Page 65 - 1901-08

xsvjr X U U XT CfAZl-tLiTiA XilUi.xrO.lJLJ V AJN lUiJ. Pagina 6.

mâni plătesc didactrul, taxa de primire şi Aducând acestea şi pe acesta cale la De-orece numărul elevelor atât al ce­ Se caută măeştri şi sodalî meseriaşi
taxa peDtru fundul de pensiune duplu. cunoscinţa măeştrilor noştri, îi rog pe toţi lor cu plată, cât şi al bursierelor este res-
Taxa pentru fondul de pensiune este pen­ aceia, cari doresc a fi angajaţi de măiestri - trîns, de aceea să învită părinţii şi tutorii români!!
tru gimnasiul superior 10 cor., âr pentru
gimnasiul inferior şi şcâia reală 6 cor., instructorl la amintitele şcole de meseriaşi, a-se însinua, respective a înainta petiţiunile In urma unor cereri sosite la biroul
(cei scutiţi de didaotru plăteso / din să binevvescă a-se presenta la subscrisul înzestrate cu testimoniu de paupertate şi Societăţii sodalilor români „Lumina" din
l
2
acostă taxa); taxa de testimouiu şi de anuar cu scop de a compune o colă de subscriere cu actul de botez la subscrisa preşedintă Braşov, se caută un număr mai mare de
e de 3 oor. (cei scutiţi de didaotru plătesc (buletin de înscriere), ce se va trimite d-lui pănă în 20 August st. v. măeştri şi sodalî harniol de meserie pentru
numai 2 cor.); âr taxa de bibliotecă este Primirea elevelor în „Internat se va următorele branşe :
w
60 bani, în cele superiore 1 cor., (Taxa de inspector industrial cel mult pănă la 1/14 1. împletitori de răchită, papură, paie,
membru la societatea de lectură a studen­ Septemvrie c. face dela 25 August încolo.
ţilor este pentru cl. V şi VI gimn. 1 cor., De încheiere mai adaug, că încât nu La primire are să aducă fie-care elevă trestie şi panglică de lemn (spân). 2. Frân-
pentru olasa VII şi VIII gimnasială 2 s’ar afla măiestri români pentru unele din albiturile şi vestmintele necesare, precum ghierl. 3. Lemnarl-rotarî. 4. Fierari (fauri)
corone.) şi aşternutul de pat. cunoscând şi potoovâria. B. ButuarI (dogari).
meseriile amintite la posturile de măieştri-
Didactrul se pote plăti în 2 rate se­ In legătură cu acest „Internat , Reu­ 6. Tinichigii. 7. Olarî-ceramiştî. 8. Pălt-
11
l
l
mestriale: / la înscriere, âr / la începu­ instrucţorl, pot fi primiţi şi măiestri saşi, rierl. 9. Cojocari. 10. Curelarî. 11. Perieri.
2
2
tul semestrului II, dâr celelalte taxe se plă­ dela cari însă se cere să cunoscă bine limba niunea a înfiinţat şi un „Orfelinat" pentru Doritorii de a se angaja la vre-una
tesc de-odată şi întregi ou ooasiunea în­ română. fetiţe orfane şi sărace dela 6—12 ani;
scrierilor. Sibiiu, 27 August 1901. aceste fetiţe primesc întreţinerea completă din aceste meserii ou contract pe 6 ani, în
pe spesele reuniunei şi sunt obligate a oondiţiunl fârte bune, să se adreseze la sub­
Braşov, în 12 August v. 1901
Victor Torclăşianu, cerceta şcolele române gr. or. din loc. semnatul pănă la 28 August v. a. c.
Direcţiunea scotelor medii gr. or.
presidentul „Reuniunei sodalilor Petiţiunile pentru primire sunt a se Braşov, în 1B August 1901.
române din Braşov. români din Sibiiu .
11
adresa pănă în 20 August st. v. Arseniu Vlaicu,
InformaţiunI mai de-aprope se pot preşedintele societăţii „Lumina"
Pentru meseriaşii noştri. I si s c î i Ei t a p e* primi dela preşedinta Reuniunei şi dela ac- Braşov.
•) tuarul acesteia.
Inspectorul învăţământului industrial „Reuniunea femeilor române din Braşov“ NB. On. diare române sunt rugate a
la ministerul instrucţiunii publice şi culte­ a înfiinţat, după cum se scie, un internat Agnes Duşoiu, Laz ar JNastasi, reproduce acest anunţ.
lor din România, d-1 G. Hazu, ne pune în cu scop de a instrui fetiţe din clasa de preşedintă. prof. gimn. şi actuarul reun.
vedere, că cu începere din 1 Septemvrie mijloc a societăţii româuesci în menajul Dare de seină şi mnlţămită publică.
c. se vor înfiinţa prin d-1 ministru al casei, precum şi în diferite lucruri de mână,
cultelor vre-o 40 şcole de meseriaşi, aşe- ce cad în sfera unei bune econome. Reu­ C o n v o c a r e . Subscrisul îşi îndeplinesce o plăcută
date în diferite localităţi din România şi datorioţă aducând şi pe aoâsta cale mul-
niunea întreţine şi subvenţionâză acest Conform §-lui 41 al statutelor şi în
cu deosebire în comunele fruntaşe, rămâ­ ţămită ferbinte tuturor P. T. domni, sti­
Internat cu o sumă considerabilă, numai urmarea decisiuDii comitetului oercual din
nând ca în anii viitori sg se înfiinţeze trep­ / mabilelor dâmne şi gingaşelor d-şore, cari
ca se potă primi fetiţe cu taxe cât se pote 22 1. c. convocăm aduuarea cercuală a des­ prin oferte benevole şi suprasolvirl mari-
tat, atât în oraşe, cât şi la sate şi alte de scădute. părţământului Oraviţa al „Asociaţiunii pen­
şcole. nimose şi cu deosebire prin presenţa d-ne-
In acest internat se învaţă: a) a pre­ tru literatura română şi cultura poporului ior lor, au fâout să răuşâscă atât de splen­
In acest scop ministrul are trebuinţă
găti tot felul de mâncări; b) a spăla şi a român" pe 2 (15) Septemvrie a. c. d. 11 ăre did, petrecerea tinerimei teologice din Să-
de meseriaşi destoinici şi esperimentaţl în
călca tot felul de albituri; c) a croi şi a în Sasca-montanâ, la care sunt poftiţi toţi lagiu şi Chior arangiatâ în favorul biseri-
diferite ramuri de meserii, cari având cua-
cose cu maşina tot felul de albituri şi vest­ membrii actuali şi on. public român din oei la 14 Iuliu n. 1901 în Acâş.
lificaţiunea de măiestri, să potă conduce
minte; d) a cultiva legumi şi e) reguli hy- despărţământ. a) Săra la cassă am primit suprasol
învăţământul meseriilor în atelierele aces­
gienice. Programa: 1. Raportul comitetu­ virî dela următorii P. T.: M. O. D. Lau-
tor şcole. Dela măiestrii să cere să conducă
Pentru completarea cunoscinţelor câş­ lui; 2. Raportul cassarului; 3. Alegerea co- renţiu Sima preot în Sîg, 60 b., d-1 Ioan
şi desemnul aplicat la meserie şi pe cât se Pop, 20 b., M. O. D. Gregoriu Pop pro­
tigate în şeolă, s’a înti’odus şi o şoolă de misiunilor censurătăre; 4. Alegerea unei
pote să fi absolvat şcola idustrială. topop în Unimăt, 80 b., Sp. D. Vasile
repetiţie prevădută în legile statului pen­ comisiunl pentru înscrierea membrilor noi;
Meseriile, în vederea cărora ministrul Pop advooat în Şimleul Silvauiei. 1.20 b.,
tru copile dela 12—1B ani. B. Stabilirea bugetului pe anul 1902; 6. Al. Gozar proprietar în Căuaş, 20 b., G.
instrucţiunii publice are trebuinţă de mă-
Alegerea duor delegaţi la Sibiiu pentru Filip din Căuas, 20 b., M. O. D. Andrei
ieştri-instructorl, sunt următorele : în acesta şcolă se va propune:
adunarea generala ciin 21—22 Septemvrie Bogdan preot în Racova: 1.80 b., St. D.
i) împletitori de răchită, papură, paie, Limba română în 2 curs. â 2 ore pe săpt. a Asociaţiuuii; 7. Restauraţia comitetului Iosif Pop notar îu Socond, 1.20 b., M. O.
trestie şi panglică de lemn. — 2. Frân­ Limba maghiară 2 n 2 Ti 71 71 ceroual; 8. Eventuale disertaţiunl; 9. Ra- D. Andrei Pop preot în Homorodul de mij­
2
ghiei’! (funarî). — 3) Lemnari, rotari. — Limba germână 2 71 71 ŢI 71 ŢI loc, 80 b., d-1 Kattra Lâ«zl6 oomeroiant,
Aritmetica 2 Ţl Ţ) 2 Ţ) Ţ) y) II pârtele comisiunilor; 10. Eventuale pro­ 2 20 b., d-ua Samnil Bădesou din Hidig,
4) Fierari (fauri) cunoscând şi potcovăria.
Istoria şi Geografia 2 n 71 71 Ţ) 71 puneri. 40 b., Magnifioul D. Andrei Cosma direo-
2
— B) Butnari (dogari). — 6) Tinichigii Istoria nat. şi fisica 2 n 71 1 oră turul „Silvaniei", 1 cor., St. D. VasMie
(pleuarî). — 7) Olarl-ceramiştI. — 8) Pă- Religia 2 n 71 71 7) 71 Oraviţa, în 24 August 1901. Oros pretor în Tăşnad, 1 oor., d-1 Cassiu
1
71 71
lărierî. — 9) Cojocari. — 10) Curelarî şi Desemnul 1 curs Ţj 1 ŢI ŢI yy 1. Trăilă, George Dragoescu, Delei din Pericei, 20 b., M. O. D. Ales.
11) Perieri. Scrierea 1 n 7) 1 71 71 71 direct, despărţ. p. secret, desp. Cadar preot în Chişfalău, 20 b., St. D.
Cântări 1 Ţ) ŢI1 yy 1) yy
Măiestrii se vor angaja cu contract ii Ioan Basti proprietar în Chişfalău, 40 b.,
.1
Gimnastică 1 n 71 71 7) 71 M. O. D. Lazar Iernea protopop în Cioma-
pe termin de 5 ani, contract ce va pute fi ouz, 20 b., M. O. D. Vasilie Hoblea preot
reînoit însă cu dreptul pentru minister în în acest „Internat" se primesc fe- SC1R1 ULTIME. în Cig, 20 b., M. O. D. Ioan Mihaloa preot
caşul, când nu ar fi mulţumit de capaci­ tiţe române, cari vor fi absolvat cel puţin în Hurez, 1.60 b., d-1 Dr. Grosz Mikşa
tatea, destoinicia, hărnicia şi purtarea mă­ 3 (trei) clase primare şi vor fi împlinit Iaşi, 30 August. S’a. făcut mare medic, 80 b., St. D. Vasilie Marcu, învăţă­
iestrului de a desfiinţa (strica) contractul 12 ani. sgomot despre concentrările de trupe tor în Unimăt, 1 oor.
în cei dintâiu 2 ani. De-orece prin reorganisarea cea nouă rusesc! în Basarabia. Trupe au fost b) Prin postă am primit dela : St.
Măiestrii angajaţi vor primi peste tot a instrucţiunei numărul orelor s’a înmulţit în adever concentrate pentru mane­ Dn. şi D-nă Tit Pituo esecutor regesc în
un salar (plată) lunar de 100 lei; la unele în mod considerabil, de aceea s’a statorit vre. Acesta s’a întâmplat şi în alt! Cunsânt-Miklăuş, B cor., St. Dn. Mihail
Bohăţftl proprietar în Supurul de sus, 3
dintre şcole însă salarul va pute fi sporit pentru completa întreţinere şi instrucţiune anî. Cuartierul general al armatei cor., M. O. D. Aug. Osiau preot în Supur
la 1B0 lei lunar. taoca de 14 fi. pe lună, plătită anticipativ. concentrate, care a fost la Cher- 2 oor., Ioan Kovâri măiestru de poate în
Afară de salarul de .100 lei, în cele Fetiţele orfane şi sărace pot fi pri­ son, se c}ice că s’a strămutat la Supuru de jos 2 cor.
mai multe caşuri măiestrul va ave dreptul mite gratuit în „Internat". Bălţî, mai aprope de Prut. O scire c) Săra la cassă, şi-au răscumpărat
şi la o parte din câştigul făcut din vân- Fetiţe din Braşov, cari vor voi să privată spune, că între oficerii ruşi bilete fără să vină însă : D-1 Csontos Pâl
11
darea obiectelor lucrate în ateliere şi încât petrâcă numai peste di în „Internat , plă­ ar domni părerea, căresboiui în Bal­ notar în loc, 2 cor., d-şâra Szomodi Kata-
lin din loc 2 oor., d-na văduvă Ştefan Lo-
împrejurările vor permite (îngădui) măieştri tesc pentru totă instrucţiunea şi pentru cani ar fi în ajun. vas din loc 2 cor., D-1 Gaal Kâlman din
vor căpăta şi locuinţă. prând şi ojină câte IO fi. pe lună. loc, 2 cor.

acostă ocasiune îu haine albe ca zăpada tămată h Da, eu am mituit pe cei trei ti­ jumătate de oră convoiul sinistru se în­ fâcut’o pentru mama mea! Are cineva de
şi-şi acoperiră faţa cu un vel gros. neri, să omâră pe Naharina!" drepta spre şesul de Nopal. dis ceva în potrivă ?“
In (jiua, fixată, trecură deja şepte-decl „Scolă-te, mamă!“ cjise chanul cu voce Acolo pe colină au fost traşi în ţepă Nimeni nu vorbi un cuvânt în po­
şi opt de femei, încet prin sală, recitând tristă. „îndată îţi vei aucjl judecata!“ cei trei fraţi şi au murit în chinuri grozave. trivă — din contră: poporul admira, stri­
câte un verset din Coran. • Nadira însă dă­
Cei trei inculpaţi înţeleseră, că în După aceea se aduse un trunchifi şi gând de bucuriă, eroismul chauului.
dea mereu negativ din cap.
asemenea împrejurări, nu mai pot continua o săcure. Călăul privia acuma, cam şovăind, Segeb Mohelem petrecu restul vieţi:
Atunol apăru a şâpte-4ecl şi nouălea cu negarea şi recunoscură fapta fără în- când la mama lui aprope leşinată, când în adâncă melancolia asupra perderei iu­
— o figură majestatică. Cu vooe, tare deşi cunjur. la chan. bitei sale Naharina, fără însă să-şi negli-
puţin cam tremurătâre, pronunţa ea urmft- Atunci se coborî Segeb Mohelem de geze datoriile de domnitor din causa acâsta.
Judecătorii se retraseră. După cât-va
;orul verset: „îngerul lui Dumnedeu ve- pe cal şi se apropia de mă-sa:
timp reapărură în sală şi pronunţară ur- El muri în anul 1844.
rhieză asupra celor drepţi şi asupriţi; el „Tu escl mama mea, ţie îţi mulţu­
mătorea sentinţă:
iu vrea, oa reutatea să tulbure somnul ne- mesc viaţa", (jise el serios cătră sultana
„Cine omoră, să fiă şi el omorît şi Despre Coracalpacî se aude arare-orî
7Înovăţiei“. văduvă. „Tu mi-ai răpit ce am avut mai
cine îndemnă la o asemenea crimă, merită vorbindu-se. Ei trăiesc fericiţi, retraşi pe
Fetiţa sări în sus, arătă cu degetul scump pe pământ! Dâr tu esc! mama mea
pre femeia voalată şi strigă: „Aoâsta e aspră pedepsă. Cei trei ucigaşi să fiă traşi şi eu ca fiu îţi datorez iubire şi respect! stepele dela Isim şi prin munţii din Be-
emeia, care a vorbit în sera aceea. Ii re- în ţâpă. Văduvei sultane, Anunda, să i-se Astfel eu vrâu să-ţi iau pedâpsa asupra lurk, în interiorul Asiei de mijloc, pe teri-
taie o mână. Sentinţa este de a se esecuta torul aprope necunoscut, unde isvoresee
mnoso vocea!“ mea; da, vrâu să ispăşesc eu vina, de care
peste o oră pe colina de pe şesul de Nopal!" fluviul galben. Dâr întâmplarea povestită
Aouma trebui cea a şâpte-cjeol şi te-ai făcut responsabilă în faţa lui Dumne­
ouălea să-şi arunce vălul — er judecătorii Cei trei fraţi primiră sentinţa cu re- deu şi a justiţiei!" de noi a fost atât de remarcabilă, încât la
i poporul adunat scdseră ţipete de spaimă, signaţie. Anunda însă esclamâ: El îşi puse mâna stângă pe trunchifi, timpul său a pătruns vestea ei în cercuri
and recunoscură pe Anunda, mama lui „Iartă-mi greşala, fiul meu! Ah, din apuca săcurea cu drâpta şi-şî tăia stânga. mai largi, întâiu în Siberia, pe urmă în
'6geb Mohelem. iubire pentru tine, şi din grija ce-ţî port Mâna sângerosă cădu la piciorele Rusia. Pe la sfîrşitul anilor trei-decl, dia-
Fiul ei privea la densa cu ochi ful- am lucrat aşa! Noi toţi credeam, că Na- Anundei, care leşina. rele rusescl au adus descrieri detailate
erătorl, pe cari nu-i putea suporta. Ea harina a fost o vrăjitore şi ţi-a câştigat Chanul chema medicul să-l bandajeze. asupra ei. Oniţă.
icju la pământ înaintea lui, îi imbrăţişă inima prin farmece!“ Apoi întreba cu glas tare poporul adunat:
enunchii şi striga: „Da, eu sunt acea blăs- Chanul nu răspunse nimica şi după o „Este bine, ceea-ce am făcut? Acesta am