Page 64 - 1901-08

tru lumea mare, oare nu va fi sciind pâte, Murăşnl curge la o îndepărtare de 200 me­ Diminâţa viitbre olopotele aşedate în amvon şi ţine predică pe sâma miilor de
că Alteţa Ba Regală e verişâra Ţarului Ni- tri de aoâsta mănăstire, singura î d totă vechea mănăstire au umplut văsduhul cu asoultători. Ceea oe spune predioatorul ar-
colae II, âr în cea purtând Nr. 2 s’a pus metropolia ort. or. din Transilvania şi Un­ sunetele lor şi în chip miraoulos par’că ri­ chimaudrit e ascultat în tăcere mormântală.
ie6na celeilalte familii 'imperiale rusesoî, garia. dica obosâla călătorilor, cari intrând, rînd E lege ceea oe spune stariţul. E poruncă,
deadreptul ! Pănă bine de curând acâstă mănăs­ pe rând, îu mănăstire sunt binecuvântaţi spusă ou cuvintele blânde ale religiunei.
tire ou tote averile ei a fost în mâna Şer­ de egumenul mănăstirei. După utrenie unii
Mlisica orăşenescă va cânta săptă­ Omul, care se pocăesoe, care se scobâră în
bilor dela oarl, mulţămită stăruinţelor şi se împrăştie pe pajiştea din grădină, alţii sufletul său, înoepe a înţelege, că atuuci
mâna viitâre: Duminecă la 11 âre pe pro­
priceperei actualului Metropolit dela Sibiiu, se grăbesc la odăile călugărilor peutru a-se
menada de jos Luni la 5 âre d. a. îu oând face rău păcâtuesco înaintea lui
a trecut sub jurisdicţiunea eparchiei rom. spovedi şi oumineca, deşi sufletul lor e ou Dum))ec}eu ; târna de Oel de sus îl reţine
Parcul Rudolf, Marţi, Miercuri, Joi şi
a Aradului. mult mai curat de păoate, decât acela al dela păcat cu mult mai mult decât tema
Sâmbătă la 6 ore d. a. pe promenada de
jos, âr Vineri la 5 bre pe promenada Lângă mănăstire se mai află încă pseudoculţilor nădrăgari, cari îşi bat joo de mucegaiul şi zăvârele temniţelor.
de sus. două mari zidiri, cari în vremurile de res­ de actul aoesta religios şi tot-dâuna nece­ Am auZ't multe predici rostindu-se
trişte serveau de liman, de scăpare pentru sar sufletului omenesc. Greşelele lor sunt poporului. Predica rostită la S-ta Mărie în
Avis. Căile şi drumurile făcute de cei ameninţaţi de viforul înspăimântător al uşbre şi după spovedanie, dâcă ai putâ pă­ mănăstirea dela Bodrog a fost uo oap-
ofioiul silvanal orăşeneso, precum şi arborii luptelor din veaourile treoute. In edificiile trunde în inimile lor, ai putâ observa cum d’operă de retorică biserioâscă. Părintele
ce le impresorâ cu deosebire molid vii acestea, provăcjute cu tunuri de pază se cresoe şi se desvoltă groza de o nouă pă- stariţ a folosit prilejul aglomeraţiei de ţă­
aflători în „Calea dracului * şi la „Fântâna află adl locuinţele oălugărilor, oarl pe lângă eâtuire. rani şi a vorbit despre bălele sufletului, des­
1
postovarilor**, se recomandă prin acesta on. indeletnicirea cu cele sufletesc! se ocupă şi Impe8triţarea diferitelor porturi e pre risipă, despre lux, apoi despre cumpătare,
public spre a le lua în scut şi a-le ocroti. de ale economiei, carea, judecând după oeea-ce mai ales bate la ochi cu prilejul despre pacea familiară, despre şcolă, îm­
In prăvălia G. I. Eremie, strada cele văcjute în jurul mănăstirei, se portă peregrinajului de S-ta Mărie. Bănăţeni, părţind cu largă mână înţelepte sfaturi. Oa
Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai pe o scară întinsă şi în mod forte ra­ mureşeni, ardeleul, după slujba dumne- un isvor luminos curgeau cuvintele de pe
bun oaşoaval de munte cu preţul cel mai ţional. deâscâ îi vecii împrăştiaţi în vasta curte buzele predicatorului şi acum înţeleg pe
eftin en gros şi en detail; dilnio sosesoe economică a mănăstirei unde sunt aşecjate deplin de ce numerul peregrinilor se spo-
transport de struguri, pepeni verdi, galbeni, Mănăstirea şi cele două edificii de
Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot alături sunt adumbrite de nisce arbori stră­ diferite şatre. Ici se vând îndulcite, lumini resoe an de an.
felul de articuli de delicateţe. vechi, ale căror frnnZe, când e linişte, pro­ de câră, dincolo unul ofere salbe de măr­ După împărţirea anaforei grupele de
duc un susur, carele par’oă neîncetat şop- gele, altul cărţi şi ohipuri. Mai înoolo un peregrini se duc cătră casă. Fiă-care grup
Lecţiile pi'ivate de piano, limba
francesă şi română la dâmna Leontina tesce oreştinilor mistica legendă a pietăţii. rând de femei vând zamă de peşte, far­ în frunte ou egumenul şi ou preotul său,
Hesshaimer şi Maria Selter, se vor începe Din generaţie în generaţie par’că duce is­ furia cu 5—6 or., âr băeţii covrigari pen­ înounjură mănăstirea de trei ori şi apoi oa
Luni, la 2 Sept. st. n. — D-şâra lulia toria de minuni făcătorei icâne, carea ca tru 3 cr. dau 2 „colaoi de post**. Un hâ­ albinele din stup părăsesc mănăstirea prin
Hesshaimer îşi oontinuă studiile pentru un balsam ceresc alină suferinţa şi răco- tru vinde vin — de Cuvin, ori de „Ame­ porta c°a de fier. VăZeud o astfel de des­
cultivarea vocei în Germania şi va fi su­ rica", pe care îl slobode îu păhare prin părţire ţi-se dă să asişti la o manifestaţia
plinita de oătră sus numitele două surori resoe văpaia celor oe vin să o sărute şi să
ale sale. implâre dela ea ajutor pentru a pută purta gaura fâoută în fundul sticlelor de bere. din cele mai măreţe a durerei sufletului
crucea martiriului vieţii. Printre şatre cerşitorii, unii asociaţi, cântă: omeneso, a nădejciei şi a credinţei ome-
,,Fruncjă verde ea iarba
La mănăstirea Hodoş-Bodrog. La mănăstirea Bodrogului peregrinii Rău m’a blSstSmat maica. nesci, fericitâre şi tănaăduitâre ! El.
Cu înoeputul tâmnei, când ţăranul şi a se îndrâptă mai ales la sărbătârea adormi- Ş’a pus manile la sore
strîns aprope totă reoolta oâmpului, pe rei Preacuratei Feeiâre. De rândul acesta S6 n'am nici o sărbătâre, S ii s c i 18i t a r e-
Ş’a pus manile la lună «i
străzile oraşului Arad, precum şi pe ale în ajun precum şi la S-ta Mărie au sosit la SS n’am nici o clină bună“.
altor oraşe şi sate din comitatul Aradului mănăstire peste 12 mii, la Schimbarea la Anul şcolar 1901—1902 să va începe
Un olog scbte tonuri duibse din un cu 1 Septemvre 1901 st. v., adecă îu 14
şi al Timişului, se văd cete-cete de pere­ faţă au fost peste trei mii. După S-ta Mărie cimpoih, cântând un fel de cântec bătrâ­ Septemvrie st. n. Părinţu cari doresc a-şi
grini, veniţi cale de una, de două ba şi de încă vor mai sosi, căci în anul acesta nesc cu refrenul: da copiii la aceste şcole, sunt poftiţi a se
mai multe dile. E o privelişte nu numai preoţimea nostră înoepe a îndrepta popo­ presenta cU fiii sâu cu fiicele lor în cance­
„Nu am prieteni, nu am fraţi,
interesantă, dâr şi înălţătbre de inimi şi rul spre mănăstirea românâsoă şi a-i des- Nice grofi, nici împăraţi", laria direcţiunilor respective în cjilele de
1, 3 şi 4 Sept. v., adecă 14, 16 şi 17 Sept.
caracteristică pentru credinţa, care viază băra de obiceiul usitat pănă acum de a-se aplecând inimile şi mânile miloşilor, oare st. n. pentru inmatriculare. — Şcolarii,
încă în poporul noştru. Grupurile se ţin duoe la mănăstirea catolică — ungurâsoă le aruncă câte un crucer. Printre şatrele ou cari se inmatriculâză pentru prima dată
lanţ, unele sunt urmate de cară, cari duc dela Radna, ori dela cea sârbbscâ din Bez- beuturi şi cu mâncare vânzătorii şi cum­ la şoolele nâstre medii, vor aduce testimo­
la mănăstire bolnavi oreştini. Zdruhâitul diu, unde în anul aoesta s’a adunat popo­ părătorii fac glume, însă glume nevinovate, niu şcolar, estras de botez şi certificat de
carălor nu-i obosesoe pe aceşti bolnavi ne­ rul sârb la — joo şi petrecere. Din Şiria aşa C' la târgul acesta lipsesce cu totul revaooinare. Testimoniul şoolar, de pe clasa
norociţi; gura lor nu se deschide pentru simpaticul paroch Romul Măeruşan a sosit gălăgia bâloiurilor dala oraşe. Ţăranii îşi precedenta au să-l presinte toţi şcolarii,
a rosti ooarâ, ci pentru a implora ajutorul la mănăstire ou peste 300 creştini, ou pra- consumă în linişte mânoarea şi-şi înghit cari vin a-se inmairicula, aşa-dâr şi şco­
:
larii cari au absolvat ola- a precedentă la
Domnului şi al darului dela sfânta mănăs­ pore şi cu două coruri. Oale de două (Ş.ile beutura, căci sunt obosiţi şi după atâta şcâlele nâstre. In 30 şi 31 August v. dela
tire. Par’oă fiă-oare peregrin ar fi stăpâu au făcut poporul în frunte ou preotul lor, bătae de drum trebue să se îngrijâseă şi 8 —12 ore a. m. şi dela 2 — B 6re p. m. se
pe un los de al loteriei celei mari şi rnira- oare în misiunea sa a fost ajutorat şi de de trup. vor ţinâ esamenele supletorii şi de emen-
♦
culose. Fiă-care trebue să aştepte pănă la tinărul teolog Popovici, firul protopopului Când uşile dela odăile călugărilor nu dare. Cei ce s’ar presenta mai târZiu, au
tragere, când apoi losul cel mare să-i aducă din Şiria. O altă grupă mare de vr’o 100 mai sunt aşa de asediate de cei oe vor să să petiţioneze la direcţiune, dovedind ou
atestat, valabil causa întârZ'erih
grabnica şi deplina reînsănătoşire. Se îuţe persone a sosit dela Jăbar, de lângă Lu- se spovedâsoă, clopotele încep a răsuna din Toţi şcolarii, oarl întră în I gimnas.
lege, că e mare numărul participanţilor la goşifi. Inteligentul preot de aoolo, Ioan nou şi liturghia se înoepe în altarul con­ sâu în I reală pot fi supuşi unui esamen
lotăria sănătăţii şi-s prea puţine câştigu­ Nioorescu, a servit cu o pildă vrednică de struit într’un cort lângă mănăstire, în oare de primire conform normativelor esistente
rile, precum peste tot puţine câştiguri aduce urmat de toţi preoţii şi de întreg poporul nu ar îneăpâ nici a suta parte din credin­ Esamenul de primire se va ţinâ în 31 Au­
ori-oe loterie. mulţimei de sate, pe oare le-a străbătut cioşi. Corurile plugarilor se întreo a ese- gust v., 1 şi 3 Sept. v.
Văclendu-i pe aoeşti pioşi peregrini în lungul drum dela Lugoş până la ţârmu- cuta sublimele cântări bisericesc!. Mamele N o t ă : — .Şcolarii cari vin dela un
ou preoţii şi cu praporii în frunte, cântând rii Murăşului. cu copiii în braţe se apropiă tot mai tare institut, unde în gimuasiui superior nu s’a
propus limba greeâscă, au să fiă supuşi
cântare de laudă Domnului, îţi descoperi Peregrinii, ploând în ajunul S-tei de altar, unde servesc în mare ornat atât unui esamen de primire din limba gre-
capul în faţa lor, precum şi ei ou cape­ Mării, au fost adăpostiţi aprbpe toţi, la călugării mănăstirei, cât şi preoţii peregrini. câscă.
tele desooperite bat drumul oel lung, prin mănăstire, ori prin satele învecinate şi cu- Şatrele se goleso ou totul, bătrânii şi ologii Didaotrul în gimuasiui inferior şi şcola
arşiţa sârelui ori prin plâie. vioşii ieromonachl Archip şi Teofil au fost se razimă de trunchiul vre-unui arbore, ori reală este de 24 corone pe an, âr îu gim-
nasiul superior (ol. V—VIII) de 40 corâne
Mănăstirea dela Bodrog e zidită neobosiţi în a face disposiţii de îucvarti- se aşâcjă pe vre-o bancă din curtea mănăs­
pe au. — Cei înmatriculaţi pentru prima-
pe şesul mărginit de satele Bodrog , rare pentru peregrinii ameninţaţi să stee tirei. La timpul său I. Preacuvioşia Sa archi-
datâ mai plătesc odată pentru tot-dâuna
Zâdărlac şi Feulac din comitatul Timişului. tbtă nbptea în plbie. mandritul Augustin Hamsea se urcă pe o taxă de primire de 8 cor. Şcolarii nero-

în oraşul Isim, reşedinţa sa, dărui hotărîţ despre sorta stăpânei lor. Chanul seră, în grădina acusaţilor, o femeiă de
Mamă şi fiu.
chanul adoratei sale o casă pomposă cu dădu atunci poruncă, să se răscolescă rui­ frunte, voalată, îndemna pe cei trei fraţi,
In anul 1832 Segeb Mohelem, după grădină mare şi cu sclavi şi sclave. Veniră nele casei arse. După un timp se găsi ca­ să omore pe Naharina şi le promitea răs­
mortea tătâue-său, ajunse chan al grupului şi tatăl ei şi fraţii ei la Isim, la curtea lui davrul pe jumătate carbonisat al iubitei plată mare.
numit carac-alpao în Tataria cea mare. Segeb Mohelem şi fură îngrămădiţi cu bani, femei — însă capul nu era la cadavru. Chanul întreba atuuci pe copil: „Ai
Acest vitâz şi industrios popor, nu averi şi demnităţi. De-orece însă, ca mai Frumosul cap, cu buclele ca pana corbului, recunosce tu pe acea femeiă, dâcă ai ve-
toţi parveniţii, nu scieau să suporte cu se găsi ceva mai târcjiu în alt loc. Evident,
mai păstrâză în tâte obiceiurile nomade, de-o ? u
oa şi cele-lalte grupuri tătăresoi, ci s’a sta­ destulă modestiă norocul neaşteptat şi tre­ că acesta fu despărţit de trunchih printr’un „N’ş,ş putâ să o recunosc, căci era
bilit în parte, prin sate şi oraşe. Oa ade­ cerea aşa de repede dela întunericul cel iatagan ascuţit. Nu eră vorba aşa dâr de
mai profund la lumina cea mai strălucită, o nenorocire întâmplătore, ci de o crimă. voalată, şi era şi cam întunerec** răspunse
renţi ai lui Mohamed, ei urmau poruncile
ci s’au făcut îndrăsneţi, aroganţi şi risipi­ Naharina fusese ucisă şi ca să se ascundă Nadira. „Dâr dăcă i-aşi auZi vocea, aş re-
Coranului, de şi puţin în mod deosebit cunosce-o“.
de cei-lalţi musulmani; afară de acâ3ta tori, devenirâ forte odioşi mai cu sâmă la omorul, s’a aprins casa, ca să aibă aparenţa,
ei îşi creară şi o constituţie basată pe legi aşa numiţii „Ooschini**, cari formau aristo­ că şî-a găsit mortea în flăcări. Chanul se gândi puţin. Apoi se sfătui
craţia între caracalpaci. cu preşedintele tribunalului. Se hotărî, ca
severe. Tinărul chan, fiind îutr’o tji setos, Chanul îngenunchiâ, săruta capul pa­
întră în coliba unuia dintre cei mai săraoi Fericirea amorului lui Segeb Mohelem lid al nenorocitei Nahariua şi jură un ju­ să se ţină a doua Zi o nouă şedinţă.
supuşi ai săi şi oeru un pahar de apă, ca şi a Naharinei dura aprbpe un an, când rământ solemn, că va găsi pe făptuitori şi La acâsta trebuiau să se presente tote
să se răcorâsoă. Apa îi fu servită de Na- chanul trebui să întreprindă o căletoriă, că îi va pedepsi esemplar. femeile dela curte, între cari celelalte soţii
harina, fiica sărmanului tătar. Cum o văcju care îl ţinu departe de acasă, timp de o Nici nu trecu mult timp şi trei tineri ale lui Segeb Mohelem, surorile sale, mama
chanul pe fată, mărturisi în sine, că aşa săptămână. La întorcere ’i se raporteză, că fraţi dintr’o familiă de frunte de „coschini** sa, şi tote femeile funcţionarilor superiori
frumseţă încă nu zărise. El o ceru de fe în ultima nopte, palatul sultanei Naharina fură arestaţi. Ei fură duşi îu faţa unui tri­ şi ale ofiţerilor, cu totul peste două sute.
meiă, o duse acasă şi o făou mare sultană a ars şi că sultana şi-a găsit mortea în bunal compus din douădecî şi şâpte de Fie-care trebuia să vină voalată, încet, şi
favorită, spre nespusa mâhnire a mamei flăcări. bătrâni cu experienţă. Tinerii însă negau să traverseze sala recitând un verset din
sale Anunda şi a celor trei seu patru fe­ Segeb Mohelem scose un ţipăt de du­ cu încăpăţinare, că ar fi culpabili. Martora Coran. Er copila să asculte vocile celor
mei din harem, oarî fiind tote din familii rere. El perduse tot, ce-i era mai scump principală în potriva lor era o fată de dece voalate şi să spună, dâcă a recunoscut vo­
alese, o urîau de mârte chiar dela început pe pământ. Apoi călări repede la faţa lo­ ani, cu numele Nadira Kabezus, care spu­ cea aceleia, care a îndemnat pe tineri la
pe Naharina. cului. Servitorii nici unul nu scia nimic nea, că a audit din întâmplare cum într’o omor. Tote femeile se îmbrăcară pentru