Page 71 - 1901-08

Nr. 184—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

e de părere, că Serbia smulsă fiind odată Arad. I-a premers ohemarea duhului sfânt, d-1 Grofşorean un pedagog consumat, ra­ va da Joi, în 5 Sspt. săra, în sala de oon-
din bravele comeroiului austriac, va cădâ în catedrală. Pre9enţî la aduuare au fost portul d-sale a fost ascultat ou deosebită oerte a redutei. Pentru bilete a-se adresa
îu braţele Franciei şi Rusiei şi se va rea- 171 membri ordinari, 1 fundator şi 3 aju­ atenţiune. la librăria W. Hiemesch.
lisa şi pe calea acesta dorinţa patrioţilor tători. Unii înv. îşi scusă absenţa, âr pen­ D-1 Vancu Ioan cetesoe lista membri­
şerbi de a-se apropia cât mai bine şi mai tru răposaţii G. Vesa din Birindia şi I. lor însorişi acum, între cari sunt: 3 funda­ Musica orăsenescă va conoerta Du-
grabnic şi în privinţa politică de Rusia. Oaracioni din Nădlao, oei adunaţi îşi esprimă tori, 13 ordinari şi 7 ajutători. minecă în 8 Septemvrie în salonul dela
u
„Novoie Vremia salutând cu deos-bită în­ condolenţă ridicâudu-se de pe scaune. In (Va urma.) otel Europa.
sufleţire noua orientare a politicei sârbesoî, comisiunea pentru însorierea de membri
rlice, că în Serbia inimioii Rusiei îşi pierd noi se aleg: Ioan Vanou, Mircu şi Bu- SOIRILE DILE1. Rgsboml din Africa sudică,.
terenul şi puterea de stat treoe în mâna gariu.
„Echo de Paris anunţă, oă Dr. Leyds
11
factorilor, cari ţin strîns la idealele naţio­ 11. Sa Episcopul Goldiş n’a participat — 20 August v.
a făcut de ourând paşi la ministrul fran-
nale. Şi mai pe faţă păşesoe „Viedomosti nici la acâsta a doua adunare generală, ce
u
Gonit împotriva tricolorului. Du­ oes de esterne Delcassâ, ca Ţarul Rusiei să
din Petersburg dând Serbiei sfatul de a-o se ţinu în Arad. Fiind absent i-s’a trimis o ua
mitru Staicu, muncitor ou cj' . venia îu- primâsoă în Compiâgne pe preşediutele Kril-
rppe cu politica uefirâscă de pănă aoum şi adresă convenţională. tr’o di la Braşov, încins ou uu brâu trico­
de a-se da pe partea Rusiei, care „totdâuna Preşedintele d-1 Ceontea îşi ţine apoi lor. Un poliţist vădând „acâstâ demonstra- ger. Deloassâ a răspuns, că acâsta ar da
a lucrat pentru ferioirea şi gloriei Ser- cuvântul de deschidere. Nu vrâu să-i deval- prilej la o demonstraţia buro-filă, oeea-ce
ţiă“ i-a confiscat brâul şi l’a denunţat pe nu p6te să concordeze cu sărbările aran­
u
biei (!) vez valorea redându-1 în estras şi de aceea îndrăsneţul muncitor la poliţiă. F6ia un-
vă rog, d-le redactor, să-i faceţi loc în co­ gurâscă din localitate cere dela şeful poli­ jate în onârea Ţarului şi a Ţarinei. Dr.
Mişcarea Macedonenilor şi Ar- Leyds, adauge f6ia francesă, a făcut ast­
lonele acestui preţuit diar.*) Cuvântul pre­
năuţilor. „Gazeta de Colonia“ a ajuns în ţiei locale să-l pedepsâsoă pe Staicu cu fel de paşi şi la contele Lambsdorf prin se-
şedintelui a fost frenetic aplaudat şi la
posesiunea unui document din 1898, iscă­ oea mai mare rigâre, sperând, oâ astfel se oretarul de ambasadă Van der Hoeven.
propunerea d-lui Ştefan Antonescu, s’a ane­ va putâ soâte la ivâlă acela, „care în-
lit de opt ArnăuţI şi opt Macedoneni. Do­ Intr’aceea în Afrioa sudioă oiocuirile
xat la protoool. dâmnâ pe asemenea ignoranţi să demon­
cumentul conţine punctele cardinale des­ între Buri şi Euglesî sunt cjdmoe. Lord
Representantul Consistorului, R. Cio­ 11
pre tendinţele comitetului macedonean, streze cu colori oprite . Kitchener telegrafâză din Pretoria, oă între
rogariu, adresându-i-se vre-o câteva ouvinte
puncte nepublioate pănă aoum. Se spune Watervaal şi Hamanskraad Burii au aruncat
de bun sosit între dăscălime, dă espresiune Proces de pressă. Căpitanul poliţiei
în ele, că nisuinţa comitetului este, de a în aer un tren engles. O câtă de 200 Buri
iubirei d-sale creştinesc! faţă de învăţăto- din looalitate a transpus la procuratură nu­
transforma părţile nordice ale Turciei în a început îndată să deschidă un foc violent
rime. mărul dela 10 August al cjiarului săptămâ­
provinoil autonome: Macedonia şi Albania. nal „Kronstădter WochenblatV cu cererea, oontra trenului, pe care l’a şi aprins.
Cu multă căldură au fost primite cu­
Guvernorul superior al provinciilor ar fi nu­ să i-se intenteze proces de pressă pe mo­ Dat fiind, că îu colonia Cap răscâla
vintele d-lui v. preşedinte al reun. losif
mit de Sultan pe timp de cinci ani, cu continuă, Englesii caută să reourgă la mij-
Moldovan, care a biueventat pe d-nii Ioan tiv, că a agitat împotriva Jidovilor. Numi­
aprobarea marilor puteri. Dâcâ în Mace­ ar a 16ee de forţă. Din Capstadt se auunţă, oă
Marcu, Romul Ancuşa şi G. Jean delegaţi tul 4i avertisat părinţii, „să-şi păzâsoă
donia nu s’ar afla un guvernor acomodat, copiii, căci Ahasver umblă prin lume“. — îu tăte porturile ooloniei se va declara
ai reuniunei earansebeşene. D-1 Marcu mul-
postul acesta s’ar oferi prinţului Franoiso Suntem curioşi să vedem, deoă d-1 procuror starea de asediu. Soirile sosite din coloniă
ţumesce şi doresce, ca din armonia dintre
losif de Battenberg. Administraţ-'a provin­ va găsi oas de urmărire? sunt forte nefavorabile pentru Anglia. Acesta
cele două reuniuni, poporul român să p6tă
ciilor s’ar organisa pe basa pe oare se ad- o reounosc şi foile din Capstadt. Iu dis­
ajunge la mărire. Bine simţitul ouvânt a
ministrâză acjl Rumelia orientală. Din Blasiii ni-se scrie: I. P. S. trictul Fraserburg răsoola e oompletă. Cete
fost aplaudat.
Consulul suprem turcesc din Sofia a Sa Metropolitul Dr. Victor Mihalyi s’a re­ numărose de Buri răsculaţi cutrieră ţinutul
Tot d-1 v.-preşedinte bineventâză în
tradat acest plan Sultanului, oare a şi întors Sâmbătă din Maramureş la residenţa şi (Ţ 3 4' ttupe întregi de răsculaţi trec pe
0
numele tuturor învăţătorilor presenţl pe
trimis imediat în Albania doi adjutanţi ai sa de aici. partea Burilor.
P. C. Sa archimandritul Augustin Ham-
M
săi. „Gaz. de Oolonia adauge, oă fârte
sea, care dela întemeiarea reuniunei a spri- Representanţa oraşului Braşov a în­
uşor s’ar pută agita în direoţia acâsta lo­
jinit’o cu bunăvoinţă şi i-a sărit tot-dâuua ceput adl desbaterea bugetului oraşului, SOIRI ULTIME.
cuitorii din Albania şi Macedonia.
în ajutor, luând parte la adunări, în cari oare se va continua în (jdele următâre ale
bogatele sale eunoscinţe au fost de nepre­ săptămânei. Petersburg, 1 Sept. Sâmbătă, în
Adunarea generală ţuit folos. Părintele Hamsea fiind sgomo- începutul anului şcolar. In oraşul 81 August pe la orele 8 diminbţa
a reuniunei învăţătorilor români dela § col ele tos aplaudat, ia cuvântul şi atinge o sumă nostru, unde şoâlele atât ale statului, oât a deraliat pe linia Varşovia-Viena,
poporale confesionale ort. din protopopiatele: de cestiunl de interes pentru învâţătorime, şi cele confesionale sunt aşa de numărâse, la îndepărtare de 411 werste dela
Arad, Boroşineu, Buteni, Chişineu, Hălmagiii, care îl întrerupse prinaplause. Intr’un elan s’a început astădl anul şoolar. Din tote Petersburg, un tren special, în care
Badna şi Şir ia. de însufleţire promite învăţătorimei, care părţile vecjl alergând elevi şi eleve cu se afla generalul Hesse, comandan­
în partea cea mai mare a studiat când tul palatului şi Kulomsin conducă­
— Coresp. particulară — oărţile subsuâră, la şoâla pe care o pără­
d-sa conducea Seminariul, că şi de acum sise pentru un timp de două luni. — Peste torul de afaceri al comitetului mi­
Arad, 30 August 1901. niştrilor. Nici unul din aceştia n’a fost
înainte va sprijini pe pionerii culturei po­ două săptămâni se va începe anul şoolar şi
Luni şi Marţi (26 şi 27 August) s’a porului, cărora le mulţumesce pentru ma­ rănit. Fochistul înse a murit. Se Ţice,
la şcâlele românesci diu localitate.
ţinut în Arad adunarea generală a numă- nifestarea de iubire de care îl asigură şi că sosirea acestui tren nu era semna­
râsei reuniuni învăţătorescl. aoum când s’a mutat la mănăstire. Vase de resboiii rusesc! în Triest. lată. Vagonul de bagage a fost sdrobit.
Se telegrafâză din Triest, oă în portul su­ Cu ocasia reparaţiei liniei, se cjice,
Din adunarea aoestei reuniuni, cei Se ia cu plăcere la ounoscinţă şi pre-
cari nu suntem învăţători, ne-am convins, senţa d-lor St. Antonescu, zelosul sprijini­ dic de-aoolo au sosit Sâmbătă în zori de că ar fi lipsit o bucată din şine.
că învăţătOrimea ndstră e la culmea che- tor al dascălimei, precum şi a d-lor proto­ di două vase de răsboiii rusesol, oauoniera Din Petersburg a plecat la faţa lo­
mărei sale şi că nu e înlănţuită de pof­ popi Yoicu Hamsea, Popoviciă şi Babeş, „Krabri Boleslav“ şi torpilorul-încrucişător cului inspectorul general al căilor
tele materiale şi sufere cu resiinaţiă atât a d-lor adv. Dr. Ştefan C. Pop, Suciu, „Abreli*. Comandanţii numitelor vase au ferate şi procuratorul tribunalului.
neajunsurile conducătorilor din comune, cât prof. Georgiu Pop, preoţii F. Manoilă, făcut o visită comandantului flotei rusesol
şi secăturile celor din fruntea diecesei. Văţau, secr. V. Goldiş, Dr. T. Putiol din din Mediterană, după care au plecat mai 11
Cultura pedagogică a învăţătorilor Timişora trimite telegramă de felioitare departe. „ALBINA institut de credit şi de econoiii
noştri a făcut din reuniunea lor un focular adun. gener., tot aşa şi Petru Cipou din Plăţi în aur. O soire din Viena Filial» Braşov.
de dragoste colegială, pe care o ţioe Luneşâra. spune, că funcţionarii ministeriilor comune Couspectul operaţiunilor îu luna lui August 1901.
aprinsă mai ales preşedintele lor, învăţatul Se esmit apoi 3 comisiunl pentru şi impiegaţii altor instituţiunl comune îşi I n t r a t e :
bărbat de şcdlă Teodor Ceontea, profesor oensurarea rapârtelor generale ale comi­ primesc acum plăţile îu aur. Acâsta se va
în Arad, oare a dat reuniunei o direcţia tetului, ale casarului, ale bibliotecarului face şi în Budapesta. Numărar ou 1 August 1901 . cor. 16,420-65
Depuneri spre fructificare „
212,192-77
forte sănătosă şi a dus în ea spiritul de şi controlorului. Membri ai diferitelor co­ Cambii rescumpărate . . „ 250,305 48
iubire reoiprooă şi de muncă intensivă. misiunl se aleg: P. Vanou, S. Giurcoane, Academia pentru Timişora. Oraşul Conturi curente . . . . „ 4,270-30
Acâsta s’a şi văcjut îu decursul adunării: P. Perva, H. Oiorogar şi P. Magier; I. Timişâra a înaintat ministrului instruoţiu- împrumuturi pe efecte şi
disertauţii, prelegătorii au păşit în faţa co­ Miooroiu, George Petroviol, P. Oostin, P. nei publioe un memoriu, în care cere în­ albe împrumuturi . . . „ 18,708-40
300--
legilor lor pe deplin pregătiţi, âr oritioele, Covaciu, Paul Stama şi I. Sabău; Con­ fiinţarea UDei academii juridice pe motiv împrumuturi pe producte . „ 2,613-03
Monetă.......................................„
ce le-am auciit, au fost destul de obiective. stanţa Popa, Maria Precupas şi Pavel că tote academiile de felul aoesta sunt prin Comisiuuî, cupone şi efecte „ 26,192-68
Dâr am mai observat oeva, oeea-ce mi-a Dîrlea. oraşe cu populaţiune ourat maghiară, unde Bănci..........................................„ 103.023-23
plăcut: în reuniune se pune deosebit preţ tinerii naţionalităţilor nu se simt acasă, pe Interese şi provisiunl . . „ 16,980-08
V.-preş. I. Moldovan îşi cetesoe apoi când în Timişâra diferitele naţionalităţi Diverse.......................................„ 6,95849
pe aceea, de-a trage folos practic din pre­
bine chibzuitul său operat despre esamen .
u
n
legeri şi disertaţii şi ca ele să fiă accesibile trăeso în oea mai bună armoniă. cor. 657,965-06
Cestiunea fiind fârte gingaşe, se încinge o
şi pentru cei mai puţin pregătiţi membri ai E ş i t e :
viuă disouţiune, în urma căreia operatul se Maghiar! prospeţî. Următorii „oată-
reuniunei. w cor. 182,314-56
primesoe ca material bun, fără ca refor­ ţenl şi-au maghiarisat numele: Bergsteiu Depuneri spre fructificare .
Despărţămintele, în adunările lor am­ din Kanizsa în Bir6, Schwarz diu Gyou- Cambii escomptate . . . 249.671 37
mele ce se sulevâză în el să se pună îu n
bulante, de-asemenl au desvoltat o aotivi- gyoi îu Szilâgyi, Gottfried din Abauj- Conto curent........................... n 102,061-10
aplicare, cel puţin de-ocamdată nu.
tate frumosă şi au fost pe deplin pătrunse Szântâ în Gâl, Lichtensteru din Ssâkes- împrumuturi pe efecte şi alte
D-1 I. Vancu, înv. în Arad şi un eco­ împrumuturi........................ 7) 22,325- —
de misiunea lor. Poporul şi inteligenţa ou fejervâr în Szilâgyi, Hirsch din Oluşiă în
nom rutinat, îşi oetesce luorarea sa „vieri- Monetă.................................... 2,856-70
drag i-au primit pe învăţători. Nu aceeaşi Halâsz, Rechnitz din Kapovâr în Reti, Comisiunl, cupone şi efecte 23,288-31
tul modern şi folosul lui , în care, basat pe T)
11
iubire a arătat’o însă oonducerea din Con- Spitzer din Budapesta în Feuyo, Sohlesin- Interese şi provisiunl . . ri 274-20
esperienţe proprii, arată rentabilitatea cul­
sistor, respective din senatul şcolar din ger din Baia-Mare în Szimai etc. eto. Eljen! Soese şi salare . . . . 3,824-15
turei viţei de vie. Pentru lucrarea sa, care Bând........................ '. . . 52,619-96
Arad. La hârtiile oelei mai însemnate reu­
ar fi fost bine primită chiar şi la adunarea Circill Enders continuă a delecta Diverse . ................................. n 10,705-62
niuni, care numără 250 membri, Consisto-
unor vieri speoialiştî, i-s’a esprimat mulţă- publicul braşovean ou prodneţiunile sale Numărar cu 31 August 1901 V 8,024-09
rul, respective Rom. Ciorogariu ref. şcol.,
mită şi, ca şi luorarea d-lui Moldovan, se variate. In fiă-care sără, artiştii aduc nouă cor. 657,965-16
bagsâmă şl-a ţinut sub demnitate să răs­
va tipări în protocol. şi ne mai văcjute puncte, cari esecutate cu
pundă, ori să dâe desluşiri. Partea din ces- N. P. Peirescu m. p. C. Aiser m. p.
tiuno a raportului comitetului central al D-1 Iuliu Grofşorean înv. în Galşa ra- multă precisiune, storc aplausele număro- dirigeut. cassar.
portâză despre cele esperiate la adunarea sului public.
reuniunei enumărâ vre-o 9 caşuri, cari arată losif Oncioiu m. P-
generală a reun. earansebeşene, unde a
acâsta. Concert. Domna Lula Mysz-Gmeiner comptabil.
Diua I. fost trimis din partea reun. arădaue. Fiind cunoscuta ooncertistă, s’a decis, la stăruin­
Şedinţa 1 s’a început Luni la 8 ore *) II vom publica întreg în numărul viitor ţele numărOşilor săi admiratori a da un Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
a. m. în sala festivă a seminarului din de Duminecă. — Red. concert îu oraşul nostru. Acest concert se Redactor responsabil: Traian H, Pop,