Page 69 - 1901-08

REDACŢIUNEA, „ftAZETA“ iese în Mcire fll.
AOministraţinnea şi Ticografla Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă g fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şiso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te primesc la Admlnlsiraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următ6rele Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiolo poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dulcea Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld& Emeric Les-
ner, Heinricli Sckalek. A. Op- Abonamentul peutru Braşov
pelik Nuchf. Anton Oppelilc. Adnunistraţmnea, Piaţa ncaie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etapiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şise
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 cor., po trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : A N U L L X I Y . Ou dusul în casă : Po un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., po 6 lunî!2o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne. — Un osomplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 184. Braşov, Lunl-larţi 21 August (3 Septemvrie). 1901.

Uriaşa majoritate. chului şi a fost publicat înainte de a face posibil procesul de contopire 16re particulară săsâscă. Chiar şi în
vreme. S’a afirmat deci, că consiliul al partidei liberale cu cea a lui faţa nouelor liotarîrî ale comitetului
Mâne se va redeschide dieta de miniştri încă n’a luat decisiune Apponyi, pe care la timpul său „P. central săsesc, cari nu dovedesc sim­
44
ungurâ^că. Din incidentul acesta definitivă privitor la disolvare şi că Lloyd a combătut’o atât de înver­ patia pentru partida guvernului, „P.
foile guvernului discută iminenta di- el numai astăcţî, după-ce se va fi în­ şunat. Acâsta contopire, sperâză el, Lloyd trece în mod suveran peste
44
solvare a camerei. tors Szell dela Yiena, se va întruni se va săvârşi în focul nouălor alegeri grupul deputaţilor saşi. O face de
Oficioşii lui Szell în timpul ve- pentru scopul acesta. dietale şi-şi promite, că în acest sigur cu intenţiune, căci, deşi ar avă
rei au accentuat de repeţite orî, că Adevărul va fi, că disolvarea va mod victoria deplină a partidei li­ 6re-care temeiu a conchide, după ati­
stăpânul lor are de gând se mai lu­ urma tot aşa cum a dorit Majesta- berale la alegeri, va fi sigură. tudinea din trecut, că deputaţii saşi
creze cât-va timp cu camera de tea Sa. In tot caşul — asigură foile Cu tote astea, adauge „P. Lloyd nu vor face nici în viitor oposiţiune
44
faţă, vrând ca ea se voteze încă guvernului — ea va urma peste pu­ cu drept cuvânt, nu se va deslipi de guvernului, decât numai din cas în
diferite proiecte de lege. De fapt ţine (ţii©, adecă încă în prima jumă­ parlamentul ungar „vechia calamitate, cas în cestiunî ce ating Interesele
programa lucrărilor camerei pentru tate a lunei acesteia. Deja în edi- după care în Ungaria esistă numai o speciale ale poporului săsesc, totuşi
acâsta ultimă sesiune e destul de bo­ tiunea lor de Duminecă cţiarsle din singură partidă de guvernământ*. prin amintirea grupului Saşilor, ar
gată şi ca se o pâtă resolva, dieta Pesta adresăză cuvinte duiâse de Trecând în revistă partidele opo- fi sulevat eo ipso calamitatea calamităţilor:
ar mai trebui se lucreze cel puţin despărţire camerei actuale. siţionale găsesce, că stânga estremă cestiunea nerepresentării în dietă a
pănă pe la începutul lui Octom- Este remarcabil atât cu privire nu pâte ajunge la guvern din sim­ tuturor naţionalităţilor celorlalte.
vrie a. c, la auspiciile sub cal’î vor urma a-se plul motiv, că e contra pactului cu Şi acâsta nu-i convine, fiind-că
Intr’aceea înse, se vede, guver­ face nouăle alegeri, cât şi cu privire Austria, şi că venirei ei la putere dimpreună cu uriaşa majoritate şi
nul şi-a schimbat gândul si s’a de­ la situaţiunea parlamentară în ge­ ar trebui să-i premârgă nimicirea le­ cu şeful ei actual şi viitor, nu vo-
cis pentru o disolvare mai grabnică nere, ceea-ce scrie „Pester Lloyd . găturilor de drept public cu Austria. esce să scie, ba e cel mai mare con­
44
a camerei. Intenţiunea acâsta a El atinge în contemplările sale unele Grăsesce mai departe, că partida po­ trar al unei ast-fel de representărî.
lui a fost destăinuită înainte cu momente, ce credem de interes a-le porală clericală, fiă chiar sprijinită Voesce cu tot adinsul ca să continue
câte-va 4^© prin publicarea progra­ înregistra, momente, pe cari în altă de mica partidă a lui Ugron, aseme­ „vechia calimitate a domnirei ab­
44
mului relativ la călătoria monarchu- ordine de idei, le-am fost sulevat şi nea nu e capabilă de guvernare, mai solute numai a unei singure partide
lui pentru marile manevre ale ar­ noi nu de mult. întâiu fiind-că formâză o mică mino­ în Ungaria.
matei. In acest program se cuprinde Vorbind despre critica problemă, ritate, apoi fiind-că „lupta confesio­
şi un punct, după care monarcbul ce a avut să o resolve Szell cu ca­ nală şi descompunerea socială în E deci adevărat, că acâsta uriaşa
va veni la 9 Septemvrie c. în Bu­ mera de faţă, „P. Lloyd ' cţi©e, că Ungaria, n’ar putâ deveni nicî-odată partidă, ce se numesce liberală, ia
41
dapesta, pentru solemnitatea închi- totdâuna oposiţiunea a eşit din ale­ un principiu guvernamental. 44 asupră-şî o grâznica răspundere mo­
44
44
44
derei dietei. geri numai ca oposiţiune, fiind odată „Iarăşi , încheie „P. Lloyd , rală şi politică. „P. Lloyd sperâză,
Destăinuirea oficiului curţii a mai mare, altă dată mai mică la „va domina prin urmare peste t6te o că liberalii ungur! vor scăpa de ur­
surprins, fiind-că actualii şi viitorii număr. „In faţa renumitelor „rapor­ uriaşă majoritate guvernamentală — în mările acestei răspunderi. Noi la
representanţî ai „naţiunei se deda- turi singulare — mai bine ar 41©© mod pote mai suveran ca înainte, rândul nostru credem firm, că aceste
41
44
seră deja cu ideia, că camera de anomale —în Ungaria, posibilitatea fiind-că în faţa ei nu vor sta ca oposi- urmări neîncunjurabile mai curând
faţă va mai lucra câte-va săptămâni unei rotaţiuni între partide, înlocui­ ţiunî în viitor, decât numai stânga sâu mai târ4iu vor trebui să-le frângă
înainte de a fi disolvată. S’a desmin- rea partidei dela cârmă printr’o altă estremă şi partida poporală. Acesta gâtul.
ţit, ce-i drept, îndată de cătră pressa partidă de guvernământ, e cu totul măresce răspunderea ei morală şi
44
oficiâsă, că c[i disolvării ar fi deja eschisă, âr oposiţiunea, care nu era politică .... Coloman Szell la Majestatea Sa
ua
botărîtă. Nu i-a plăcut guvernului, contrară pactului dela 1867 cu Aus­ E caracteristic, că despre Saşii monarchul. Din Viena se anunţă, oă mi­
că oficiul curţii cu programul său tria, n’a putut să se împărtăşâscăla din Ardeal, cari au speranţa sigură nistru-preşedinte ungureso Coloman Szell a
de călătoria a luat pe dinainte pe domnirea majorităţii, decât prin ali­ de a se presenta în dietă ârăşî cu fost primit alaltăeri la palatul imperial în-
ministru-preşedinte Szell, care de si­ pirea ei la partida liberală, dec! cel puţin 12 deputaţi, fbia guvernului tr’o audienţă, care a durat mai mult de o
44
gur şi-a reservat, ca densul mai în­ prin fusiune . Pusiunea partidei na­ nu face nici cea mai mică amintire, oră. După audienţă Szell a avut o consfă­
tâi îi să vestăscă în dietă disolvarea. ţionale cu partida guvernului este deşi ei sunt mai mulţi la număr de­ tuire cu miuistru-preşedinte austriac Dr.
Se vorbesee de-o indiscreţiune, ce s’ar problema, pe care Szell vrea să-o cât aderenţii lui Ugron. Koerber, după care a plecat la Reichenau,
fi comis prin aceea, că din întâm­ ducă la sfîrşit şi care nu-şî putea Acâsta vine de acolo, că Saşii unde a visitat pe ministru â latere oontele
plare, dintr’un pachet sosit în Sla­ afla soluţiunea prin baronul Banffy. n’au fost şi nu sunt consideraţi ca Iuliu Szechenyi. Ministru-preşedinte Szell a
vonia în stare defectuâsă, a fost scos Laudă apoi gros majoritatea libe­ oposiţiune, ci cel mult numai ca un sosit erî la Budapesta.
un program despre călătoria monar- rală, pentru că a avut abnegarea de apendice al partidei liberale de cu-

44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . Domnul Feigl istorisi despre minuna­ cea, oă acâstă sumă este un aoonto la di- primar chiar, un strănepot al birtaşului de
tele antreprise, clădiri de căi ferate şi de videnda, oe reiese diu ‘finaneiarea unei fa­ atunci, este cel mai curat antisemit, care
canalurî, crearea de stabilimente mari de brici de alifiă pentru musteţe, ce s’a în­ orl-ce inmigrare a vr’unui jidan în oomună,
Politică ţerănescă. industria şi de esploatare de mine, pe cari fiinţat în Ungaria şi la oare s’au întrebuin­ scie să o facă imposibilă.
De Sigris. banca le-a luat asupra ei spre financiare. ţat şi banii depuşi de prâ stimaţii domni Ou tâte aoestea un urmaş de al lui
Câştigul, la care participă depositarii, ar din Klugberg; afară de acâsta domnii Sem, reuşi în timpul din urmă să se stabi-
In bogata şi prietenâsa comună Klug-
fi enorm, âr de riscat nu se rischâză depositari au mai fost însciinţaţi, că obici­ lâscă în comuna Klugberg, jupanul însă în
berg, oare se află situată în mijlocul unor
nimic. nuitele şâse procente au fost adăogate la curând fu vindecat de predileoţia, ce o
ogâre fructifere şi livedî rîclătâre, veni
înainte de asta cu mai mulţi ani un domn Vorbind despre milionele, pe oari le capitalul depus. avea pentru aoest ouib antisemit, cum îl nu-
elegant cu un lanţ de aur la oiasornio, învîrtesoe banoa, d-1 director soia să vor- Scrisorile de valâre produseră în mia el mai târdiu, şi anume vindeoat de cătră
gros oa degetul cel mare, cu ochelari de bâscă aşa, oă locuitorilor din Klugberg Klugberg o sensaţiâ ne mai pomenită şi primar şi locuitori într’un mod aşa delicat,
aur pe nasul lui cam încovoiat, ou o pipă li-se luă aucjul şi vătjul. Majoritatea ţăra­ resultatul iu, că toţi ţăranii se hotărîră a-şl încât domnul Kohn — aşa-i era numele
frumâsă de spumă eu capac de argint, nilor însă tot nu căpătase încă încredere depune banii la Goldfuchs şi Mayer. Sfa­ — nu s’a putut plânge de loo de tulburări
cum nu mai văcjuseră loouitorii din Klug- deplină, afară de unii, cari ajunseră la turile înţelepte ale preotului şi învăţătoru­ antisemite. *
berg. Aoest domn se recomanda, oă el este convingerea, că s’ar putâ înoeroa aşa ceva, lui u’au folosit nimica, banii locuitorilor * &
directorul Feigl dela casa de bancă şi ză- însă cu o sumă mai mică. din Klugberg au intrat toţi în buzuna­ Comerciantul Werner, care deja de
44
răfie „ Goldfuchs & Mayer din Viena. • La bieţii omeni fără esperienţă şi-a rele largi ale lui Goldfuchs, Mayer şi mai mulţi ani era stabilit în Klugberg, moş­
El lăudă ou multe şi alese cuvinte făcut efeotul pipa de spumă ou capacul de Feigl. teni o proprietate frumâsă dela un unchii!
sîrguinţa şi spiritul de economie al săte­ argint. „Cine fumâză îa cjile de lucru ou Scrisori ou bani adevărat că n’a mai al său din Austria de sus şi ca să-şi ocupe
l moştenirea, trebuia să-şi vândă prăvălia şi
nilor şi spunea, că agrioultură aşa cum fac oei o pipă aşa de frumâsă, trebue să aibă una adus poşta, dâr în schimb au adus cj' are e
din Klugberg nu se face nioăiri în lume, şi mai frumâsă pentru Duminecă şi sărbă­ ceva mai târejiu soiri sensaţicnale despre oasa din Klugberg.
14
un lucru însă nu înţelege, de oe aceşti tori di cea birtaşul şi acesta a fost cel escrocheriile fără păreche ale trifoliului Werner îşi esprimâ acâstă dorinţă a
âmeni harnici se mulţumesc ou puţinele dintâi ă, oare a încercat cu o sumă de o miie Goldfuchs, Mayer şi Feigl, cari âmeni cu sa în faţa unui oomeroiant en gros din
prooente, ce le dă lor cassa de economii de florini. talentul lor au reuşit să ajungă dinoolo Viena, cu oare avea afaceri şi nu trecu
pentru banii depuşi, pe când ei şi-ar putâ Esemplul birtaşului fu urmat de alţi de ocean. mult timp şi âtă oă se presanta şeful casei
dubla în doi ani capitalul lor, dâoă şi-ar câţi-va ţărani şi atât aceştia, cât şi birtaşul De atunol locuitorii din Klugberg din Viena la Klugberg, să vadă proprieta­
depune banii spre fructificare la banca primiră după vr’o trei săptămâni scrisori s’au mai înţelepţit şi nu mai doresc să facă tea, pe care avea d© gând să o cumpere,
„Ooldfucks şi Mayer*. de valâre cu câte 25 fi. In serisâre se efi" ounosoinţă cu financiari reputaţi. Aotualul in cas dâoă i-ar conveni, pentru ginerele său.