Page 74 - 1901-08

Pagina 2 jGAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 186 — J901.

o activitate atât de estraordinară. După In aceeaşi Zi va fi prânZ de gală, apoi tea­ jurul acestei întrevederi se vor face tot mers alaltăerl după amiaZl în suterauele
u
doi ani şi jumătate crisa, ce a provocat’o tru în castelul din Compiâgne. A doua Zi felul de conjeoturl politice. Figaro îşi în­
n biserioei Oapuoinilor şi au depus o oorâ-
intrarea fostei partide naţionale în partida părechea imperială va fi de faţă la revista temeiază scirea, pe care o dă, pe faptul, că nă rnărâţă pe mormântul împărătesei Eli­
dreptei, nu e încă învinsă, şi mereu se iveso militară, după care vor pleca spre casă. în Compiegne se vor pune la disposiţiâ sabeta. M. S. Regina Elisabeta avea în
ici şi colo indisposiţii mai mari său mai piarul „Petersburskie Wiedomosti , scrie Ţarului un număr de salâne pentru âspeţii, mână trei buchete de flori „edelweiss". La
u
mici. Mai ales membrii veohei partide sunt, în artioulul său de fond, isoălit de cătră pe cari îi va invita. Câţî-va ingineri en- I uşa subteranei se aflau două corone enorme,
cari declară, oă nu se simt bine, şi că nu-s contele Cutuzoff: glesl au luat în primire în gara de Nord una de garâfe albe, narcise şi crisanteme
mulţumiţi ou resultatele politioei de precau- „Tâte popârele au crescut deja, pănă din Paris vagonul de durmit construit ou panglice cu colorile României; cealaltă
ţiune. Influenţa, ce şi-au câştigat’o elemen­ a pricepe într’un mod oonscient, oă tre­ anume pentru regele Angliei. corână era de „edelweis" („flârea reginei") şi
tele parte clericale, parte agrare, li-se pare buinţele păcei se impun tuturora. Dâcă de lauri cu panglice lungi de oolâre lila. Aoeste
Conflictul franco-turc. Se telegra-
mai mare, decât să pâtâ conoorda cu pro­ vedem încă pe Anglia, oare se încăpă- două oorâne erau tot ale suveranilor români.
fâză din Constantinopol: Niol o soluţiune
gramul liberal al partidei, şi se pronunţă ţinâză, apoi aoâsta nu dor’ că poporul eu- Regina Elisabeta a rugat pe igardian s’o con­
nu s’a dat încă confliotului franoo-turc. D.
cu ore-care necumpăt dorinţa, ca cabinetul gles ar fi pentru resbel, oi pentru-că la ducă la mormântul împărătesei Elisabeta,
Bapst, însărcinatul de afaceri, a refusat. să
să ia posiţiă mai kotărîtă nu într’atâta pen­ acest popor lipsesc astăZl conducători oţe- spunând aceste cuvinte: „Am cules eu în-
trimâtă la Yldiz-Kiosk un dragoman pen­
tru vechiul program, cât mai vîrtos contra liţl parlamentari, ca Gladstone, cari ar fi sa-ml dimpreună cu Regele aceste „edel­
tru a felicita pe Sultan ou ocasia aniver­
interpretatorilor lui“. contra-balansat puterea doritorilor de răs­ weiss" la Sinaia în ultimele Zd i pentru a
0
sarei suirei sale pe tron, relaţiunile diplo­
Reiese şi de aici, că în partidul dela boiîi a partidei dela putere. Pentru amicii onora pe neuitata mea amioă. Regina Eli­
matice dintre Francia şi Turcia fiind rupte
putere domnesc divergenţe senâse, pe cari păoei, visita în Franoia a monarchului, care sabeta şi Regele Oarol au îngenunchiat pe
dela 26 August st. n. D-sa însă a felicitat
14
de sigur niol „tacticosul Szell nu va fi e apostol al păcei, este o garanţiă, că pa­ perina de catifea de lângă mormânt şi s’au
pe Sultan în mod privat.
în stare să le aplaneze peste nâpte. cea va li durabilă. întrevederea, ce va avâ rugat îndelung. Regina plângea. Apoi au
Ţarul Nicolae II ou împăratul Wilheim, depus corânele şi buchetele. Pe panglioele
Foşti miniştri bulgari daţi în
Convocarea parlamentului aus­ înainte ca monarchul să calce pământul judecată. In Sofia oomisiunea parlamen­ uneia dintre oorâne scrierea era datorită
frances, arată, că legăturile vechi ale Ru­ propriei mâni a Reginei. Pe panglica “ce­
triac. După „Frager Tageblatt , parlamen­ tară a Sobraniei are trâbă urgentă. Fostul
u
siei cu Germania sunt şi rămân tot aşa de leilalte corâne e scrisă o fpoesiă făoută în-
ua
tul din Viena va fi convocat pe cji de ministru-preşedinte Ivanciov şi colegul său
solide, precum au fost de secoll. Acâstă în­ tr’adins de M. S. Regina Elisabeta pe când
22 Octomvrie. In sesiunea anului curent Tonciev, fost ministru al lucrărilor publice,
trevedere este menită a întemeia deplina culegea florile „edelweiss". PoesiaZ' între
00
se va desbate budgetul pe 1902 şi posiţiile sunt daţi în judeoată pentru trădare de
încredere a Europei în sinceritatea Rusiei. altele: „Iţi aduc aceste „edelweiss", culese
budgetare, cari n’au fost încă desbâtute patriă şi furt. In saroina acusaţilor se pune
Acum patru ani, pe continentul Europei, de mine de pe piscuri înalte, semne de cu­
şi primite. Guvernul intenţionâză a veni mai ales faptul, că au oumpărat dela un
s’au format două grupări de state: diutr’o răţenia. Iţi aduo flori, simbolul afecţiunei".
înaintea parlamentului cu o nouă lege de Jidov nisce vagâne vechi şi au frustrat
parte tripla alianţă, din alta dubla, a Ru­ Poesia e luDgâ de 37 de versuri si e deli­
pressă, oare va sista interzicerea colporta­ prin acâsta vistieria statului, făcându-şl in­
siei şi Franciei. Aoum acâstă grupare este cată, mişcătore şi plină de sentimente alese.
jului, va şterge procedura de pressă de teresele lor partioulare. Obiceiul de-a da
menită a-se prefaoe din causa apropierei, ce După asta, Regele şi Regina au visitat alte
pănă aoum şi vătămările de onâre comise în judecată pe antecesorii la putere, a fost
se va produce între Germania şi Francia . morminte, depunând flori pe ele. Au stat o
11
pe calea pressei le va îndruma la judecă­ introdus în Bulgaria de oătră actualul mi­
torii competenţi, în fine va cuprinde mă­ nistru-preşedinte Petko Karavelov, care a oră în suterană.
Tt'ipla alianţă este a trecutului.
suri de pedepsire pentru publicaţiunile asu­ debutat ou asemenea acusărl încă sub Monumentul luptei (lela Auster-
Aşa crede cel puţin un diplomat italian,
pra afacerilor penale, cari sunt numai în Alexandru la 1884, când, venind la putere, litz,. Alaltăerl a fost inaugurat ou solem­
oare ascuns sub masoa anonimităţii, spune
stadiul anchetării. a dat în judeoată pe membrii cabinetului nitate monumentul ridicat în memoria sol­
într’un articol, oare îşi face actualmente
conservator Grekov-Naoiovioî pe motiv, oă
turneul prin gazetele din Europa, — că daţilor căZuţl lupta dela Austerlitz. Au
au sfeterisit suma de două-ZeoI de miliâne.
Desminţirea concentrărilor de acâstă triplă alianţă din partea Italiei tot- asistat representanţii guvernului, ministru
Acusaţii însă au fost atunci achitaţi din
a
trupe rusescî. „KSlnische Zeitung com­ dâuna a fost întâmpinată;, cu antipatia. La de răsboiii, ministrul landwechr-ului, consi­
causa lipselor de probe. Să vedem cum va
bate soirea răspândită prin diare, că Rusia 1892 reînvierea alianţei de sigur ar fi su­ lierul rus de ambasadăSohilling, locotenent-
reuşi acuma Karavelov cu aousările sale.
conoentrâză trupe la Dunărea de jos. Soi­ ferit naufragiu, dâcă Rudini n’ar fi reuşit oolonelul Potekow, numeroşi deputaţi şi
rea e în contraZicere cu asigurarea hotâ- a obţine pe lângă avantagele politice şi alte notabilităţi. După vorbirea comemora­
rîtă, ce a dat’o Rusia în privinţa aoâsta, şi unele favoruri de natură economioă. Acuma SOIRILE DÎLE1. tivă, s’a cântat imnul austriao şi rusesc. La
se presupune, că ea derivă din oficinele însă, când Germania se presentă ou un nou banchet s’a toastat pentru Majestatea Sa
de soiri sensaţionale date din Lemberg şi proiect al tarifului vamal, ou caraoter pro- — 22 August v. şi pentru Ţarul, şi s’a trimis o telegramă
Cracovia. teoţionist-agrar, se pote prevedâ, că Z'l le Manevrele din Ungaria sudică. In omagială monarchului. După amiaZl s’a dat
0
triplei alianţe sunt numărate. Aşa spune o mare serbare populară.
Cincl-bisericl şi împrejurime se fac mari
Din streinătate. cel puţin anonimul diplomat în destăinui­ pregătiri pentru manevrele din ăst-an. îna­ Serbare familiară la Weinburg.
rile sale. intea gârei şi a castelului din Dolni-Mihol- Dumineca viitâre va avâ loc la castelul
Programul călătoriei Ţarului.
Prinţul Tchun la Potsda.m. „Co­ jaţ unde va locui MajestateaSa monarchul, Weinburg obioînuita serbare familiară a ca­
Ministru-preşedinte Woldelc Bonsseau a luat
respondenţa* din Berlin află din sorginte se vor ridica arcuri de triumf. In oastel va sei Hohenzolern-Sigmaringen. Pentru acâstă
înţelegere cu ministrul de esterue Belcassi
oficială, că împăratul 'Wilheim a anunţat looui şi şeful statului major br. Becic. Prin­ serbare vor sosi săptămâna aoâsta la Ra-
asupra călătoriei Ţarului. După cum se
scrie din Paris, părechea imperială va sosi pe prinţul Tchun, că-1 va primi la Post- cipele moştenitor român Ferdinand va avâ gaz AA. LL. RR. Contesa de Flandra, sora
dam întovărăşit numai de un interpret. ouartir la marele comeroiant Kohn Albert, M. 8. Regelui Carol, Principele Leopold şi
la 18 Septemvrie în Dunquerque. Preşedin­
Prinţul a mulţumit telegrafic împăratului prinţul Leopold Salvator va fi încuartirat la Prinoipele Frideric, fraţii Mejestăţii Sale,
tele Loubet îi va eşi înainte spre întâmpinare
pentru-că a aplanat dificultăţile reoepţiu- alt Kohn, ârăşl mare comerciant. La primi­ Principele Oarol de Hohenzolleru, eto.
cu vaporul de răsboiîi Lassini. După-cevor
nei. Prinţul a plecat erl-sâră la Berlin. rea, ce i-se va face de monarch deputaţiu-
fi debarcat, preşedintele Loubet va da un Accente duiose. piarul „Magyar
Audienţa va avâ loc Miercuri sâu Joi. nei municipale |diu Verocze, va asista şi
dejun în onorea păreohei imperiale, apoi Polgâr" din Oluşiii publioă două articole
ministru-preşedinte ungar şi banul Khuen-
vor merge la Compiâgne, unde va fi prân- Regele Angliei în Francia. Pia­ din incidentul ceroetărilor făcute la mor­
Hedervary. Prinoipele moştenitor al Româ­
11
4ui. La 19 Septemvrie părechia imperială rul „Figaro surprinde lumea cu soirea, oă mântul lui Baroiai, în cari laudă pe Românii
niei va fi salutat la sosire de o companiă
împreună ou Loubet se vor duce la mane­ regele Eduard YII al Angliei se va duce din Cosma, cari prin pietatea lor faţă cu
de onâre, care-1 va oonduce pănă la locu­
vre, după care va fi prânZ în lagăr. După la Paris, spre a face Ţarului o visită în acel mormânt au păstrat amintirea locului
inţa monarchului.
amiaZl părechea imperială se duoe la Reims, Compiâgne. întâlnirea acâsta ar fi fârte in­ de odihnă al uuui bărbat istoric UDgur.
de unde Ţarul se va întâree în Compiâgne. teresantă şi cu totul neaşteptată în urma Suveranii României la mormântul Tot-odată aooentuâză unele principii, pe
La 20 vor visita împrejurimile din Com­ atacurilor, pe cari pressă englesă le în- împărătesei Elisabeta. O telegramă din cât de adevărate, pe atât de rare în pressă
piâgne. La Paris probabil nu se vor duce. drâptă oontra Rusiei. Fără îndoială, că în Viena anunţă, că Suveranii României au maghiară, infectată de baccilii şovinismului.
FOILETONUL „GAZ. TRANS". pe masă. Ascultând tonurile pianului, ce dâcă va fi însurat, va lucra cu plăoere în­ I-se păru, că nu pâte fi bine convins, dâcă
pătrundeau pănă la el din salonul îndepăr­ doită la înmulţirea averei sale şi când se nevastă-sa s’ar bucura de acest plan. Na­
e
tat, se opri gânditor în mijlocul odăii. va întâree aoasă, obosit de munoa Z^ L tural, ea va Zi° • „Sunt veselă, că vei avâ
e
ce
Fericire casnici Era nevastă-sa, oare oânta acolo, âr melo­ va găsi în iubirea credinciâsă a femeii o mai puţiue strapaţe". Ea o va Z> însă
dia era banală de tot. Aha, va să Zioă as­ nouă forţă pentru o nouă muncă. Visul nu acâsta într’un ton, în care obiclnuim a
De principele Galitzyn Murawlin.
tăZl ârăşl este în disposiţiâ musicalâ, ceea s’a realisat. Intre aceşti doi 6menl nu Zice un luoru amabil despre o persână in­
„E acasă stăpâna?“ întreba Loris ce dovedesce, oă se plictisesce. esistă Dimica oomun. Femeia aoâsta este diferentă.
Pawlowioî Cernin, intrând în antişambră.
\ Loris Pawlowicl căuta să se lămu- indiferentă ţaţă cu dânsul, atât în ougete „Este învederat, ea nu mă iubesoe",
„Acasă", răspunse lacheul, a cărui ţi­ râsoă, de ce la adeoă îi era neplăout, că cât şi în fapte şi se ocupă numai ou plă­ Zise Cernin suspinând, apoi se aşeZâ la
nută măsurată dovedia mai clar bogăţia femeia lui a rămas acasă, în loc să âsă cu ceri, petreceri, preumblări şi cu primirea masă şi deschise scrisorile maşinalmente,
stăpânului, deoât întreg arangiamentul din trăsura la preumblare, după-cum obiclnuia âspeţiior. Adevărat, oă-i Z' din când în „Ea nu mă iubesce", repeţi el în gând —
00
pompâsa casă. ea altă-dată la acâstă oră. D6r o iubia şi când: „Te iubeso ’aşa de mult!" Aoum „de aceea nu-mi pot găsi lângă dânsa fe­
Loris Pawlowicl îsî încreţi fruntea. El o luase de nevastă robit de fabulâsa ei însă se întrâbă singur, dâcă e adevărat? ricirea visată. Ea n’are nimio din fooul,
sperase, oă nu-şl va găsi aoasă nevasta. frumseţă, „din iubire nebună". Şi acâstă O împrejurare neînsemnată l’a adus oare ar putâ să-mi încălZâscă sufletul. Na- »
Acâsta îi va fi oferit posibilitatea de a frumseţă s’a desvoltat de atunci încă şi la acest gând astăZl. Kortew, oompanionul tural ea m’a luat numai pentru bogăţia
lse
petrece o oră, meditând neconturbaţ. El mai mult. Nici nu e mirare deci, că el o întreprinderilor sale, îi Z diminâţa: „In mea. Eu nu sunt frumos şi nu sunt de un
aruucâ o privire în oglinda uriaşă a anti- iubia tot aşa de mult, ca în primul an al locul tău, eu m’aşî învoi la următorul temperament vesel, din contră sunt mai
şatnbrei şi observă, spre năcazul său, că fericirei lor casnice. AstăZl însă ou tâte plan: Dâcă ne vom vinde fabricile din mult ursuz, âr pentru dânsa sinteza vie­
faţa, oare nici de altminteri nu prâ era acestea dona să fiă numai singur. Tâtă guvernamentul Twerg, nu va mai trebui ţii sunt distraoţiile şi petrecerile. Eu nu
frumosă, astădl mai era şi palidă de tot. Ziua a fost ocupat ou afaceri şi cu soco­ să te duci la Twerg, nu va mai trebui să sunt frumos, dâr sunt bogat"....
Acuma ârăşl are să-i fiă primul cuvânt, ce teli, de aceea era aoum obosit şi avea ne­ te desparţi câte două Zii îu fiă-oare săp­ El suspina adânc, răzimându-se de
0
i-1 va adresa: „AstăZl eşti ârăşl indispus !“... voie de linişte. Afară de acâsta avea nece­ tămână de nevasta ta. Oere-i sfatul. Eu spatele scaunului făcut din lemn de nuc.
Totuşi el îşi tradâ nemulţumirea dând sitatea de a-se gândi asupra unui luoru, cred, că va fi de acord". La asemenea slăbiciuni nici odată nu s’ar
numai din umeri şi trecu îndată în biuroul mai lung şi profund. Kortew a rîs cu hohot, el credea, că ti aşteptat din partea sa. In gâna lui după
său de lucru, unde aruncă o privire fugi­ Mai ’naiute avea despre viaţa unui a făcut o glumă bună. Loris Pawlowicl afaceri, pănă aoum se îngrija numai de
tivă asupra teancului de scrisori, ce erau om însurat cu totul alte păreri. El visa, că | însă încreţi din frunte şi privia întuneoat. aceea, ca să adune bani cât de mulţi, peu-