Page 75 - 1901-08

Nr. 186—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina S.

ar
Anume susţine numitul 4' » patriotis­ care este în acelaşi timp şi o mişcare de traub avea o fată. de 15 ani, frumâsă şi cipal al oonspiraţiei a fost un supus italian
mul nu p6te fi condiţionat de învăţarea ruptură cu Austria. La sfârşit oele două visătâre. Fata se amorisâză de flăcăul ro­ cu numele Gambini. Scopul conspiratorilor
limbei maghiare. E de părere deci, să nu congrese au trimis împăratului Franciso mân Gheorghe Ungurânu şi într’o di dis­ era, să arunce în aer biserica S-ta Maria
se aplice silă prin şcâlă pentru învăţarea Iosif două telegrame pentru a-1 asigura de pare diu casa părintâscă cu iubitul ei. în timpul servioiului divin. Un preot, care
limbei maghiare, oăcî i-e târnă de sădirea ataşamentul lor neclintit la dinastia de Evreul alârgă la procuror, se fac cercetări petrecea pe proprietatea companiei mine­
poesiei populare românesc!, care nu va în- I Habsburg. In aceeaşi di a avut loc la Leit- şi păreehea amoresată se găsesoe în co­ lor de aur, se ocupa cu prepararea bombe­
târdia a ridioolisa tendinţele de a forţa pe meritz, alături de congresul oatolic, şi la muna Cosmescl. Tâte rugămintele bătrânu­ lor. Agentul seoret a aucjit pe Gambini
copiii români să deolame poesii învăţate Prossnitz, oraş ceh în Moravia, două mari lui Weintraub au fost zadarnice, fata nu spunând, că preotul avea laboratoriu în
papagalicesce, oa d’al de „Talpra magyar . reuniuni: prima organisată de pangerma- mai voia a-se întâroe acasă, căci fără oraş şi că a făcut trei bombe pentru arun­
u
eto. Să fi sosit timpul, când şi câte un ţa­ niştl, pentru a protesta contra catolicismu­ Gheorghe nu pâte trăi. Fata a plecat carea în aer a bisericei.
14
rist maghiar să aibă „momente lucide? ... lui şi în favorea propagaudei protestante; âră-şl la Cosmescl, lăsând pe părinţi în
a doua, organisată de liberalii cehi, pentru mare supărare, că fata lor şî-a ales un goy
Braşovul îii lumină j idovescă. Sub SC1R1 ULTIME.
a protesta în contra clericalismului şi a Ce­ de bărbat.
acest titlu 4'arul „Sieb. D. Tgbl. publioă
u
hilor clericali. La adunarea din Prossnitz
următârele: „In 4' aru ' lui Mittler „Asse- Strategia. Generalul frances Farny Budapesta, 8 Septemvrie. După
au asistat cam vre-o patru mii de persone.
kurenz und Handelszeituog (Nr. 35 dela ţine manevre ou a doua diviziă de cavale- o vacanţă de 2 luni, dieta s’a redes­
u
Aceea a pangermaniştilor a trebuit să fiă
29 August) cetim următârea descriere a riă în jur de Luneville. Abia dâcă este vr’un chis ac[î. După-ce preşedintele a ţi­
disolvată de comisarul guvernului în urma
Braşovului: — Braşovul din Transilvania punct pe frontiera Alsaciei-Lorenei pe care nut o vorbire comemorativă în amin­
ataourilor violente ale deputatului Fisenkolb
este cunosout mai ales prin faptul, că nu­ să nu-1 fi cercetat. ţ)ilele trecute a ţinut în tirea decedatului Desid. Szilagyi şi
în contra bisericei catolice. Diferite scene
mele lui nemţesc Kroustadt se oonfundă de persână o revistă asupra avangardelor şi în- după-ce deputatul Rakovszky a ce­
de disordine au necesitat chiar intervenţia
oei ignoranţi cu oraşul de port, care pârtă tr’aceea ajunse la un soldat de pază. Tîuărul rut de urgenţă, ca camera se se ocupe
gendarmeriei.
aoelaşl nume. Altă importanţă n’are aoest flăcău stătu drept cu lancea în mână dinaintea în merit cu afacerea-Banffy, minis-
Preţul unei corone. Se scie, că prin­ 11 se 6
ouib. întunecat şi murdar, ca şi pe strădile generalului. — „Apune-mi amioe , 4' g ' tru-preşedite Coloman Szell luă cu­
cipii de Coburg au preteusiunî la tronul
lui, trebue să fiă şi în capetele locuitorilor. neralul Farny, „cunoscl terenul asupra că­ vântul pentru a face propunerea cu
Brasiliei, unde actualmente forma de gu-
Dinaintea caselor murdare ale suburbiului ruia ţii pază? Pâte că mi-ai putâ spune, privire la programul de lucrare a
vernament este cea republicană. Aoum se
româneso sute de copii umblă gură-cască. că colina ceea de colo pe vîrful căreia sunt camerei. El cj.ise, că dieta actuală a
anunţă din Paris, că principele August de
In aeâstă regiune puţin atrăgătâre s’a rătă­ arbori, e germană sâu francesâ ?“ — „Ger­ fost convocată în 28 Noemvrie 1896
Coburg a propus republicai brasiliane, că
14
cit nu de mult un agent al unei societăţi mană, d-le general răspunse feciorul. — şi mandatul ei ar espira numai în
în preţul a 25 milidne franci abtj'cela tronul 14
de asigurare pe viaţă. Părul său negru bu- „Eşti sigur de acâsta? — „Da, d-le ge­ 23 Noemvrie 1901. Din motive pon-
brasilian în numele său şi a fraţilor săi 14 u
ulat şi barba sa nepeptănată, te făceau să neral! — „Dâr de unde scii ? — „De-acolo, derdse înse a propus coronei, ca dieta
Petru şi Ludovic.
nu poţi bine distinge, dâcă este un urmaş că dăcă ar fi colină franoesă, ne-ai fi con­ se fiă închisă mai curend decât i-ar
14
de al Hunilor, ori de al lui Sem. Asemenea Un jidov contra Jidovilor. Se soie, dus de mult spre ea . Pentru acest răs­ espira mandatul. Cordna ş’a dat apro­
deosebiri nici nu se prea pot faoe uşor la că oraşul Londra a trimis o deputaţiune la puns nimerit, soldatul a căpătat un conce­ barea. Declară dec! în numele gu­
e
tipul poporal unguresc . Apoi urmâză o lordul Salisbury cu rugămintea să interclică diu de trei 4'l - vernului, că basat pe lege a mijlo­
14
desoriere esagerată a ounoscutei afaceri, în imigrarea jidovilor din România şi Galiţia. cit dela corbnă, ca dieta actuală să fiă
oare evreul Singer este avansat „agent de Intre membri acestei deputaţiunl era şi Rgsboml din Africa sudică. închisă şi disolvată prin mesagiu de tron
14
asigurări , ţliarul jidovesc încheie: „Astfel membrul parlamentar jidov Mr. Samuel, în 9 Septemvrie n. In urma acesta
de lucruri se petrec laîndemnul unui preot care fu ataoat fârte violent din oausa acâsta Kitchener raportâză din Lretoria des­ dieta nu va ţinâ şedinţe, decât pănă
la începutul secolului XX în toleranţa Un­ de foile jidovescl. Mr. Samuel răspunde pre perderile causate prin aruncarea în aer Sâmbătă.
44
4
garia ... Numai fantasia unui „redakter acuma la aoeste ataourl, după cum se scrie a trenului dela Homenskraal. Afară de lo- Berlin, 3 Septemvrie. Prinţul
jidov pâte să desfigureze în aşa mod ade­ din Lemberg, prin următârele: „Adevărat, ooten.-colonelul Vandeleur au fost nâuă Tchun a plecat erî sâra c’un tren se­
vărul.... Noi nu mai avem nimic de adăugat. oă sunt jidov, dâr în acelaşi timp sunt şi morţi şi şâpte-spre-4ece răniţi. Aceştia au parat la Berlin.
Engles şi trebue să represint interesele ale­ fost transportaţi la Pretoria. Trupa era
Colegiul St. Ieronim din Roma a
gătorilor mei. Colegiul meu eleotoral este compusă din 46 âmenl.
fost în timpul din urmă teatrul unor în­ B & S V E K S E .
Castend-London. Aeâstă parte a capitalei Din Capstadt se comunică agenţiei
tâmplări nu prea edificătore. Acest celegiu
sufere de supra-poluiaţiă şi trebue să se Reuter, că oomandele lui Ilerţog şi Lategan Cum se pot căpăta muşterii ?
înfiinţat la anul 1453 pentru a servi ea
ia măsuri prohibitive contra imigrării. Acâsta au fost respinse în Orange. Afară de acâsta Tinărul medic din Paris Jean Monnier deja
adăpost peregrinilor din Dalmaţia Istria Bos­
este şi interesul jidovilor români şi polo­ se vestesoe, oă duşmanul a ruinat linia fe­ de mult timp aştepta să-i vină vr’un muş­
nia, Herţegovina, Croaţia şi Slavonia, a de­
nezi, căci alt-mintrel antisemitismul ar lua rată transversală orientală în apropiere de teriu, dâr în zadar, nimeni nu voia să 1
venit mai târcjiu seminar teologio, formând
proporţii enorme, oeea-ce aşi dori să se Alkmahar, lângă Komatipoort, şi că Burii cerceteze. Intr’o 4i Monnier întrâ în loja
proprietatea Slavonilor din Dalmaţia. In
14
evite . In adevăr antisemitismul cresce vă­ au atacat un tren. Burii au intrat din unui portar al unei oase de frunte din
timpul din urmă Papa a trecut aoest cole­
zând ou ochii şi în Anglia în Iote straturile, strîmtârea Bearkly în Kala. Se 4>° , oă ar Rue Rivoli şi întrâbă: — „Aici e d-1 doc­
e
giu în proprietatea esclusivă a Croaţilor,
14
mai ales însă în oele de jos. Jidovii oei fi hotărît, să ducă familiile luptătorilor tor Monnier? — „Nu d-le, nu-i aiol . —
14
ca să le servâscâ drept seminar pentru
mari din Anglia ar voi să oprâscă, dâcă buri pe litoral, unde vor înfiinţa un lagăr. „Ba, totuşi e aici, eu sunt acela , răspunse
14
teologii croaţi, trimişi la Roma. Dalma-
,a
s’ar putâ, cel puţin isbucnirea lui pe faţă. Dâcă vor reuşi cu acâsta, atunci va fi po­ şi se depărtâ rî4end. In 4h următâre
tinii însă n’au vrut să cedeze "vechea
sibil a procura provisiunl pentru Iohannes- Monnier sulemenit, cu o barbă mare şi ou
lor proprietate şi au apelat la pute­ Morte năprasnică la o cununia. burg, oa şi înainte de răsbciîi. Se orede, peruoă, merse âră la numitul portar şi în­
rea oivilă din Roma. De aici s’au iscat o Dumineca treoutâ Sillari Istvan şi-a serbat
oă atunol vor fi în lohannesburg ârăşl stări trebă: — „Aici e doctor Monnier? —
14
mulţime de încurcături şi chiar intervenţii cununia cu Emilia Roka din comuna Szt.
normale. „Nu-i aioî“, răspunse portarul. — „Ba e
diplomatice. Lorincz, lângă Budapesta. După oununiă,
In şedinţa dela 2 Septemvrie a comi- aiol, eu sunt acela , răspunse Monnier şî
14
noua păreche şi cu âspeţii au plecat cu
Catolicii şi mişcarea „los von trăsurile la Kia Pest, de unde era mirele. siunei instituite în Londra pentru stabilirea dispărh ca mai înainte. După două 4hs
44
Rom . Două congrese catolice, unul ger­ despăgubirilor, representantul guvernului, Monnier âră,I să presentâ la portar, §dâr
Pe drum însă s’au spăriat caii şi şi-au luat
man, altul ceh la cari au participat peste Ardagh a citit o scrisâre relativă la eou- cu totul schimbat şi întrâbă: „E aici doc­
vânt. Mama mirelui văcjând primejdia a
14
14
13.000 de persâne, printre cari numeroşi spiraţ'a din lohannesburg. Scrisârea este tor Monnier? — „Nu-i Mei! —«Dâr îţi
sărit din trăsură,, dâr aşa de uenorooit, în­
membrii ai nobleţei cehe şi germane din scrisă de colonelul Davies, comisarul poli­ spun din nou, că eu sunt acela". — „Oând
cât a rămas mârtă pe loc.
Boemia, au fost ţinute Duminecă la Leit- ţienesc din lohannesburg şi e adresată gu- vei mai veni odată , răspunse portarul
11
meritz în Boemia şi la Kremsier, în Mora- Evreică fugită cu un Român. In vernorului militar Mackenzie. Davies sorie, mânios, „atunci să scii, câ-ţl răspund alt­
via. Toţi oratorii au condamnat cu cea mai comuna Făstăol,^ judeţul Vaslui, trăiesoe oă soopul conspiraţiei a fost să ucidă pe cum. M’ai înţeles? Monnier merse aoasă,
11
mare eaergie mişoarea de ruptură cu Roma, evreul N. Weintraub cu familia sa. Wein- lordul Roberts cu o bombă. Autorul prin­ se aşeijâ la masă şi scrise câtor-va prietini
de-ai săi următârele : „Iubite amioe ! Mi-am
schimbat locuinţa şi aoum mă aflu în Rue
tru-ca să-i procure nevestei sale tot ce do- birea aoâsta era atât de covîrşitâre, încât „Da, s’a petrecut ceva. Nu voiam să Rivoli Nr. 21. Te poftesc desâră la mine
resce. simţia, că trebuie numai decât să înebu- te spariu, însă fiind-că ai observat singură, să facem feştani&“.
Ea îi mulţumia ou sărutări şi des- nâscă, dâcă povara îndoielei despre iubirea că mă apasă griji seriâse, nu-mi mai este Sâra un prietin al tînărului medic în­
mierdărî pentru tâte acestea. Abia astăcjl ei îl va apăsa încă mult. Acestea sunt mo­ cu putinţă a-ţl ascunde ceva... afacerile trâbă la numitul portar: „Aid e doctor
11
veni la convingerea, că el nu posedă nici mente, în cari bogatul îl învidieză pe oei merg prost . Monn'er? — „Oe, d-ta eşti din nou aici 914
14
o probă despre iubirea ei. Acest gând sărac. „Cum ?“ strigă înfuriat îngrijitorul casei, şi bietul
îl preocupa mereu şi le alunga pe tâte Sunetele pianului încetară şi se au- amic fu dat pe uşă afară. Vine al doilea
încremenită, cu ochii deschişi larg
oele-lalte. diau nisoe paşi uşori. Alexandra Petrowna prietin, acelaşi răspuns. Astfel au fost toţi
privia la el. Şi ea deveni aoum neliniştită,
Faţa lui rotundă începu să se con­ apăru în prag, încântătârea nevastă a lui agitată. Cernin se scula de pe scaun fără prietenii lui daţi pe uşă afară, pănă ce
tracteze în mod convulsiv, cum îi era obi­ Cernin, — o brunetă sveltă ou ochi negri să-şî ia privirea de la dânsa. Inima ei bă- portarului îi veni în minte, că totuşi acei
ceiul tot-dâuna, oând era agitat. Voia să străluoitorl. tea cu atâta putere, încât începu să-i eau- ''domul au fost nevinovaţi, şi au suferit din
fiă singur, nu mai voia să asoulte aeâstă „Ah, nu sciam că te-ai întors , cji seze dureri. causa altuia. Istoriâra acâsta a apărut în
36
14
tâta 4ia.rele din Paris şi lumea rîdea cu
musieâ disgustătâre, voia să găsâsoă un ea. „Inohipuesce-ţl, la d-na Karsky s’au în-
„îndată... îndată", 4is® el şi se înde­ poftă, âr doctorul Monnier deveni cel mai
mijloc prin oare să afle adevărul. Cât timp bolnăvit oopiil de pojar şi balul anuuţat pe
părta dela masa de scris, ca să-şi ascundă cercetat medio din întreg oraşul.
14
nu va fi dispărut <orI-ce îndoiâlă, fiă-care cliua de astăc}! s’a amânat. .
paliditatea feţei.
privire aruncată asupra femeii sale, îi va fi „E ou putinţă? replică Cernin, dâr OOOOOOOOOOOOOOCXDOOOOOOOOOOOOOOO
14
14
un ohin şi durere. El trăiesoe dâr numai vocea lui era atât de stinsă, încât Alexan­ „Scii tu , continua el, „oă afacerile
pentru dânsa... Dâcă nu-1 mai iubesce, viaţa dra Petrowna se mira. mele trec actualmente printr’o erisâ gro­ Dr. Sterie N. Ciurcu
lui nu mai are valâre.... „Dâr ce ai tu? întrebă ea. „S’a pe­ zavă. Totul e în joc. Cea mai mică inad­
vertenţă, oea mai mică împrejurare nepre- X. Pelilleangasse. — Nr. IO. Ticna.
„La vîrsta de patruped de anî trecut ceva? Neplăceri? 11
vă4ută pâte să ne coste averea întrâgă. C o n s u l t a ţ i 11 n i
te-ai însurat cu o fată de nouă-spre-dece Loris Pawlowiol, care îşi privia ne­ cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
Cred, oă înţelegi acuma, oă nu pot să fiu
ani, — şi mai aştepţi iubire dela dânsa ?“ vasta cu ochi scrutători, surprinse pe faţa facultatea de medicină din Viena.
liniştit .
11
şoptia el cu un zîmbet irouio. Era însă un ei o espresiune uşâră de nelinişte. Atunci 000000000000000©0a0000030000000
(Finea va urma.)
zîmbet ou desăvârşire artifioial, care semena îi veni repede o ideă, faţa lui se contractă
mai muit cu plânsul. Abia în acest moment nervos, şi devenind palid de sguduirea su- Proprietar: Dr. Aurel Mureşiann.
■afla el, cât de nemărginit o iubesce. Şi iu- fletâscă, răspunse: Redactor responsabil: Traian LI. Pop.