1901. Eugeniu JDre- va şi oose oâte ceva". Proprietarul spuse
— 18 (31) August.
Ooustantin, deâre-oe cele patru femei de deanu preotul gr. cat. al Târşolţului. fetei, la care han a tras şi să vie după
Nuntă de aill'. Precum se ecie, în pe cbstă, au depus, că au văcjut pe Evreu amiacji, să plece împreună la ţâră. Gând
luna acâsta domnul şi dâmna V. Babeş numai că a prius pe copil de de mână şi Hoţie. Femeia Bucura Scârneciu, în colo ce să vetjl, la timpul prescris vine în
şi-au serbat, în mijlocul copiilor şi nepoţi­ s’a uitat la el. etate de 21 ani, originară din comuna Ştena
lor, nunta de aur. Despre deoursul acestei lângă Oohalm, era lucrătore cu cjiua la d-1 adevăr fata ou o maşină, dâr nu cu o maşină
de cusut, oi ou o bicicletă. „Ea are obi­
rare şi frumâsa festivităţi 'familiare, ni-se Dislocarea regimentelor de infan­ Ioan Şenchea, fost primar în Zârneştî. Pro­ ceiul — spunea fata, după ce-şl isprăvesce
împărtăşesc următârele: Nunta de aur s’a terie din corpul 12 de armată. După sfir- fitând la absenţa stăpânului, a intrat pe fe-
celebrat în (jiua de Luni, 12 August a. o. şitul manevrelor regimentele oorpului de râstră în casă şi a furat suma de 110 co­ lucrul, să se preumble ou bioioleta". „Tare
frumos îţi mulţumesc" — răspunse proprie­
în Budapesta într’o sală a otelului „Cornul armată Nr. 12 din Ardeal vor fi astfel dis­ rone şi mai multe haine. De aţuncl au tre-
de vânător" ou o masă splendidă oferită de locate: Regimentul Nr. 2: bataliânele 1, 2, out patru săptămâni, fără să-i se dea de urmă. tarul şi lăsă fata în Berlin, rămânând mai
copii în deosebi de cei din Buouresci, la 4 şi ştabul^în Sibiiu, al 3-lea batalion în Erlinsă fu prinsă de cătră poliţia din Braşov. buouros păgubaş de taxa plătită, de oât
care masă au participat, în frunte ou săr­ Braşov. Regimentul Nr. 31: bataliânele 1, Banii i-a cheltuit deja toţi, âr din hainele să-şi vadă sluşnica umblând călare pe rotă.
bătoriţii, ambii preoţi români, Murnu 2, 3 şi ştabul în Plevlje, al 4dea bat. în furate s’a mai găsit la ea o cârpă şi o oin- Mijloce viclene ruseseî. Cetim in
Ghiorghiad, celmacedo-român]şrprotOsinoelul Sibiiu. Regim. Nr. 50: batal. 2, 3 şi şta­ gătâre, care s’a înapoiat astăcjl d-lui Nico­ „Apăr. Naţională" din Buouresci, oă Ruşii
Bogoievid dela capela daco-română şi 15 bul în Braşov, âr bat. 4 în Făgăraş şi bat. lae Şenchea, fiul păgubaşului. întrebuinţâză fel de fel de mijloce pentru
membri ai familiei. Cu ocasiuuea acâsta au 1 în Alba-Iulia. Regim. Nr, 51 va rămână Morte suspectă, pilele acestea călă­ propaganda panrusâscă. Pe de o parte se
sosit multe depeşe şi epistole mai ales din în Cluşifi. Regim. Nr. 62: bat. 1, 3, 4 şi toria un grec cu numele Stolides cu trenul soâte un (Rar, soris în două limbi străine,
România, prin cari a fost salutată acâstă ştabul în Viena (2 compăuii în Laxenburg, espres, venind dela Constantiuopol. Le sta­ pentru olasele ceva mai cultivate, prin oare
sărbătore familiară. Maj. Sa Regina („Car­ 2 în Mauer), bat. 2 în Târgul-Mureşului. se faoe filosofic etnografică şi economică....
u
men Sylvu ) a trimis din Sinaia sărbătoriţilor Regim. Nr. 63: bat. 1, 2, 3 şi ştabul în ţiunea Verbasz i-s’a făcut rău, în Buda­ Pe de altă parte, — ascultaţi! — se tipă­
pesta s’a dat jos din tren şi dus la spita­
un frumos şi forte bine nemerit portret, re- Bistriţa, bat. 4 în Orăştie. Regim Nr. 64: lul „St. Rochus a murit în curând. Me­ resc în limba română, cărticele de eoono-
u
presentând pe regină, cum lucrâză cu ma­ bat. 2, 3 şi ştabul în Târgul Mureşului, bat. dicii au luat tote precauţiunile, temându se, mie rurala, ou chipul Ţarului în oeroul fa­
şina de soris, ou devisa scrisă de mâna pro- 1 în Konjica, bat. 4 în Orăştie. Regim. Nr. să nu fi fost vr’un oas de ciumă. Din oer- miliei sale şi se răspândesc în mii de esem-
piă: „Munca ndstra, paradisul nostru,“ = 82: bat. 3, 4 şi ştabul în Alba-Iulia, bat. oetările de pană acuma însă nu s’a adeverit plare în satele românesol! Au eşit, pănă
u
„Arbeit isc unser Paradies. Elisabeth. D-1 1 în Udvarhely, 6r bat. 2 în Banjaluka. acuma două fasoioole din scrierea întitulată
acâstă bănuială.
Babeş a mai fost felicitat de d-1 l.[Kalinderu „Albinăritul". In oeea purtând Nr. 1 s’a
printr’o depeşă în numele Academiei, prin- *) Acâstă adresă am publicat’o în nr. trecut Când căletoresce Ţarul, piarul fran- reprodus fotografia principesei Maria ou
u
tr’o alta ca coleg, de d-1 Aurelian ministru şi de Duminecă. — Red ces „Gaulois , scrie, că de câte ori, Ţarul principii, oa să nu prea bată la ochi pen-

— îmi... pla ... ce ! şi din buzunar condeiul şi călimara, le puse mă va încălţa cu o păreche de ciobote culai în dreptul inelului lui, puse două
— Spune şi tu, măi Neculai, întrebă pe masă. Adresându-se apoi mie, îmi clise: nouă, âr femeii să-i facă o fustă de caşmir. piese de câte cinci lei. Le aşecjâ Neculai
moş Yasile, îţi place Ileana?... „Ia condeiul în mână, domnule şi scrie!“ — îţi cumpărăm, îţi cumpărăm, strigă la un capăt de masă, âr Ilâna la celălalt
— Dă, îmi place!... — Spune, Răducane, ce dai fetei de moş Yasile şi, după dânsul şi Neculai. capet. O cumnată a lui moş Vasile, învârti
— Bun, bun, strigarăm cu toţii. zestre?... — Măi Neculai, strigă nu sciu cine farfuria de trei-orî. La cea din urmă în-
— Dă, trebue să-i întrebăm, căci asta — Apoi ce să-i dau?... Ii dau două dintre noi, „vec}I să fiă ciobotele cu talpa vertitură, potrivi, ca inelul lui Neculai să
nu e trâbă de ac}i pe mâne şi nici nu e un fălci de pământ*) lucrătore— în Răzore— de âpă să ţină pănă la apă!" vină în dreptul Ilenei, er al Ilenei în
măr să-l muscl şi să-l asverlî, dise Răducan. doi boi, pe care şi-i-a alege din patru, o — Ba nu mă!... să fiă cu talpa de dreptul lui Neculai. îşi puse fie-care inelul
— Din partea băiatului, garantez eu, vacă a făta; un poloboc pentru vin şi zes­ scorţă cusute cu aţa pe faţă , strigă un altul. în deget, luând Neculai prosopul, âr Ilâna
u
înoepu o mătuşă a lui Răducan, căreia îi trea din casă. — Noroc! noroc bun să le dea Dum­ cele două piese. (Prosopul şi piesele se nu­
umbla gura, ca meliţa. îi cuminte de nu — Hei, da d-ta ce dai băiatului?... nedeu ! Traifi bun; pânea, sarea, untdelem­ mesc schimburi.)
se mai pomenesce, harnic, în ruptul capu­ — Eu, îi dau o falce de păment, doi nul să nu le lipsâscă din casă, începură a Toţi strigarăm: Noroc bun să le dea
lui; nu-i flăcău în sat, care să-l întrăcâ. boi de jug şi casa cea nouă cu loc cu tot. strigă toţi. Dumnedeu şi traifi bun. Neculai eşind
— Da şi fată, ca a mea harnică, şi gos­ —• Bade Răducane, — strigă moşul**) Apoi, puind toţi degetele pe foia de afară, trase două pistole, anunţând prin
podină, nu se mai găsesce alta, clise mama lui Neculai — da dă şi câte-va oi Ilenei, zestre, fiind-că nu sciau carte, o dădu Ră­ acâsta pe ceilalţi gospodari din sat, oă lo­
Ilenei. că ai o mulţime!... ducan lui Neculai, care sucindu-şî mustâţa, godna s’a făcut.
— „Tot ţiganul îşi laudă ciocanul“, — Da tată, să-mi dai — începu Ilâna, surîdea pe sub nas şi o puse în sîn la piele. După acâsta începu cinstea şi cheful,
dise o altă mătuşă a lui Neculai, h'âncă că mare mult le-am mai păscut. După acâstă, mama Ilenei aduse o er socra cea mică în fuga mare alerga la
bătrână, care vorbia mai rar, da şi când Mai stăruind şi nâmurile Ilenei, care farfuriă, în care puse puţin grâu, puţină coşterâţă, unde princjend o găină, o tăiâ
trântea câte una, te tăvăliai de rîs. erau mai tote adunate, cu mare greutate sare şi câte-va bucăţele de pâne. O aşeclâ şi o fripse. Se puse la masă şi rupând mi­
Se încinse un rîs de huia casa. îi dădu două-decl de oi. pe masă şi, pune în grâu două inele, unul rele găina după obiceifi, mâncarăm cu toţii.
— Să mai luaţi câte-un păhar de vin, — Ecă, fiind-că bărătuiţl atâta, îi dau al lui Neculai şi unul al Ilenei. Ilâna, în In chipul acesta s’a terminat logodna.
cjise Răducan. două-decl de oi; însă să sciţi, că nu dau dreptul inelului, ei, puse un prosop*) fru­ Gr. N. Coatu,
— Lasă că-om mai lua pe urmă, răs­ fata din casă pănă-ce viitorul ginere nu mos cu horboţică**) pe la margini; âr Ne- îuvăţător în com. Banca,
punse moş Yasile, ia să mântuim încalea *) o jugăre. *) ştergar seu ştergurâ. jud. Tutova.
trăba şi, scoţând din sîn o eolă de hârtiă **) In Moldova moş se <j‘ l unchiţL **) dantele, cipcă.
ce a