Page 70 - 1901-08

Pagina 2 [GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 184.— 1901.

Disolvarea dietei. Se crede, că în de putere pe Dunărea de jos şi de a-şl în­ nomioă, oe s’a inaugurat ou sprijin oficial Va să cj’oă d-1 Abiânyi este adversar
audienţa de Sâmbătă s’a luat o hotărîre tări influinţa în România. de câtră elementele străine inmigrate în al formulei oontelui Kârolyi, fiind-că i-se
definitivă cu privire la disolvarea dietei şi După-ce însă Ruşii esercitâzâ în ţă­ ţâră în timpul din urmă, soie oă formula pare, oă aşa cum se interpretâză, esclude
rile slave din Balcani deja mai multă in-
la fixarea terminului pentru alegeri. Dieta se contelui Kârolyi este îndreptată în potriva pe jidovi din comunitatea maghiarismului,
fluiuţă, deoât se p6ce uni cu învoiala dela
va întruni mâne, în 3 Sept., şi se c}ioe, că aoelui curent, care tinde a deposeda pe ou tot sprijinul ce ei îl promit, pentru-ca
Petersburg din 1897, i-se aplică amintitei
ministru-preşedinte Szell va fi interpelat în învoell o lovitură prin acâsta transpunere proprietarii băştinaşi din Ungaria şi a Maghiarii să ajungă la o majoritate
cestiunea disolvării, la careva răspunde în­ a acţiunei propagandiste a Ruşilor în Ro­ pune stăpânire chiar pe pământul ţării în uriaşă prin care să sdrobâscă naţionali­
dată Unii vor să scie, că răspunsul minis­ mânia. favorul acelor elemente străine. tăţile.
trului va fi: dieta se va închide şi disolva „Naţional Zeitung“ observă : In acest sens formula contelui Kâ­ Ar fi de ajuns a oonstata, că contele
în 9 Septemvrie printr’un mesagiu de-tron. Pote s’ar oaraoterisa nimerit originea rolyi se asâmănă mult cu devisa partidu­ Kârolyi este un Maghiar pur sang, pe care
Aclî, Luni, se ţine în Budapesta un şi scopul iritaţiunei artificiale, dâcă se ia lui antisemit din Franoia, oare a pus în de sigur îl dore vătjând cum trece pro­
consiliu de miniştri, la oare vor lua parte in considerare, că corespondentul vienes al fruntea organului său de publicitate „La prietatea rurală din mâuile Ungurilor în
1
toţi membrii cabinetului. In consiliul aoesta lui „Times * a suflat şi el simultan în corn. Libre Parole** cuvintele: „La France aux mânile unui popor străin, neasimilabil, şi
Ţarul merge la Danzig şi la Paris.
se vor lua, c}ice-se, decisiunl în merit. Frangais . a mai constata, că oel ce-1 combate este
u
Acest fapt esplică alarma mai bine,
Din Pojun li-se anunţă foilor din Pesta Organele inspirate şi subvenţionate un descendent destul de recent din rassa
decât evenimentele din Peninsula baloanică
următorele: După o soire sosită aici din care peste nopte Jură atât de muflate. de marea finanţă şi scrise în oea mai mare semitică, — pentru-oa să ne putem forma
sorginte autentică, disolvarea dietei se face 11 parte de fiii lui Izrael, îndată după publi- o judecată despre valorea argumentelor
„ Berliner Neueste Nachrichten face,
la directa voinţă a monarchului. Majestatea
la soirea despre visita conteluiLambs- oarea amintitei scrisori au dat alarma şi unuia şi a altuia.
Sa doresce, ca în vederea încurcăturilor, oe de atunci n’au înoetat a cere o desavuare
dorff la Viena, următorea observare Fârte mărginiţi trebue să fiă deci
s’ar nasce dintr’un eventual conflict cu Rusia, a contelui Kârolyi, ca nu cum-va să prindă aoei cetitori ai organului guvernamental,
aspră:
ţâra să nu fiă fără parlament. rădăcini credinţa, ca şi cum ministru-pre­ cari, ademeniţi de utopia sdrobirei naţiona­
P6te nu este neîntemeiat a admite,
oă discutarea atât de viuă a eveuimente- şedinte Szell ori partidul în fruntea căruia lităţilor, ar prefera să fiă ei singuri submi­
Germanii din Boemia. Comitetul lor din Orient din timpul ultim, are de soop stă, ar fi solidari ou programul agrar dela naţi de acel element disolvant.
de a da visitei ministrului ruseso în Yiena
esecutiv al partidului progresist german din Goncz.
mai mult relief politic, pentru-ca după ter­
dieta provincială, a adresat tuturor Germa­ minarea ei să se potă anunţa, că conferen- Pănă în (jitia de astăcjl însă o desa­ Din străinătate.
nilor din Boemia un manifest în care face ţele din Viena au clarificat pe deplin si- vuare categorică nu s’a făout nici din par­
atenţi pe Germani să se păzâsoă de cunos­ tuaţiunea, şi că Austro-Ungaria şi Rusia tea lui Szell, nici din partea candidatului Ministru rusesc de esterne în
cuta lozincă a pangermanilor, care cere de­ tin ca şi mai înainte la învoiala lor din de ministru Horanszky, ou tâte că aoest Viena. O telegramă din Londra anunţă
Aprilie 1897.
u
limitare naţională şi germanisare. Acesta din urmă ar fi avut cea mai bună ooa- după „Daily Mail , că ministrul rusesc de
Atunol şi opiniunea publică în Unga­
ar fi identic ou o orimă politică faţă de siune să desavueze pe contele Kârolyi în esterne contele Lamsdorff va merge la Viena
ria, care după cum spune, „P. Lloyd** a
propria naţiune germană. Manifestul acoen- fost cuprinsă de o viuă nelinişte, se p6te discursul său dela Szeps, în care a îmbră­ îndată după călătoria Ţarului în Germania
tueză alipirea nestrămutată de prinoipiile linişti ârăşî cu totă decenţa. ţişat tâte terenele eoouomiei politice. şi Franoia. In Viena va avâ, adauge nu­
reounosoute ooreote, mai ales de drepturile * Cum rămâne aşa-dâr cu formula dela mita foie, o lungă convorbire cu contele
basate pe desvoltarea istorică şi culturală Goucz? Trebue să rămână Ungaria a Un­ Goluchowslci. Soirea aştâptă ooufirmare.
La vocile de mai sus ale fiare­
a Germanilor Boemiei, apărarea acestor gurilor? Va să dică să ne întorcem la stă­
lor germane comunicăm şi o voce Conflictul turco-frances. Se tele-
drepturi contra esoeselor cehe şi contra ni- rile de dinainte de 1848? Să preoonisăm
ofîcibsâ ungurâscă asupra situaţiei grafâzâ din Paris, că în cercurile norma­
suinţelor spre dreptul public boem faţă de principiul pământului legat, în locul prin­
din Balcani. Etă ce fice în privinţa tive de acolo — în urma lămuririlor date
cari se impune lupta pentru aparţiuerea cipiului pământului liber, proclamat de ma­
acesta „Magyar Nemzet : de ambasadorul Gonstans — se crede ca
11
Boemiei la imperiul unitar. rele Szâchenyi ?...
„Neliniştea provine din interpretarea Acestea sunt întrebările pe care şi-le sigur, oă Pârta nu va întârejia cu împlinirea
necorectă a îuţelegerei dela 1897. Scopul pune primul redaotor dela guvernamentalul preteusiunilor Franciei. Dâcă răspunsul din
Situaţia în Balcani şi foile germane. acelei înţelegeri n’a fost înlăturarea diver­ Constantinopol va îutârejia mult, guvernul
genţelor de interese, oe esistă între Austro- „Peşti Naplo**, d-1 Abraoyi Kornel, într’o franoes va oăuta să afle o cale âre-care
Este de interes ase soi, cum ju­ Ungaria şi Rusia în Balcani, ci numai sta­ polemioă cu diarul „Ilazânk*.
decă foile germane berlinese asupra bilirea unui modus vivendi, pentru-ca aceste Căci tare se teme d-1 Abrânyi, oă peutru a-şl validita dreptul. O parte a es­
cunoscutului articul sensaţional al lui divergenţe să nu tulbure relaţiunile amicale numita formulă este de a-se înţelege aşa, cadrei francese din Mediteranâ stă gata,
între cele două state. Pănă în momentul ca la cas de lipsă să plece spre Oonstan-
„Pester Lloyd“, priu care s’a dat de faţă Rusia n’a trecut limitele stabilite oă străinii să fiă esoluşî, ca nefăcând parte
alarma faţă cu cele ce se petrec în în comun acord, pănă unde fie-oare stat dintre Unguri. tinopol — ceea-oe însă s’ar face numai în
cas estrem.
Balcani şi se someză ministerul avea voie a face propagandă pentru inte­ Sub streini însă, d-1 Abrânyi înţelege
nostru de esterne se ceva lămuriri resele sale. Dâoă s’ar întâmpla însă aşa ceva mai ales elementul semitic, dela care se De altă parte se telegrafâză din Con-
la Petersburg, dbcă cei de acolo mai atunci contele Goluchow-ky, nu va întrelăsa aştâptă mari servicii în campania între­ stantinopol, că ministrul de esterne turceso
a protesta energic. Astâdî nu pâte fi vorba Tfer/î/c-paşa a comunicat în copiă secretaru­
voiesc se ţină în mod leal învoiala aus- prinsă în potriva naţionalităţilor.
nici de slătirea nici de încetarea acelei îu- lui ambasadei francese Bapst telegrama
tro rusă din 1897? ţelegerl. D-1 Abrânyi constată, oă în Ungaria
11
„ Vossiche Zeitung scrie următorele : De a’tfel des citata înţelegere, n’a fost „ghetto** nicl-odată şi regretă, că ambasadorului turc din Paris, în care te­
legramă Pârta râgâ pe guvernul frances
Nu se scie, dâcă contele Golnchow-ki se fice, că ar fi fostnumai verbală. aouma în secolul XX se manifestă tendinţa
a intreprins ceva, nu se scie dâcă e ade­ Nimic nu s’a încheiat în scris asu­ de a separa jidovimea din oorpul „naţiunei**. se reînoiiscă contactul diplomatic, şi promite
vărat, că a adi-esat o întrebare la Peters­ pra acelor limite. Acâstă tendinţă — (j' A. — este păgu- o soluţiune mulţumitore a cestiunilor pen-
ce
burg cu privire la cele ce se petrec în dente.
bitore pentru viitorul naţiunei maghiare,
BaloanI. Nu suntem în clar despre aceea,
dâcă e adevărat, că Rusia a trimis o lămu­ „Ungaria a Ungurilor". mai ales câud seim, că massele oompacte Succes ruso-frances în Serbia. Am
rire la BucurescI privitor la escursiunea tor- ale naţionalităţilor „nu le putem maghia- fost adus la timpul său soirea, oă în Bel­
pilorelor rusesc! la Galaţi, care lămurire să Programul agrar, desvoltat de oătră risa pănă-ce nu vom putâ să-le sdrobim gradul Serbirei s’a înfiinţat o banoă fran-
fi făcut acolo o impresiune fârte penibilă. contele Kârolyi Sân dor în scrisorea sa prin majoritatea uriaşă numerică şi prin cesă o’un oapital de 5 milione franci, al
Nu ni-se pare de altmintrelea, oă Ro­ adresată alegătorilor din Goncz, oulminâză superioritatea nostră spirituală. Şi este ne­ cărei soop este strîngerea legăturilor oo-
mânia ar fi imediat ameninţată de Rusia. în formula, care choei oă „Ungaria să fiă a îndoios, că în problema aoâsta naţiunea meroiale între Serbia, Rusia şi Franoia şi
Nu pote fi de sigur vorba de o năvălire
neaşteptată său chiar de periculul unui răs- Ungurilor**. maghiară pote conta la sprijinul jidovimei înstrăinarea Serbiei, în oe privesce oomer-
boifi. Ruşii se mulţumesc de a da Româ­ OrI-oine posedă oât de puţin bun maghiare atât din punct de vedere al lim- oiul, faţă de Austro-Ungaria. Pressa rusâscă
nilor un semn prin desfăşurarea de mijloce simţ şi ouDosce prooesul de acaparare eoo- bei, cât şi din punt de vedere cultural**. dă importanţă acestei acţiuni economice şi

In aoeeaşl di s’a înoheiat aotul de tată la o jumătate de oră dela Klugberg. D-l (Kohn era deja de 14 cjhe pro­ nei pentru un tîuăr şi sîrguitor băiat de
venejare şi peste câteva (jd® fu legalisat, de Aduseseră cu sine şi musica comunală. De­ prietar de prăvăliă şi înoă nu făcuse aliş- prăvăliă. Noul oumpărător făoea ârăşî, ca
notar. Abia din aotul de notariat aflâ War­ odată sosesoe trenul din Viena, din care se veriş de un florin. Gândindu-se la primirea şi Werner afaceri splendide, se însurâ cu
ner, oă cumpărătorul este d-1 Kohn şi văcju cobâră d-1 şi d-na Kohn, urmaţi de o mul­ festivă, nu-şl putea esplioa mersul lucruri­ o fată bogată diu Klugberg şi în oâţl-va
singur oă suvenirul, ce-1 lasă în Klugberg ţime de miel Kohn! de ambele sexele. lor; se duse deci la primar. Acesta îl primi ani îşi plăti datoriile faţă de oomună.
nu este din cele mai plăcute, dâr acuma cât se pote de amioabil şi îi recomandă
In acest moment musica intonâză un fir în diua, oând Kohn a părăsit sa­
ce era de făcut, contractul nu se mai putea răbdare:
marş şi d-1 Kohn se arată forte surprins de tul, tâte casele erau împodobite ou fruucjiş
resilia.
acâstă primire festivă. „Omenii trebue să se deprindă întâiu şi cu stâgurl. La gară erau de faţă ârăşî
Primarul însă era oel mai năcăjit din­ cu d-ta, d-le von Kohn, an să vie ei pe primarul, consiliul oomunat şi orohestra oo-
După musioă primarul ia cuvântul es-
tre toţi. El medita aoum asupra unor mij- munală. Acâstă intona, oând d-1 Kohn se
primându-şl bucuria pentru onârea, de dare urmă! Nici un arbore nu oade dintr’o lo­
looe, prin cari să pâtă înlătura flagelul urca în tren, un cântec de despărţire.
este părtaşă comuna Klugberg prin venirea vitură !**
Terminul sosirei d-lui Kohn şi a familiei 86
familiei Kohn. Venind aoasă spuse jupânesei-Rosa: In vagon c}' Kohn, oătră unul din
se apropia din ce în oe mai mult. „Să mănânc lapes, dâoă ţăranii n’au pus la oopiil săi, care nu înţelegea de ce trebue
Pe urmă musioa intona cânteoul „Hooh
In ultima Duminecă, înainte de acest
soli er leben!** (Mulţi ani), pe care l’au cale un boycott în potriva mea şi primarul să plece ei dintr’un loc, unde sunt atât de
termin, chema primarul pe toţi ţăranii după veneraţi:
cântat în mod solemn toţi cei de faţă. e capul relelor**.
liturghie la birt, ca să le spună ceva im­ „Prost eşti Moriţ! Dâcă în loc să ne
portant. — N’a lipsit nici un ţăran. D l Kohn, oare în tot timpul călăto­ „Să am răbdare di ci tu? De geaba e fi primit aşa, ne-ar fi batjoourit, aşi fi fă­
riei se gândia numai la geşeft — Klugberg tot. Aici m’am păcălit, de-mi vine să plâng.
Şeful comunei esplicâ „lucrul neplă- cut bun geşeft. Cine înjură, oumpără. In-
w
out şi le impuse ca sfântă datoriă ţărani­ i-se părea lui un teren escelent — se sim- Ţărânii sunt solidari. Trăsni-i-ar Dumnetjeu sâmnă-ţl asta Moriţ!“
lor, şă nu cumpere nici unul niol măoar de ţia forte măgulit şi mulţumi prin cuvinte pe toţi antisemiţii!“ „Oe ne folosesce o pretiniă falsă, dâca
amioabile, relevând purtarea nobilă, libe­ Două luni răbda d-1 Kohn situaţia in­
un oreiţar oeva dela jidov şi sănu-şl lase'fe- ne sustrag terenul economic!
rală şi progresistă a locuitorilor din Klug­ suportabilă, atunci însă se dusa ârăşî la
meile său copiii să oalce în prăvălia lui.
Ţăranii au făgăduit, că vor face aşa. berg. In acelaşi timp aooentuâ, că el ca ne­ primar şi îi comunică firma lui hotărîre de Dintre toţi antisemiţii, oei mai peri­
gustor rutinat va aduce tot felul de marfă a vinde ârăşî totul şi de a pleca din Klug­ culoşi sunt cei pretinoşl. De cei petinoşl
Mai departe recomaudâ d-1 primar, să
de calitatea cea mai bună şi ou preţurile berg. trebue să te ferescl. Să scii oă ăsta-i ade­
fiă cu d-1 Kohn prietinoşl şi prevenitori,
cele mai eftine. Cu orchestra de musioă vărul, pe cât de adevărat este, că mă chiamâ
ca să nu observe nimica. — Ţăranii au fă­ Primarul era emoţionat pănă la la-
înainte, urmat de întregul consiliu comu­ Kohn — Piih! este cald aici în vagon.**
găduit şi acâsta. crăml şi-i promise, câ-i va fi de ajutor la
nal, îşi făcu Kohn intrarea în comună.
Joia viitore vedem pe primar împre­ vândare. In înţelegere ou oonsiliul oomu- Trad. de: Oniţă.
*
ună ou consiliul comunal la gara îndepăr- * * nal cumpără prăvălia din mijlâcele comu-