Page 66 - 1901-08

Pagina ~6.
In sfârşit mulţămim şi d lor arangia-
torl pentru ostenelele avute cu pregătirile.
Acâş [Sălaqiu), la 29 Iuliu n. 1901.
Pentru comitetul arangiator
Antoniu Bălibanu,
preot, fost preşed. al comit,
arangiator.
HIG-IErTA.
Oftica.
Una din bâlele cele mai peri-
culdse, care seceră fără milă, mii şi
mii de vieţi omenescî, e oftica seu
boia de piept seu tuberculosa. Pe cine
înhaţă acestă b61ă numai cu multă
greutate pâte se-i scape din ghiare.
Ea nu se uită, dâcă omul e betrân
seu tiner, bărbat sâu femeiă, bogat
seu sărac, ci din contră orî şi cine
pote se-i cadă pradă. Bântuie mai
cu sămă însă acolo, unde e sărăciă,
unde e mai multă luptă pentru viaţă,
unde omul nu pune preţ pe sănă­
tatea trupului!
In luna lui Iulie, anul acesta,
s’au adunat în Londra mai multe
sute de medici din tote părţile lumii
(şi din ţâra nostră au fost) şi s’au
sfătuit între ei, cam ce mijloce să
găsăscă pentru înlăturarea unei ase­
menea bole. Voiu spune pe scurt
aici, ce s’a vorbit şi ce s’a hotărît
în acăstă adunare de medici învăţaţi.
Un învăţat medic din Paris
anume Brouardel a spus, că pricina
acestei bole e neîngrijirea sănătăţii
trupului, starea neigienică a locuin­
ţelor, urîtul şi desgustătorul obiceiu
al ofticoşilor de a scuipa pe jos,
traiul în localuri strimte, fără aer şi
puţin luminate, unde germenii ofticei
se grămădesc în aerul pe care-1 res­
piră. Alcoolismul, care slăbesce or­
ganismul şi-i micşoreză puterea de
resistenţă e de asemenea un puternic
sprijin al acestei bole. Lupta, pe
care unele state şi societăţi au în-
ceput’o contra băuturilor spirtose,
trebue continuată şi sprijinită.
Un alt medic învăţat din Berlin,
Koch (acel care a descoperit baccilul,
microbul seu viermele cholerei) a
făcut nisce destăinuiri, cari au pus
în mirare pe toţi medicii. Până acum
se credea, că animalele bolnave de
oftică şi în deosebi vacile pot să dea
boia şi omenilor. De aceea s’au luat
măsuri, ca să nu se bea lapte dela
vaci ofticâse, nici să li-se mănânce
carnea. Koch a studiat timp de doi
anî şi a făcut numărose experienţe
să vacjă, dâcă se pâte trece oftica
la om dela animale şi a ajuns în
cele din urmă la convingerea, că
omenii nu pot lua oftica dela ani­
male. Prin urmare, părerea sa e, că
omenii să nu mai aibă temă aşa
mare de laptele şi carnea vacilor
ofticose. Acestă bolă nu se transmite
nici prin ereditate, adecă dela pă­
rinţi la copii. Mijlocul însemnat cu
care se pote însă întinde acestă bălă
nu e decât scuipatul.
Spre a combate oftica, cea mai
bună măsură e de a îmbunătăţi lo­
cuinţa omenilor săraci şi de a-i opri
să mai locuâsca cu grămada în ace­
iaşi cameră. Omenii bolnavi mai greu
de acestă bolă trebuesc duşi în spi­
tale anume construite, căci numai
aş-i se pote împiedeca cu succes în­
tinderea bălei. Omenii sănătoşi tre­
bue să se ferescă de cei ofticoşi!
Atât medicul Brouardel, cât şi
Koch au mai susţinut, că oftica se
pote vindeca, dăcă se iau seriose
măsuri dela început. Numărose au­
topsii făcute în spitale au descoperit
urme vechi de oftică, cari cu timpul
s’au vindecat.
După multe şi însemnate dis-
cuţiunî, adunarea acesta de medici comună pitică, se pun spre clocire din cari însă curca şi turtesce forte tura îşi recâştiga drepturile şi nouSle si
a luat următorele hotărîrî:
<JtAZjUl X XX X XVXXXN QX.LI v ii.ni iun
Să se ia măsuri, ca ofticoşii să clocire mai îndelungată, decât ouăle formeză mai multe trupine, cari
nu mai scuipe pe jos, fiă în localuri găinelor comune; să întâmplă des, se împărţesc la conducerea mai mul­
publice, hă pe stradă; să se aducă cum-că găinele văZend, că în 20 — 22 tor curci. In cele 8 Zii© dintâiu puii
la cunoscinţa autorităţilor tote ca­ Zile nu iese puii, părăsesc cuibul; să ţin în coteţ şi li-se dă de mân­
şurile de oftică; să se tipărăscă prin în caşurile aceste avem să ţinem 1a, care ouă fierte tare mărunţite, mes­
spitale prescripţiunî cum să se con­ îndemână vre-o câte-va closce, sub tecate cu un aluat frământat din
ducă bolnavii de oftică; să se nu- cari aşeZăm vre-o câte-va ouă de făină de grâu, după aceea se lasă
mescă o comisiune internaţională găină, cari se înlocuesc în caşurile pe un rit espus sârelui, pe care să-
permanentă, care să studieze încă numite cu aceste cu ouăle de fa­ construesc pentru fîe-.care trupină
de-aprâpe acăstă periculăsă bălă, şi zani părăsite. Fazanii ieşiţi din oue câte-o bucată de lemn, cari servesc
să propună mijloce pentru comba­ clocite de găini comune îşi însuşesc de cuartire de nopte şi se închid
terea ei. Ceşti unea laptelui şi a căr- încât-va natura mai blândă a cloa­ săra; după aceea să mai mestecă
nei provenite dela vaci bolnave de celor. Găina comună se aşâZă cu între nutremântul Zi© şi oue de fur­
oftică merită să mai fiă studiată puii de fazani într’o cotiţă mică, nici pe lângă puţină sare. Puii de­
pănă să se ia o hotărîre definitivă. care este despărţită prin o reţeuă fazam să dedau, ca să se adune la
In legătură cu cele spuse pănă de sîrmă şi împreunată cu locul des­ sunetul unui clopoţel la locul de-
aici, trebue să mai adaog ceva. Din chis, unde puii să pot mişca liber şi mâncare, âr când cresc într’atâta,
anul 1886 se fac încercări de a se unde se pot reîntorce sub aripile ca să pâtă nâptea sta pe rude, ca­
găsi un medicament, cu care să se closcei. Puii de fazani cunosc vocea pătă numai de 3-orî nutremânt pe
combată acestă nenorocită bolă, şi closcei şi fiind chiămaţî o urmeză. Zi, care are să constee jumătate din
pănă acum nu s’a găsit altul pen­ Nutremântul cel dintâiu ce-1 capătă, grâu, er cealaltă jumătate din orz..
tru împuternicirea bolnavului, decât este un aluat frământat din pâne, Tomna putem adese-orî vedâ pe mi­
carnea crudă de vacă. Un medic din din ouă fierte tare şi mărunţite, său rişti atari cete de pui de fazani. In
Petersburg, anume Weiss, a între­ din ouăle de furnici. In tot caşul luna Octomvre devin puii de fazani
buinţat cel dintâiu acest mijloc pen­ trebue să capete la început ouă de aşa de mari, încât ierna următore se-
tru tratarea ofticoşilor şi mai în urmă furnici. Ga să căpătăm ouă de fur­ pot deja şi împuşca seu omorî cu beţe.
medicii Furster şi Gfrancher din Paris. nici avem lipsă de două persone, Fazanii, fiind încă tineri, sunt
Etă cum se procedeză cu prepararea cari caută în păduri, provăZuţî cu o espuşi de multe-ori la deosebite bole ;
cărnei crude de vacă: se taie bu­ lopată şi cu un sac de pânză, un anume nu le priesce aerul umed,
căţi mici, se pisâză, se trece prin furnicar; unul dintre ei acopere fur­ curentul mare de aer, seu lipsa de
sîtă, aşa, că se formâză un fel de nicarul cu sacul deschis, celalalt insecte. Mai mult sufere de vermii de
pastă fină de carne. Din acăsta să se mestecă c.u lopata furnicarul, adu­ maţe, cari ajungându-i în gât să înecă
ia cjilnic 80—200 de grame. Pentru când furnicele prin acesta în cea de ei; în contra acestui morb se între-
ca acestă pastă să fiă mai gustâsă, mai mare confusiă. Neavând altă buinţâză aiul (usturoiul), care să fierbe
se pote amesteca cu puţină sare şi scăpare, furnicele vor întră în sac, în apă, turnându-o apoi în apa lor
cu puţină câpă bine pisată. După legându-să apoi gura sacului, ca de beut, sâu se îndâsă o bucăţică,
mărturisirea acestor medici mai mulţi aşa furnicele să nu potă ieşi; în- de aiu prin gâtlejul puilor. Se pote
ofticoşi s’au făcut sănătoşi printr’un tâmplându-se acesta, ăuăle furnicelor întrebuinţa cu succes în contra aces­
asemenea tratament. Se spune, că să pot forte uşor aduna. Furnicele tui morb, fiind acele în stadiul prim,
carnea crudă conţine o substanţă aflătore în sac se uscă într’un cup­ încă şi câpa mestecată în aluatul Zi©-
otrăvitore pentru microbii său viermii tor ferbinte, când apoi se pot păstra Se mai întrebuinţâză în contra aces­
ofticei. mai multe luni; nu este însă de lipsă tui morb şi afumatul cu tăbac, nu­
Medicul Odilen Martin a tratat ca ouăle să se usce. 6uăle de fur­ mai cât trebue să se întrebuinţeze
un ofticos două luni cu asemenea nici iritâză fărte tare puii de fazani, cu mare precauţiune, ca nu cumva,
pastă, dându-i (jilnic 2—4 linguri pentru aceea nu este consult, ca să puii să se înece. Afumatul acesta se
de cafea, aşa, că în urma unui astfel li-se dea de-odată prea mult din face astfel: puii bolnavi se aşâZă
de tratament, starea generală ’i s’a acest nutremânt. Apa de beut este într’o ladă, în care să suflă fumul
îmbunătăţit, puterea i-a venit, greu­ a se reînoi des. După 14 Zde este de pipă prin o gaură mică, pănă
tatea corpului ’i s’a mărit, tusa i-a a se mesteca în aluatul amintit şi când acela se îngroşe; dâcă oum-va
încetat, ăr rănile din plămâni ’i s’au ceva grăunţe de grâu ; după o lună vre-unul din pui se ameţesce, atunci
vindecat. capătă din aluatul numit numai odată să încetăm cu suflatul fumului, seu pe
e
Recomand şi eu suferinzilor de pe Zb P când grâul este a li-să da cei ameţiţi îi scotem la aer liber,,
o aşa bolă ca să facă încercare, căci de trei-ori. După 2 luni de Zii©) puii când apoi însuşi vin la fire.
nu pote să vateme în nici un cas. de fazani au să trecă prin o crisă lCegliinnul.
In spitalul Boucicaut din Paris mare, care însă pe lângă o îngrijire
se recomandă ofticoşilor următorele bună n’are urmări periculose. Crisa
mâncări: smântână., unt, brânfiă, carne acesta să causâză prin aceea, că la
de porc tocată, untură de gâscă, ficat de cocoşii cei tineri se desvoltă pe­ 1 D L T E ŞI DE TOTE.
gâscă, şuncă, puiu fript, friptură rece nele din codă, âr găinele cresc în Doliul Oa albiice.
de berbec, oue prospete, sardele, porto­ timpul acesta văZând cu ochii prea Etă, o interesantă descriere de E.
cale, porumbei, persecî, miere. Se opresc tare. Trecând fazanii crisa acesta,
următorele: racii, vinul, băuturile spir- îşi părăsesc closcele şi începând dela Henriot asupra morţei unei Regine (matcă):
In August 1900 prinsesem un roid de
t6se în general, prunele, nucile, alunele timpul acesta, recer numai grija acea, albine forte frumos. Mi-a fost însă destul
şi migdalele. ca şi alte galiţe, când apoi pot mânca de greu, căci insectele se grămădiseră în
Părerea medicilor învăţaţi e, că deja orzul, ovăsul şi hirişca. In ţi­
în curând se va găsi un mijloc si­ nutul, unde să face vin, li-se pote da mijlocul unui păr.
Neputând apropia de acel loc cutia,
gur cu care să se vindece şi acăstă puilor de fazani şi drojdiă uscată. care îmi serveşte la acestă operaţiă, îno-
nenorocită bălă. (,,Alb.“) Oa nutremânt putem da fazanilor dai de desubtul roiului, un şervet. Am dat
tineri morcovi sâu ţelină şi salată repede cu o perie de câte-va ori, le-am
crudă, seu cepă mărunţită. strîns într’un şervet şi pe urmă le-am dat
Fazanii, cari sunt meniţi pen­
tru sporirea făzănăriilor sălbatice, drumul într’un stup. ;0 mică parte din
albine, însă, cari, păreau triste şi încurcat*
F a z a n i i. sunt a să ţine în iârna primă în fă- nu voiră sS părăseseă arborele, nici cu pe­
(Fin e.) zănăria domestică, pănă se întăresc ria nici cu fumul. Eram convins că k
pe deplin, ca apoi să potă suporta urma urmelor se vor întorce şi ele k
După-ce fazanul ţinut aşa în loc frigul cel mare. In luna lui Faur,
restrîns ouă şi dăcă nu clocesce, la începutul lui Martie, adecă pe stup.
avem să întrebuinţăm pentru clocirea timpul ouatului, fazanii să aşeZă în A doua Zi de dimineţă, albinele eşirî
ouălor găini comune pitice, său cele făzănăria sălbatică. la cules, prin urmare colonia avS o regină
englese Bantam; căci găinele cele Fazanii aurii, arginţi!, cari au Credeam că void găsi părul gol de albine
mari ar sdrobi cu greutatea lor ouăle originea din China, încă se prăsesc mare îmi fu mirarea când descoperii, p-
micuţe ranghaciose. Găina de fazan după modalitatea Zisă- Fazanul co­ pământ, aprope de arbore pe încăpăţina
de comun începe a oua în partea mun se pote corci cu găinele do­ tele de erl! Erau vre-o sută cincî-decî. Ne
primă a lunei Martie şi ouă tot a mestice, a căror carne este chiar aşa putend sS-mî esplic acâstă purtare, luai pe
doua Zb când apoi după-ce a ouat de gustosă ca şi a fazanilor veri­ ria, depărtaid uşui’el albinele şi descoperi
jumătate din ouăle sale, odihnesce tabili. Corciturile aceste sunt mai trupul unei tinere regine, fără viaţă, ucisî
■8 Zde. De regulă ouă 8—20 bucăţi. desvoltate ca fazanii şi să pot ţine pe cât se pare de cealaltă. Se strînseser
Ouăle sunt a se scote din cuib în în curte cu celelalte galiţe, dâr aceste pe acest trup neînsufleţit, cu nădeşde
fie-care Zi şi a se aşeZa în tărîţe în nu se mai înmulţesc. pote, de ai da viaţă.
loc răcoros; ăuăle le putem mai uşor In Boemia şi Silesia superioră, Pentru ale arăta cât de mult le con
scote din cuib, în timpul nutrirei ouăle fazanilor din făzănariile libere pătimeam, luai morta împreună cu tovari
găinelor. Este consult ca una şi se adună cu diliginţă şi nu se aşeZă şele ei şi le dusei în stup.
acea personă să între în fazanariu, sub fazani sâu sub găini pitice ci MS aşteptam la alte scene de tîng
cu care fazanii sunt dedaţi. să clocesc numai sub curci. Sub o ire. Nimic. Ceva mai târdiu, trei lucrătoi
Sub o găină de Bantam său altă curcă să pot pune mai multe 6uă, duseră afară trupul nenorocitei regine. N
în cuib 12 ouă, însă fazanii recer o multe. Cu terminarea clocirei să site se puseră pe lucru.