Page 73 - 1901-08

REDACŢITJNEA, „gazeta" iese în lucire ţi.
AOministraţiMea şi Tipografia Abonamente pentru Anstto-Ungaiia:
Braşov, piaţa mare or. 30. Pe un an 24 oor., pe şâso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
SorisorI nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se fentrn România şl străinătate.:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
<b prlmeso la Admlnlstraţluna tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorale
Se prenumoră la tote ofi-
BEELOURÎ de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
In Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooleetorî.
^ux. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalelt. A. Op- m Abonamentul pentru Braşcr
pelik Ntiohf. Anton Oppelik. Aimmistraţiunea, Piaţa maro.
In Budapesta: la A. V. (îold- Târgul Inului Nr. 30, otugiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şise
Loopold (VII Err.sebet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : A N U L L X I Y . Cu dusul în casă : Pe un an
o soria garmond pe o colină 24 oor., pe 8 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 186. Braşov, Joi 23 August (5 Septemvrie). 1901.

0 cestiune comună, de actualitate. tâză de a4î şi de erî, şi de sigur ar fost chemat sub frumâse auspicii la al şcâlclor profesionale. In trei anî s’a
fi o onbre şi un câştig naţional pen­ şcâlele normale în România. schimbat deja de trei ori legea învă­
In cjiarul nostru s’a publicat fi­ tru noi, când cei duşi ar putâ ajunge Ce s’a făcut şi ce s’a ales ţământului. Terminul de cinci anî e
lele aceste o încunosciinţare din acolo la o frumâsă posiţiă materială, din ei? prea mic pentru-ca o şcâlă sâu
partea preşedintelui societăţii soda- independentă, în branşa şi ramura lor. Evident, că atunci ar fi făcut atelier să pâtă da râde visibile.
îilor români „Lumina" din Braşov, De altă parte însă nu putem trâbă, când a4î ar avâ fiă-care din­ In ce privesce de esemplu pe
că se caută un număr mai mare de trece cu vederea, că noi aici sun­ tre dânşii ateliere mari şi prospere în împletitorii de răchite e a se ţinâ
măestri şi sodalî harnici de meseriă tem copleşiţi din tâte părţile, că ramura lor. Noi din contră nu seim, sâmă, că răchitei îi trebuesc 2—3
români de diferite specialităţi, cari n’avem proprietate mare, âr mijlo­ ca vre-unul dintre dânşii să fi ajuns ani ca să o plantezi şi să crâscă pănă
pot fi angajaţi cu contract pe 5 ani cie fârte puţină, n’avem nicî capi­ a-şî deschide un atelier propriu de să dea lâze bune de împletit.
în condiţiunî fârte bune. talişti mari, nicî comerciu, nicî in- Dâmne ajută. Cei mai mulţi dintre Schimbându-se guvernul se pot
O egală încunosciinţare a lan­ dustriă mare şi abia la câte 5—10 dânşii şî-au pierdut rostul, cum se schimba şi vederile guvernanţilor în
sat preşedintele reuniunei sodalilor sate dâcă a început să se ivâscă 4ice, şi şî-au părăsit meseria.
privinţa utilităţii învăţământului pro­
români din Sibiiu, care este mai câte un meseriaş român. Intre fabricanţii de frânghii sunt fesional şi a modului său de-a fi ; şi
detailată şi arată prin cine, cum şi Decî trebue să întrebăm în ca­ firme ca Wachtel, Drăghicean etc., apoi în caşuri analâge nu trebue,
de unde vine ofertul. Ne spune, că şul de faţă: are România aşa mare şi afară de vre-o 2—8 Saşi, nu cre­ decât trimiterea în anchetă a unui
e vorba de a-se angaja un număr trebuinţă de meseriaşii noştri, ca să dem să mai fiă din Ardeal şi vr’un inspector âre-care, ca ce l amintit
âre-care de meseriaşi români destoi­ ni-i ia şi pe cei puţini, ce ni-i-am Român antreprenor al vr’unei fa­ mai sus, care a cerut depărtarea
nici, cari având cualificaţiunea de format cu atâta greu ? Căci numai brici de frângheriă. Profesorul nos­ lucrătorilor dela noi, şi un ministru,
măestri, se potă conduce învăţămân­ pentru o esperimentare şi punere în tru de lucru manual, după opintiri şi care să-i aplice ideile, ca să nu mai
tul meseriilor în atelierele nouelor aplicare provisorie a unor idei, ce speranţe deşerte, .a fost constrîns să- rămână puiu de ardelean cu con­
şcâle de meseriaşi înfiinţate în Ro­ ar putâ să fiă şi pripite, din partea şî părăsâscă cariera şi să se ducă să tract şi fără contract pe la şcâlele
mânia de cătră ministeriul de in­ unuia seu altuia, nicî nu am întră în studieze filosofia — într’o vârsta, în profesionale.
strucţiune publică. Ne mai spune, vorbă şi voim să credem, că aşa care cei din ţâră îşi regulâză deja se
Resumând cele 4i mai sus,
că în afacerea acâsta a intervenit ceva nu pâte fi nicî intenţiunea gu­ drepturile la pensiă. încercarea, fă­ se ne punem din nou întrebarea:
pe lângă amintitele societăţi ale vernului român. Noi, Românii din cută de regretatul Ioan Popescu dela are România neapărată nevoe de
nâstre d-1 G-. Hazu, inspectorul învă­ Transilvania, ţâră muntâsă şi având Bârlad de a plasa băieţi din ţâră ca măestri şi sodalii noştri ? Se pâte, eă
ţământului industrial la ministeriul numai proprietatea mică la disposi- ucenici pe la diferiţi măieştri între
instrucţiunii publice din România. ţiă, suntem avisaţî mai mult şi avem noi, asemenea n’a dat aprâpe nicî da, se pâte, că nu ; de va căuta bine
Cestiunea nu este nicî nouă, mai mare trebuinţă decât ori şi un resultat şi l’a costat multe t^ile printre ai săi, mai curând nu, de­
nici aşa de simplă cum pâte s’ar cine de crearea unei industrii naţio­ amare. cât da. Mai departe întrebăm: au
perspectiva măestri şi sodalii noştri
crede; mai ales cu privire la avan- nale şi de industriaşi români pentru Dâr să trecem la condiţiunile de-aşî crea în România un atelier pro­
tagele şi desavantagele, ce le ar putâ a nâstră susţinere. propuse doritorilor de a lua un an­
presenta, credem, că ele trebuesc Că România ar avâ tocmai aşa gajament, ca măestri-instructorî. priu şi un viitor mai bun, în branşaşi
bine chibzuite atât din partea nâs- de mare necesitate de măestrii noş­ Ce le oferă d-1 Hazu prin cir­ în ramura lor, decât l’ar avâ la noi
trâ, cât şi a fraţilor din România acasă? Nu au, sâu fârte cu anevoie.
tri ne îndoim, şi avem motive se- culara sa? Contract pe 5 anî, resi- Este decî în interesul general româ­
liberă.
înainte de t6te trebue să măr­ riâse pentru acâsta. Demonstraţiunea liabil după 2 ani, în cas că nu vor nesc, ca ei să se ducă dela noi?
celor 15,000 de meseriaşi români în corăspunde, lâfa de 100 lei lunar, Hotărît nu!
turisim, că ni-se pare simptomatică, ţâră, amiutită mai sus, sprijinesce în care eventual va pute fi sporită pănă
dâcă nu tocmai curiâsă, oferirea de de ajuns îndoiala nostră. la 150 lei şi ceva din beneficiu. Aceste observări ne-am simţit
angajamente meseriaşilor noştri în datori a-le face în interesul comun
condiţiunî frumâse din partea d-lui Pe de altă parte România po­ Luând forţa de eumpărătâre a bine înţeles al muncei naţionale.
inspector, în nisce împrejurări, când sedă de vr’o 80 de ani două şcole banilor în România, ca fiind cu 25°/
0
în România numai înainte cu trei de arte şi meserii ale statului, una mai mică decât a banilor "noştri şi Disolvarea dietei şi nouele ale­
luni, în Iunie a. c., ca la vre-o technică la Iaşî, ce a stat sub di­ scumpetea traiului şi a chiriilor acolo geri. După cum am semnalat în numărul
15,000 meseriaşi români au înscenat recţiunea d-lui Hazu, şi alta în Bu- âr cu 25°/ , măestrul, dela care se nostru de ieri, Luni s’a ţ'nut în palatul
0
pe stradele Bucurescilor o demon- curescî, âr absolvenţii lor stau cu cere „să conducă şi desemnul apli­ ministrului preşedinte din Buda un consi­
straţiune-monstră, cerând de lucru şi sutele fără de ocupaţiune, căcî me­ cat ia meseriă şi pe cât se pâte să liu de miniştri, care a durat dela 10 ore
protecţiunea muncii naţionale, şi seriaşii străini din ţâră nu vor să-i fi absolvat o şcâlă industrială", ar a. m. pănă la 2 6re p. m., adeoă 4 ore
când abia trecură două luni de 4^® primâscă în atelierele lor şi statul căpăta 50. corâne = 25 fi. pe lună, întregi. Se asigură, că în acest oonsiliu
de atunci, de când colegul d-lui nu se îngrijesce de ei. Afară de adecă nici un florin pe 4^ ministru-preşedinte Ooloman Szell a făcut
Hazu, d-1 inspector P. S. Radian, în- acâsta erau şcâlele profesionale ale Din vân4area obiectelor pro­ propuneri precise cu privire la disolvarea
tr’un raport adresat ministeriului in­ oraşelor Galaţi, Brăila, Iaşî, apoi cele duse şi din comande prâ puţin are dietei şi la nouâle alegeri dietale. In sensul
dustriei şi comerciului s’a năpustit din fundaţiunî particulare, cum e aceea să-i rămână, după-ce ucenicii în amintitelor propuneri dieta se va închide în
în contra lucrătorilor ardeleni apli­ a lui Paapa, Zossima etc. 2—3 ramuri diferite, au să strice şi 9 Septemvrie prin mesagiu de tron. Atât
caţi în fabricele de pe valea Praho­ Mai este bătător la ochi, că să consume de două-ori atâta ma­ în camera deputaţilor, cât şi a magnaţilor
vei, cerând înlocuirea, eventual alun­ acum se caută măeştri şi sodalî pen­ terial, decât un ucenic la un măes- preşedinţii vor pronunţa scurte vorbiri, lu-
garea lor, în interesul lucrătorilor tru specialităţile în cari şcâlele pro­ tru particular, care se ocupă cu o sin­ ânduşl adio dela deputaţi. Deja în acea
indigeni. fesionale din România lucrâză de' gură meseriă şi este sub conducerea 4i, său în 10 Septemvrie.va apare ordina-
Intr’un timp, când din diferite 4ecî de anî. La Iaşî în şcâla profe­ şi supraveghierea continuă a rnăes- ţiunea ministrului de interne, oare va fixa
cause, între cari nu cea mai mică sională a comunei se predă tinichi- trului său şi a calfelor lui, aşa că terminul alegerilor. Intenţia guvernului
este crisa economică şi financiară, geria, în şcâla dela Valea Boului a nu i va rămâne un beneficiu remar­ este, ca alegerile să se facă negreşit în
• s’a închis pentru tinerii noştri cu lui Paapa rotăria şi dogăria, în cea cabil, dâcă nu pâte chiar pagubă. prima jumătate a lui Octomvrie, peutru-ca
studii speciale şi superiore orî-ce a lui Zossima ferăria şi strungăria. De înfiinţarea unui atelier propriu, dieta să se pătă întruni în 19 Octomvrie.
perspectivă de a-se aplica în Româ­ Şi acum absolvenţii, cari au făcut o afară de şcâlă şi pe lângă' şcâlă şi
nia, âtă că prin ofertul amintit s’ar şcâlă şi o meseriă âre-care sunt daţi de câştigarea unei clientele particu­
părea, că se deschide un nou debu­ la o parte şi ni-se cer, după cum lare ârăşî nu pâte fi vorbă, deâre-ce Disolvarea şi „partidul liberal".
u
şeu pentru meşteşugarii noştri. Se reiese din încunosciinţările din ces- tot timpul priineios i-l’ar răpi şcâla. „Neue Freie Fresse publică o scrisâre din
nasce acum cestiunea, oare, după tiune, meseriaşi practici, fără carte, El va fi pus în alternativa, ori să-şi Budapesta, în care se vorbesoe despre di­
cum am <4is, ne interesâză pe toţi pentru a fi învăţători şi conducători neglige atelierul şi afacerile sale pro­ solvarea dietei şi despre nouele alegeri.
Românii de dincâce şi de dincolo: la o şcolă. Lucru, ce nu ni-1 putem prii, ori şcâla şi pe elevi, ca se-i După-ce laudă tactica [lui Coloman Szell,
are România în adevăr aşa mare tre­ esplica. mârgă lui afacerile bine. Şi nicî nu arată îu mod interesant, cât de puţină uni­
buinţă de meseriaşii noştri, şi putem Astfel de cereri s’au făcut mai seim, dâcă în genere i-ar fi permis tate este adl în partidul dela putere. Scri-
noi să ne lipsim de ei, fără a re­ de multe-orî şi încă înainte cu mulţi să-şî ţină un atelier propriu, pe cât sorea dice între altele :
simţi acâsta ? In fine este în intere­ anî; mai cu sâmă guvernele au cău­ timp va funcţiona ca măestru-ins­ „E de mirat, că tocmai în cfil ! ulti­
0 0
sul meseriaşilor noştri de a-şî căuta tat să introducă la şcâlele normale tructor. mei sesiuni dietale, într’o parte nu neînsem­
în România un viitor cu şanse mai unele industrii mici, curente: frîn- Mai vine in fine şi nestabilitatea nată a partidului liberal se manifestă un
bune, decât l’ar avâ la noi? gheria, dogăria, împletituri diverse. reformelor în România, căcî fiă-ce mi­ sentiment de neplăcere, care ou greu ar
Ducerea de meseriaşi şi indus­ Ba unul dintre cei mai buni dascăli nistru, inspector şi şef de serviciu, îşi putâ să ooncordeze ou încrederea, ce da-
triaş! deia noi în România nu da- de ai noştri pentru lucrul manual a are planul său propriu de organisare toresce un partid conducătorului său după