Page 78 - 1901-08

Pagina 2 | GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 187. —1901.

repeta în tot timpul campaniei electorale, sfirşit, ori de a disolva dieta înainte de gajamentele luate de Portă n’au fost păs­ Aouma se vede, că cineva are intere­
care din norocire e de scurtă. durată". timp, a ales’o pe acâsta din urmă, ca trate şi ambasadorul Eranoiei a primit ast­ sul a turna din nou oleiă pe jăraticul aco­
mai oonformă cu interesele alegătorilor şi fel ordinul de a părăsi Constantinopolul. Am­ perit ou cenuşe, căci în Z’ aru l „Staatsbiir-
cu marile interese ale ţării. Dieta va fi basadorul Turciei la Paris a fost încunos- ger Zeitung" din Berlin sa publioă o co­
Liga pangermană. Sâmbăta trecută
aşa-der disolvată la 9 Septemvrie prin un ciiuţat, oă presenţa lui în capitala francesă respondenţă din Bucurescî sub titlul „Bilder
Liga pangermană („ Alldeutscher-Verband")
mesagiu al Majestăţii Sale. Pentru acâstă nu mai e neoesară. O telegramă din Viena aus Rumanien" (Schiţe din România), în
a ţinut o şedinţă a comitetului său central,
sesiune de oâte-va dile va veni la ordinea spune, că după o depeşă din Constantino- care un anonim caută să-i discrediteze pe
în care au fost representate aprope tote
Zilei numai autograful prea înalt relativ la pol, bastimentul de răsboiă staţionar fran- Saşi, — piarul „Sieb. D. Tgbl.“ din Sibiiu
secţiile din imperiul german şi din străină­
ovotă şi raporturile comisiunei de petiţiunl. ces a plecat de aoolo ÎDtru întîmpinarea este fdrte indignat pentru acest atac, pri­
;
tate. In aoăstă şedinţă L ga, după-ce a dis­
Deputatul BulcowsJcy stăruie să se ia flotei francese, care se află în drum spre mul de acest fel în pressa din Germania,
cutat raporturile şi programele de partid
la desbatere urgentă petiţiunea lui Dr. apele turcescl. şi-şl dă espresiune indignării sale într’un
austriaco, a votat cu unanimitate următd-
Barta şi soţi relativ la darea în judecată Incidentul franco-turc în loc să se în­ articol de fond întitulat: „Saşii din Bucu-
rea moţiune:
a fostului ministru Banfiy. chidă, e aşa-der pe cale de a lua din ce u
„Liga pangermană salută cu cea mai rescl calumniaţî .
Ministrul-preşedinte îi răspunde, oă în ce proporţiunî mai alarmante.
mare bucuriă activitatea naţională a aoelor
nu vede de ce să se admită urgenţa, peti­
partide politice din Austria, cari urmăreso Brinţul Cîun la Berlin. Alaltăerl
ţia va veni la desbatere la timpul său în SOIRILE DILEI.
scopuri pangermane, deşi ea ca Ligă, fără după amiadl prinţul chines Cîun a sosit
urma raportului comisiunei pe petiţiunl.
caraoter politic, n’a avut şi nu are niol o o’un tren separat la gara din Potsdam. El
In numita şedinţă deputatul Molnar — 23 August v.
influinţă asupra aoestei activităţi. Liga pan­ fu primit de oomandantul pieţii Moltlce şi
Jozsias interpelâză pe ministrul agriculturei Stipendii din fundaţiunea Gojdu.
germană se va întrepune, în conformitate directorul de poliţiă. Prinţul Cîun era atât
asupra pretinselor nedreptăţi, ce se fac Sâ- Pilele trecute s’au terminat şedinţele re-
cu statutele sale, şi în viitor pentru asigu­ de fricos, încât părea un copil. A fost pus
cuilor prin legea pădurăritului. In urma aces­ presentanţei fundaţiunii Gojdu, cari se
rarea germanismului în Austria. Şi pentru pe o trăsură şi fără nici o ceremonia mi­
14
tor „nedreptăţi , Săouii sunt lipsiţi de lemne începuseră Mercurl. Intre alte agende re-
scopul acesta consideră ca neoesară o or- litară condus în oraş. Prinţul Cîun a fost
şi păşune şi sunt siliţi să emigreze. solvate în şedinţele acestea e şi votarea
ganisaţiune mai strînsă a aoelor ţări din primit ieri la amiadl de împăratul "Wil-
Ministrul agriculturei Darânyi răspun­ stipendiilor pe anul şcolar curent, respec­
monarchia austriacă, oarl odimbră au fă­ helrn. Suita prinţului n’a fost de faţă la
zând imediat la interpelaţia lui Molnâr, tive pănă la terminarea studiilor pentru
cut parte din federaţiunea germană, pre­ primire.
spune, că d-lui a zugrăvit lucrurile mai cari s’au votat. Anume: s’au susţinut sti­
cum şi postulatul ridicat deja în programul După o soire neconfirmată încă, prin­
negre, decât sunt. Deja pănă acuma s’au pendiile a 38 rigorOsanţl în sciinţele juri­
dela Linz (al Germanilor radicall-n&ţionall ţul va merge şi la Paris.
făcut multe escepţii înjfavorul Săcuilor, du dice şi medicină (1B.OOO corone), cum şi
din Austria), după oare Galiţiei, Dalmaţiei
pote desfiinţa legea, prin oare se asigură stîpendi'le vechi pentru 89 stipendiştl, oarl
şi Bucovinei să li-se dea oposiţiă separată.
pădurile viitdrelor generaţiunl. Guvernul se au să-şi continue studiile, anume: la 35
Mai departe Liga germană consideră, că o Certă între Saşii si Germanii din
inter es6ză de sdrtea Secuilor şi-şl are planul > > jurişti, 4 medioiniştl, 4 ascultători de filo-
alianţă mai strînsă economică a Germaniei
gata, ce arc să facă in interesul lor, dăr acuma Bucurescî. soflă, 5 dela teehnieă, 2 dela montanistioă
cu jumătatea austriacă a imperiului, zace
încă nu e timpul oportun, ca să esă la ivălâ şi silvicultură, 2 pentru cualificarea de pro­
în interesul ambelor state şi sperăzâ, că In Bucurescî trăiesoe o coloniă des­
cu acest plan. fesori la şcdlele comerciale, 1 la academia
acest punct de privire va fi luat ou deose­ tul de numărosă de Saşi ardeleni, caii sunt
bire în semă de cătră guvernul imperial grupaţi îu comunitate religiosă, având o comercială, 1 la academia agronomioă, 5
german la regularea din nou a raporturilor Din streinătate. biserică frumdsă, şcolă, institut de diaco- la şcolele de cădeţi ces. şi reg. ungare, 8
la gimnasii şi şoole reale,—în total 34,260
economice, ce este în ajun". nise etc.
Revoluţia în JPersia. ţfiarul „Ti­ corone. Stipendii nonă s’au votat la: 16
Biserica şi scola este oreaţiuuea pro­
mes“ spune, oă în Persia a is'bucuit o re­ prie a Saşilor ardeleni, dâr mai târziu sta- jurişti (din 52 concurenţi), 3 medioiniştl
Noul comitet macedonean a adre­ voluţia din oausă, că marele vizir a vân­ (din 9 concurenţi), 3 technicî (din 8 con-
sat o circulară cătră diferitele reuniuni ma­ dut partea de nord a ţării influenţei ru­ bilindu-se în Bucurescî în număr mai mare ourenţî), 3 la filosofiă (din 13 concurenţi)
cedonene, în oare se cjioe: sesc!. La Teheran şi în alte puncte s’a pro­ şi Germani de religiunea evangelică, origi­ 1 la silvanistieă (din 3 concurenţi), 1 pen­
„Mişcarea în Macedonia e revoluţio­ clamat starea de asediu, ţfilnic se fac nari din Germania, aceştia au fost primiţi tru oualificare de profesor la şcdlele co­
nară, orgauisaţia nostră e legală, de aceea arestări. Şahul Persiei e necontenit încun- ca fraţi în numita comunitate. merciale (din 3 concurenţi), 1 la şcola
noi nu putem conduce mişcarea în Mace­ jurat de soldaţi, fiind-că a primit sute de Mai anii trecuţi însă isbucni o cârtă agronomioă (din 3 concurenţi), 3 la şcdlele
donia, oi o putem sprijini numai prin aceea, scrisori de ameuinţare cu mortea. Astfel de între cele două elemente omogene şi cu de cădeţi (din 9 conourenţî),—total 13,800
că vom căuta a-i oăştiga amici în totă scrisori a primit şi marele vizir, oare e tote acestea etorogene în sentimente şi edu- corone. Pentru şcolele medii nu s’au mai
lumea". acusat, că a primit trei deci de milione de oaţiă. O parte a Germanilor din Germania putut vota. fiind eshauriatâ deja suma bud-
Circulara cere dela Macedoneni, ca ruble dela Rusia. S’a pus preţ mare pe ca­ voind să ducă primul rol în comunitatea getară.
lăsând la o parte tbt.e divergenţele şi ini­ pul şefilor mişcării. Se crede, că autorii evangelioă, căutau a-i diaoiooa pe înteme­
miciţiile, să se dedice muncei trezvie şi mişoării sunt Englesî, căci Anglia este, care ietorii comunităţii şi a-i pune pe linia a M. S. Regina României s’a oprit,
conscie de ţinta ei. ar pierde orl-ce influenţă în Persia. „Daily doua. la trecerea prin Viena, trei 6re în esposi-
După mai multe hărţuell şi polemice ţia de miniaturi din biblioteca Curţii im­
u
Graphic află, oă la Teheran a fost procla­
au reuşit în fine a înlătura căuşele discor­ periale, unde însoţită de ddmnele de ondre
mată starea de asediu după-ce un individ
Din dieta ungari Mavrogheni şi Beugeseu, a admirat lucră­
a încercat să asasineze pe Şahul Persiei. diei, cel puţin pentru ochii lumei, adver­
sităţile însă continuă a se alimenta în rile espuse şi, visit&t cu de-amănuntul es-
In dina de 3 Septemvrie s’a deschis Atentatorul a fost arestat. posiţia.
dieta ungară, după cum s’a anunţat deja, taină.
Gestiunea Albaniei. O telegramă
pentru o sesiune forte scurtă, numai de o Germanii din Germania se cred su­ Limba română la gimnasiul 'din
din Viena dă soirea seusaţională, că cele
săptămână cu care se va şi încheia activi­ periori ca cultură, ca educaţiă şi ca senti­ Lugoşiu. Cetim în „Drupelul" : De oâţl-va
două ouirassate austro-ungare despre cari
tatea actualei sesiuni parlamentare, care s’a ment altruist naţional, âr Saşilor li-se re- ani înodee s’a observat ou părere de rău,
se scie, oă au fost trimise în apele Alba­
desohis la 23 Noemvrie 1896. proşâză, oă sunt hapsinl, doritori de câş­ oă mai mulţi studeuţl români dela gimna­
niei, circulă mereu în acele ape. ţ)iarul
Va să cjică ciclul de B auî al sesiunei tig, egoişti şi că trecuţi în Ţâra românâsoă siul diu loo n’au fost înscrişi la studiul
u
grec „JEmbros e informat, că Austria a
parlamentare va fi scurtat cu două luni şi numai pentru a-se îmbogăţi, ei se aliază Hrubei şi literaturei române. Suntem con­
debarcat multe muniţiuul şi arme aprdpe
ceva, după cum a motivat ministrul preşe­ ohiar şi ou Jidanii, numai să-şi ajungă vinşi, că acâsta s’a întâmplat fără consim­
de Scutari.
dinte Szell în şedinţa dela 3 Septemvrie, soopul. ţământul, ba chiar fără scirea părinţilor,
fiind-oă nu mai este timp suficient pentru Conflictul franco-turc. Alaltăerl s’a Cât timp durase conflictul în forma cari vor fi presupus, că copiii lor, Ro­
desbaterea proiectelor impuse la anumit ţinut în Paris un consiliu de miniştri, în lui mai acută, guvernul german a încetat mâni fiind, li-3e va propune limba şi lite­
termin, cum e d. e. proiectul budgetului. care ministru de esterne Delcassă a espus a-le mai trimite subvenţia ordinară, ou oare ratura română, fără ca s’o câră acâsta anu­
De aceea având să alâgă între cele două al­ colegilor săi incidentul franoo-turc. Agenţia ajuta comunitatea. Eăoându-se însă pace, me. Deore-ce însă la gimnasiul nostru —
ternative, de a oontinua sesiunea pănă la Havas adaugă, oă ou tot cuvântul dat, an- au obţinut din nou subvenţia. care conform legilor ar trebui să fiă în-

„Aşteptă!“ răspunse el cu voce răgu­ Impachetâzâ-ţi tote juvaerele şi plâcă El însă rîse cu hohot şi o linişti cu sunt mai înfloritdre, decât ori când. Am
şită, acâsta încă nu e totul. imediat!" ton reoe: vrut numai, să mă conving despre iubirea
El se apropia de cassa de fier, o des­ „Să mă duc în Germania, ori la Pa­ „Nu te teme, nu te teme!" ta faţă de mine, şi alta nimic".
chise şi luâ oâte-va paohete cu hârtii de ris?" întreba soţia în tonul oel mai rece Cu acâsta luâ arma de ţâvă şi o Ea era aoum cu desăvîrşire sdro-
valore, pe oarl le aruncâ una după alta de afaceri. aruncâ ou atâta putere prin ferâstră, încât bită, puse mâna la frunte şi se repeZi
pe masa de soris. Alexandra Petrowna privi giamurile se sparserâ în mii de bucăţi, âr la el. El însă o respinse ou mâniâ, Z'°e d:
n
Cernin fu aşa de sguduit de aoâsta,
cu mirare mută la el. revolverul oăZu pe pardosâla din curte. „Ia-ţl banii! Ia-i, tu păpuşă fără su­
încât abia putu reţine un strigăt de furiă.
„Ascultă!" începu el din nou, uitân- Oum? Asta este totul, ce are să-i răs­ Alexandra Petrowna credea, că bărbatul flet! Ta de două-orl, de patru-orl, cât este
du-se di’ept în ochii ei, „eu am păcătuit pundă?.... De el nu se îngrijesce chiar de său a înebunit, mintea lui s’a sdrobit sub acolo ! Tu eşti în drept a-ml cere milidne
încă şi mai mult, decât cred! tu. Am ajuns loc? Capul îi era ameţit, inima îi înceta povara nenorocirei. Ou o mână apărându-şl în schimbul frumseţei tale.... Cere! Cere!...
aşa departe, încât mâne vor veni să ne de a bate, par-oă era paralisatâ. Simţia, că gâtul de curentul produs prin spargerea Dela persone, oum eşti tu, nu se pritnesoe
sechestreze. AoeştI bani de aoi, cari pot ar putâ să înebunâsoă de ciuda, ce o ferestrei, pe cealaltă o întinse după bani. nimic gratuit"....
face vr’o 50.000 de ruble, vor servi la avea pe femeia acesta, care ou o minută Loris PawlowicI rîse ârăşl cu hohot. Era In acest moment însă îşi perdu cum­
acoperirea datoriilor mele făcute prin joc mai ’nainte îndrăsnea să-i vorbâscă de iu­ un rîs sinistru. pătul, începu să plângă şi căZu pe un soaun
nenorocit la bursă. Graţiă aoestei sume, pe birea ei. „Aştâptă! Trebue să ne înţelegem suspinând. Se convinse, oă nu e destul de
care din fericire o mai posed, mă voii! pută întâii!. Eu tot-dâuna am avut revolverul la tare, ca să jdoe rolul de erou, pănă la
u
„Ei? zoria ea uerăbdătore. Era evi­
salva. Nu ne va mai rămâne nimio, nici o îndemână, ca să-mi pot sbura creerii, în sfirşit. El tot o mai iubesoe, o iubesce la
dent, oă avea de gând, să facă pregătirile
oapeoă, niol un scaun. In schimb însă ni­ orl-ce moment, dâcă s’ar întâmpla ceva, nebuniă. Fără densa nu pdte trăi. In pro­
de călătoriă.
meni nu va avâ dreptul a mă vorbi de oe n’aşî putâ supravieţui. Acuma nu mai ximul moment are să-i câră scuse şi se va
rău. Fiă-oare va spune, oă m’am ruinat ca „Aştâptă!" dise Loris PawlowicI, în- am trebuinţă de el. Nimica nu mă va putâ încărca şi mai mult cu afaceri, amărân-
om cinstit... Dâcă însă tu vrâi, atunci eu torcându-se la cassa de fier, din care scdse îndemna să mă sinucid. M’am desilusionat du-şl viâţa, ca să câştige şi mai mulţi bani,
voii! sustrage restul averei ndstre credito­ de astă-dată un revolver. de tine, dâr am fost destul de stăpân pe şi tâte acestea numai — să nu o pârdă
rilor. Atunci voiîi fi un criminal, dâr tu înspăimântată se dădu Alexandra mine, ca să trec dela iubire la dispreţ şi... pe ea.
vei pute trăi unde-va în străinătate, fără Petrowna îndărăt. Privirea mortuară a băr­ eă-ml păstrez viaţa. — Da, şi ceea-ce era Oniţă.
griji. Aşa-der hotăresce-te. Iacă banii! batului său o pătrundea pănă la măduvă. să-ţi mai spun este, că afacerile nâstre [