Page 77 - 1901-08
P. 77
REDACŢIUNEA, „gazeta" iese în Mcnre ăi.
Administraţinnea şi TiDografla itionaieiite pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorl nefraneate nu se pri N-rii do Duminecă £ fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe ş6se
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
»e prlmeso la Admlnlstraţlune in N-rii de Duminecă 8 franot.
Braşov şi la nrmătorolo
Se prenumeră la tdte ofi-
Braousî de ANUNŢTJJÎI ; oiolo poştale din întru şi din.
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augonfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Sclialek. A. Op- ADoimentnl pentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şise
Leopold(VTI Erzsebet-korut). luni 10 oor., po trei luni S oor.
P R E Ţ U L 1 N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un. an
o seria garmond pe o colină N U L L X I Y . 24 oor., pe 8 lunII2 o., potrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne____Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 hani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 187. Braşov, Vineri 24 August (6 Septemvrie). 1901.
Se ’nveţăm ceva dela cel păţiţi nisuinţa de-aşî păstra individualita Nu seim în ce a culminat re- în jurul acestuia. Un alt oas abusiv s’a în
tea lor şi de-a nu se pierde cu to sultatul discusiunilor 'din şedinţa se tâmplat în Tolna, unde un solgăbirău a
înregistrând atacurile, ce le în- tul între sutele de deputaţi maghiari, cretă, der dăm cu socotăla, că deo provooat pe un âspe să pârăsâscă oercul
dreptâză pressa maghiară în contra car! nu vor să mai scie de esistenţa camdată vor fi rămas învingătore pă său, căci de unde nu, îl escortâză. Causa
Saşilor ardeleni din causa spiritului unui popor săsesc ca individualitate rerile contrare ideii statului naţional, este, eă acel ospe a vorbit în favorea unui
„separatist", de care ar fi pătrunse naţională, ci văd în representanţii ce s’au fost manifestat în şedinţa candidat oposiţional. — Caşurile aceste de
hotărîrile comitetului lor central, lui numai nisce membrii ai „naţiu- publică, mai cu semă din partea presiune şi terorisare face pe una din foile
am c}is, că purtarea acesta pote servi nei" maghiare, a căror limbă ma preotului Kramer, care a cjis între unguresol din oposiţiă, să eselame, că în
drept învăţătură tuturor naţionalită ternă e cea germană. altele, că faţă cu ideia statului na Ungaria ăomnesce în tdtă forma absolutismul
ţilor dela noi. C’un cuvent se lansâză faţă cu ţional. care nu reounăsce individua fisolgâbirălor.
De unde vine năcazul şi mânia Saşii ideia statului naţional maghiar litatea naţională a Saşilor, aceştia
foilor unguresc! asupra concluselor şi se pretinde dela ei să nu păcă- au datoria de a-şî apăra dreptul lor, Din Clubul liberal. Acum în aju
comitetului central săsesc? Le su tuâscă contra acestei idei, să nuvrâ de a face resistinţă, âr mijlocele nul disolvării dietei şi a nouelor alegeri
pără ore programul, pe basa căruia să trecă ca un popor deosebit în acestei resistenţe trebue să le caute este interesant să soim, ce se petrece în
Saşii ardeleni vor să continue acti mijlocul „naţiunii unitare", negând în popor însu-şî şi în puterea lui. clubul liberal din Budapesta. Etă ce scrie
vitatea lor parlamentară de pănă astfel orî-ce solidaritate cu statul Asemenea e şprijinită părerea nostră una din cele mai bine informate (fiare ma
acuma? Nu. Despre program nu naţional. de mai sus prin faptul, că la ban ghiare :
amintesc nici un cuvent, bine sciind, Comitetul central săsesc n’a (ţis, chetul reuniunei „Gustav Adolf" chiar „In orele de sâra, sala de 'oonsfătuirl
că acest program este atât de mo nici ca deputaţii saşî să formeze un episcopul evangelic săsesc a accen a clubului liberal sâmănă c’un furnicar. In
derat şi redus în postulate, în cât la partid naţional în dietă, nicî ca să tuat individualitatea naţională a po oele-lalte sale nu vetjî decât ici colo câte
timpul său chiar şi contele Banffy facă oposiţiune sistemului domnitor, porului. un domn, chiar şi şalele de oartoforiă şi
a 4is î dietă, că programul popo ci a fiis numai, că de-ocamdată Saşii Din tote resultă, că Saşii, carî biliard sunt aprâpe gâle. Indată-oe înserâză
n
ral săsesc pote forte bine încăpă în să stea la o parte. Şi aicî văd un între tăte naţionalităţile singuri sunt şi se aprind lampele electrice, fiâ-oare gră-
cadrul programului partidului dela pericul pentru ideia statului naţio representaţî în dietă, nu au speranţă, besce în sala de oonsfătuirl: fişpanl, oari
putere. nal. De aceea umblă să teroriseze ca acolo deputaţii lor să p6tă lupta pe vremea asta petreo în număr mare în
Ce neliniştesce dăr aşa de mult pe Saşî cu ameninţări, că vor fi boi cu cât de puţin succes pentru apă Budapesta, deputaţi şi o sumă de figuri
pe gazetarii evreo-maghiarî, dăcă cotaţi de tote partidele maghiare. rarea individualităţii lor naţionale, necunoscute, a căror privire mirată şi în-
contra programului săsesc n’au nici Presiunea şi terorismul acesta căci în ce privesce ţinta construirii trâgă fiinţa lor tradâză la primul moment
o escepţiune? Ei o spun înşi-şî pe nu sunt de afiî şi de erî. Deputaţii statului naţional, toţi bărbaţii de stat pe candidatul. Conversaţia se face pe tema
fată, că ceea ce-i supără şi i r6de la saşî le-au simţit demult, atât pe când maghiari sunt uniţî şi tot ce sperâză şanselor electorale, dâr involuntar ochii lor
inimă, nu e alta, decât tendinţa „se se aflau cu toţii în partidul guver ei în interesul apărării naţionale, este se întorc oătră uşile cele mari: aştâptă pe
paratistă", ce a dovedit’o comitetul nului, cât şi după-ce au eşit din el. consciinţa unităţii în limbă şi cre ministru-preşedinte. Puterea de lucrare a
central săsesc prin aceea, că în una Au avut şi urmări, şi cetitorii noş dinţă a poporului săsesc şi puterea ce lui Coloman Szell e pusă la mare probă
din decisiunile sale, a dat espresiune tri îşi vor aduce aminte, că mai i-o dă cultura şi averea sa. în dilele acestea. Tâtă după amiaeja el dă
dorinţei, ca deputaţii saşi, car! vor fi astă-tămnă şi în iărnă se începuse Saşii au fost necurmat în dietă audienţe la palatul său din Buda seu în
aleşi pentru viitorea dietă, să nu se în c]i aru l săsesc din Sibiiu o discu- şi sunt păţiţi, de aceea pot învăţa ministeriul de interne. Abia dâcă-i rămâne
alăture la nici un partid unguresc siune, care a făcut mare sensaţiă şi dela ei ceva şi aceia, pe carî acu timp pentru a prâneji în grabă; el gră-
ci să ia, cum se (ţie©) o posiţiă în la noi, asupra întrebării, decă nu ma i-a cuprins dorul de-a figura cu besce la clubul liberal, unde e aşteptat ou
afară de partide. cum-va Saşii s’ar pută împăca cu orî-ce preţ între representanţii „na- nerăbdare. In tine apare după ora 8, Nu
De ce adecă Saşii se feresc ideia statului naţional maghiar? ţiunei". mai decât e asediat de-o câtă întrâgâ de
acum aşa de mult să între în par Este interesant a-se sci, că şi curioşi, aşa că ministru-preşedinte e silit a
tidul liberal? De ce voesc să se se- comitetul central săsesc s’a consul Presiuni si terorisărî. Nu de stabili o ordine pentru aoeia, cari vor să-i
pareze şi de celelalte partide ma tat cu privire la acesta cestiune. El gâba se apropie alegerile dietale. Organele împărtăşâscă năcazurile electorale. Ministru-
ghiare? De ce vor ei să alăgă tot a ţinut afară de şedinţa publică şi stăpânirii se dedau de pe acum la tot fe preşedinte ascultă buouros pe toţi — în-
numai deputaţi, car! să n’âibă înţe o şedinţă intimă neoficială, despre lul de presiuni şi terorisărî, pentrn a des- tr’una din serile acestea a ascultat pe nu
legere, decât pentru interesele de decursul căreia s’a păstrat secret. miuţi ca atât mai straşnic promisiunile lui mai puţin de 79 inşi — une-orl îşi face
rassă săsesc!, fără a ţine sâmă de In acesta şedinţă s’a discutat asupra Coloman Szell, că alegerile vor ti curate. notiţe scurte, der de alt-fel vorbesce o’o
„politica generală maghiară", fără a două referate politice, una a re Cum-că regimul presiunilor şi terorisărilor miraculosă orientare despre raporturile elec
a-se simţi ca membrii ai „naţiunii"? dactorului amintitei foi din Sibiiu, are să domnâscă şi la viitorele alegeri, torale din singuraticele cercuri de alegere.
Şoviniştii văd în acăstă atitudine Emil Neugeboren şi alta a fiiaristu- apare destul de clar dintr’o oircularâ, ce a Cu cei-oe nu pât.e isprăvi de grabă, îşi dă
a Saşilor nisuinţa de-a rămână şi în lui şi deputatului Lutz Korodi, dat’o fisolgăbirăul din Şomcuta-mare (Thoma întâlnire pe a doua <fi. Pe la 10 ore pâră-
dietă Saşi şi de-a figura ca deputaţi amândouă tratând despre tema „stat Laszlo) în favârea candidatului oonte Te- sesce clubul, fără a-se vedâ la el semnele
saşî ai poporului săsesc, c’un cuvent naţional şi naţionalităţi^. leki, provocând pe alegători să se grupeze eşofărei. Asta se repetă efi de (fi şi se va
FOILETONUL „GAZ. TRANS". Ea dădu nerăbdătore din umeri şi „Propria mea lipsă de prevedere ne-a „Da, îmi este luată posibilitatea. Mai
păşi aprâpe de el dicându-i: ruinat total." * nainte simţiam forţă în mine. Acuma însă
„Şi ar fi posibil, ca în caşul unui fiasco „Total..... “ repetă Alexandra Petrowna sunt obosit, obosit, fiind-oă nu mai ored în
Fericire casnică. să nu ne rămână chiar nimica?" mecanicesoe, cu voce stinsă... „total!" iubirea ta. De oe să mai fac sforţări supra
omenesc!, cari mă epuisâză, dâcă viaţa mea
După principele Galitzyn Murciwlin. „Chiar nimica !....“ O mâniă suprimată îi diforma trăsă
nu mai are nici un înţeles, niol un scop?"
— Tine. — „Dâr de-ocamdată n’ai nici un motiv, turile. Cermiu se uita la ea şi vedea, cât
să te îndoescl de reuşita fericită a afacerei? de bucurosă ar fi eselamat: „Eşti un mişel!" „Ah, iubirea mea? Ce are a face una
Cu oât vorbia mai mult, ou atât mai
N’avem de a ne teme încă de nimica? — şi cât de grozav se lupta ea în potriva cu alta? Aouma nu mai este timp de a
palidă devenia Alexandra Petrowna. Ochii acestei impulsiunl a ei.
ei străluoiau încă mai tare, decât mai Spune adevărul..,.! Tu eşti aşa de bogat în vorbi despre aoâsta". Alexandra Petrowna
esperienţă, înoât nu poţi greşi! Nu e aşa, le grăi acestea ou un accent aspru, am putâ
nainte şi se fâoură mai mari şi mai negri. „Er eu credeam, oă mă iubesce!" cu
oă nu-i nimica?" geta el. Bl se forţă să rîdă, numai ca să cjioe chiar brutal; dâr pe urmă îşi veni în
„Dâr nu înţeleg"— spuse ea în sfîrşit 8e
Aşa cerceta ea cu vooe tremurătâre. nu trebuâsoă să plângă. „Să sfârşim însă !“ fire şi cfi :
— „de oe ai pus totul în joc?"
Cermin şcâse un suspin şi apoi răs- dise el în sine. „Totuşi nu, ârtâ-mă! Nu sciu sin
„Fiind-că mi-se oferise ocasiuue de :
a-mî dubla averea". puuse: „Da, suntem ruinaţi. Mai nainte gă- gură, ce vorbesc. M’ai încurcat de tot, mai
„Dâr şi de a o pierde", esolamâ ea „Din contră trebue să mărturisesc, că siam destulă forţă în mine, de a repara sdrobit.... De oe erecţi tu, oă eu nu te iu
ârăşl totul. Cu o îndrăsnâlă ne mai pome
besc mai mult, decât ori ce în lume? Tu
iritată. „Eşti tu îndreptăţit să luorezl ast te-am minţit. Am c}is, că totul este pus în nită m’aşî fi apucat de lucru, m’aşl fi des- poţi să faci totul, tu eşti aşa de înţelept.
fel? Să mă dai pe mine ou totul uitârei. joc.... Să scii totul: Totul era pus în joc.
Mie nu mi-ai spus nici un cuvânt despre Totul e perdut — nu mai avem nimica". euroat din acâstă situaţiă. m’aşl fi salvat, O, scapă-mă, scapă-ue pe amândoi de sără
aşi fi câştigat din nou teren, pote mai so cia!.... Te iubeso! Cum să te conving des
acâsta. Eu eram aşa de linştită în gândul, „Ce fel? Cum?" strigă ea şi degetele
lid, decât cel de mai nainte". pre aoâsta?"
oă noi suntem asiguraţi pentru tot-deuna". i-se încleştau de umerii lui. In ochi ei
„Ce să facem ? Eu port vina", suspina fulgera acum atâta răutate neaşteptată, îu- „Ei, şi ce te împedecă aouma? Iţi Ea voia să-l îmbrăţişeze. Cermin însă
Cernin. Cuvintele nu voiau, să-i iâsă din cât Loris Pawlowicî trebui să-i închidă pe este luată posibilitatea?" o împinse cu delicateţă la o parte, se te
gură. El n’a putut prevedâ, că acâsta îi va ai săi involuntar. După ce aştepta cât-va Ea căuta să respire. Privirea ei luă o mea,, oa nu oumva mâna lui să-i dea o lo
causa o asemenea durere. timp şi-şi aduna nouă puteri, continuă: asprime neobicinuită vitură, oare să o trântâsoă la pământ.
