Page 79 - 1901-08
P. 79
Nr. 187—1901. GAZETA TR ANSIL VANIEI. Pagina 8.
treg românesc — lucrurile merg cam pe seim, în oraşul său n»tal, şi s’a stabilit aici. Scufundarea unui vapor. Se anunţă pagubele suferite în obiecte şi hârtii de
w
de-a ’ntorselea şi limba română se propune D-sa locuesce în strada Prundului Nr. 5 şi din Oonstantinopol, oă vasul „Noramnore valore, preoum şi în reooltă.
numai acelor elevi, ai oăror părinţi o oer dă consultaţiunl dela 8 — 9 a. m. şi dela comandat de oăpitanul Melson, cu un to- Oomisiunea despăgubirilor a refusat
acesta, facem atenţi pe părinţii elevilor ro 2—3 p. m. nagiii de 3500 tone şi aparţinând compa pe d-na Helena Miller, germană, care ce
mâni, ca se câră ou insistenţă, ori în scris, niei maritime belgiene din Anvers, vas în rea despăgubire pentru o eassetă oe conţi
Risipă zădărnicită, piarele diu
ori verbal, dela directorul gim. sâu dela cărcat cu petrol, plecând din Batum la nea bani şi acte. In cestiunea aoâsta va
Pesta spuneau, că se va contracta un îm
profesorul de limba română, ca copiii lor Bombay s’a scufundat în Marea-Nâgră în judeoa comisiunea din Iohannesburg.
prumut de 500 milione pentru construirea
să asculte acest studiu. Dâoă e trist, că tre Rizefi şi Trebizunda. Echipagiul, afară Se scrie din Londra mai departe, că
canalului Pesta-Oiongrad, pentru ridicarea
n’avem în loc gimnasiu român, apoi e ru de un marinar, s’a scufundat.) soirile venite despre atacurile Burilor în
unei pompâse gări în capitala Ungariei şi
şinos a nu dispune ca copiii să asculte dreptate în potriva trenurilor, au produs
pentru alte lucrări de lux, cărora ar trebui Dela comună. In şedinţa sa dela 2
barem cursul de limba şi lit. română. acolo indignare enormă.
să le premârgă regularea Oltului, oare Septemvre n. representauţa nâstră comu
Guvernatorul Milner din Gapstadt se
Candidare de deputat în cercul inundă nu numai satele şi moşiile româ- nală a discutat preliminarul budgetului
(jice, că a răspuns unei deputaţiunl de u't-
Ceica. ţ)iarul „Nagy Vârad“ dela 27 Au nescl, ci şi oele ale Săcuilor. Dorinţa celor oraşului Braşov pe anul 1902 şi l’a pri
landerl, oă va lucra din tâte puterile, ca
gust a. c. şi după el şi cele din Pesta vor ce ar vrâ să profite pe urma împrumutului mit cu prea puţine modificări, după oum
acei ce s’au refugiat din Transvaal, să se
să scie, că vicarul Mangra îşi va pune can de 500 miliâne, deocamdată însă nu se va a fost stabilit de primăriă (magistrat) şi de
întoroă cât mai curând îndărăt.
11
didatura în cercul electoral Ceica şi c}io, împlini, căci „Neue Freie Presse de Sâm oomisiunea permanentă. După hotărîrile
Dr. Krause, ultimul comandant al ora
că pe lângă partisanii „numeroşi , de oarl bătă scrie, oă în împrejurările actuale, fiind luate, budgetul se presantă aşa: La chel-
11
şului Iohannesburg, care după ce depusese
ar dispune Mangra, ar mai avâ totuşi lipsă Ungaria şi aşa prea îndatorată, nu va suc tuelî: 1.455,565 corone şi 1 ban, la veni
jurământul de neutralitate, trăia îu Londra
şi de sprijinul clubului liberal. A fost mai cede contractarea unui astfel de împrumut. turi: 1,400,876 oorâne 19 bani. Deficitul
ua
în libertate, a fost arestat în ch 6e 3
de multe-orl vorba în diarele unguresc! de Şi „N. F. Presse , organul lui Rotschild de 54,688 oorone 82 bauî se va aooperi
w
Septemvrie şi bagagele i-s’au Jseohestrat.
intenţiuuea d-lui Mangra de-a candida ca fiind, nu scrie în necunoscinţă de causă. în parte mai mi că printr’un aruno comu
deputat şi e momentul suprem de a-se lă nal de 36°/ după foncieră (dare pe pământ) Dr. Krause e bănuit de spionagiu. El a
Tesaurul gotic dela Apaliida. Ca 0 cerut liberarea pe cauţiune, eeea-ce i-s’a
muri, dâoă au vre-un temeiă seu sunt sim şi în partea cea mai mare printr’un aruno
şi vestitul tesaur din timpul Goţilor, găsit refusat.
ple scornituri aceste soiri? Aşteptăm deci de 8°/ după celelalte dări. Aruncul după
0
în România şi păstrat în rnuseul din Bu- Kitchener raportâză: Dela 27 August
deooamdată o desminţire. foncieră, care se va întrebuinţa numai pen
curescî sub numele „ Cloşca de aur cu pup, aşa au oăcjut 19, răniţi 3 şi prinşi 212 Buri.
tru scopuri economioe, construirea de dru
Din diecesa Caransebeşului. Cu s’a găsit şi în oomuna românâscă Apahida Au capitulat 127 Buri. Pradă le-a căcjufc
9 muri, poduri etc. face cu totul 10.000 cor.
începerea anului şcolar viitor se va deschide lângă Cluşifi. îucă la 1889 un mormânt în mană : 194 pusei, 25.760 oartuşe, 144
Şedinţa a fost slab cercetată, pe când toc
în Caransebeş internatul pedagogic, după veohiii, cuprincjând nişte juvaerurl preţiose. cară, 1700 oai şi 7500 vite. (Dâcă n’or fi
mai desbaterea budgetului ar fi reclamat
ce internatul tinerimei teologice a fost Aroheologii au constatat, că acest mormânt esagerate aoeste soiri!)
un deosebit interes din partea membrilor.
deschis şi inaugurat cu cuvenită solemni este looul unde s’a pus spre veolnioă odihnă
tate încă înainte cu doi aol. Frumosele edi la anul 480 un duce gotic creştin ou nu Musica orăşenesc» va cânta mâne,
NEOROLOG. Ioan Poruţiu, secretar-
ficii ale fraţilor CarausebeşenI, menite să mele Omharus. Statul a plătit comunei în 6 Septemvrie la orele 5 p. m. în parcul
interpret la consulatul general al României
adăpostâscă tinerimea pedagogică-teologică 6000 fi. pentru aceste juvaerurl şi din acâstă Rudolf, 6r Duminecă, 8 Septemvrie săra va din Budapesta, în retragere; Iuliu Poruţiu
sunt aranjate conform condiţiunilor oerute sumă comuna şî-a zidit o primăriă, care da ooncert în sala dela otelul Europa. notar cercual şi director al institutului de
la instituţiunl de asemenea natură, şi puse s’a sfinţit Dumineoa trecută. Pe frontispi 11
sub conducere bună, sigur vor da râdele ciul primăriei s’a pus o inscripţiă în limba Concert. Bilete pentru concertul cu credit şi economii „Vlădeasa , oa fii; Iu-
dorite şi aşteptate. Tot din Caransebeş maghiară, pe care o dăm în traducere ro noscutei artiste braşovene, a cântăreţei liana Poruţiu văduvă Szilâgyi de Deva;
avem să înregistrăm soirea, că reşedinţa epis- mânâscă: „S’a zidit la 1900 din tesaurul lui d-na Lula Mys-Gmeiner, care se va da Ana Poruţiu văduvă Fiiip ; Ioana Poruţiu
măritată Petran, oa fiice, în numele lor şi
oopescă de acolo este pe deplin restaurată Omharus, rămas dela Goţii, cari au trecut pe Joi, în 12 Septemvrie n. în casa de con
al familiilor lor, au nespusa durere de a
Pilele trecute s’au terminat lucrările de re aici în văcul IV d. Ch. Acest tesaur s'a gă certe cu binevoitorul concurs a măestrului face cunoscut tuturor consângenilor, ami
novare, ce s’au început primăvara aoâsta, sit într'un mormânt îndepărtat de aci spre ră R. Lassel, se pot căpăta începând de acjl,
şi adl reşedinţa este un monument demn sărit la 273 m. şi se păstrăză în rnuseul tran Joi, 5 Sept. n. c. în librăria W. Hiemesoh cilor şi cunoscuţilor, că prea iubitul lor
de numirea ce o portă. Renovările s’au silvan' . din Târgul grâului. Preţurile sunt: Balcon tată Basiliu Poruţiu parooh şi v.-proto-
1
făcut în mod esenţial şi acuma reşedinţa cor. 4, fotoliu cor. 3, parchet I cor. 2, par pop greoo-catolio emerit, după o viaţă pe
se înfăţişâză ca unul dintre cele mai pom- Rusii la muntele Atlios. O tele- chet II cor. 1’60, parchet III oor. 1’20, trecută în nobilă, esemplară şi neobosită
9
pose edificii ale Caransebeşului. gramă din Paris spune, că diarul „Petit rang I cor. 1'20. începutul la 8 âre sâra. aotivitate, a decedat, împărtăşit cu Sân
Bleu află din Salonio, oă Rusia a trimis tele Sacramente, la locuinţa sa, Almaşul
11
Noue cuiburi de magliiarisare. So la muntele Alhos 200 de pretinşi călugări, Circul Enders. Renumiţii bioicliştl Mare (comitatul Cluşiii), astăzi 21 August
cietatea „Vâdegylet (de apărare) din Pesta cari s’au stabilit la Dihorio. Călugării greoi americani Mister şi Miss Dasslon au debu (3 Sept.) a. c., orele 4 diminâţă, în etate
w
şl-a propus să întemeieze oasiue şi biblio au adresat o protestare Sultanului spunând, tat a sără la ciro. Producţiunile lor sunt de 83 ani. Rămăşiţele pământesc! ale scum
teci publice pe sâma muncitorilor din fa că acei călugări ruşi nu sunt, decât soldaţi din cele mai îndrăsneţe şi mai bine reu pului defunot se vor aşecla spre repaus
brici şi ateliere. Sucursalele acestei socie travestiţi. şite. Cine se interesâză de sportul ciclist şi etern la biserica română din loo, Joi, în
tăţi, ajutorată de guvern, au început aoţiu- doresoe a vedâ producţiunl duse la ultima 23 August (5 Septemvre curent), orele 10
Aniversare socialistă. In diua de
nea.de maghiarisare şi în oraşele din pro- perfecţiune în acâstă branşă, nu trebue să a. m. Parastasul se va celebra Duminecă
31 August s’au împlinit 37 de ani dela
vinoiă. Din Arad de esemplu aflăm, că trâcă cu vederea debutul părechei Dasslon. 26 August (8 Septemvre), ârele 10 a m.
mârtea Evreului Ferdinand Lassalle, care
acolo înouiend se va întemeia o casină şi Fie-i ţărîna uşâră şi memoria, binecuvân
rănit în duel de cătră tînărul boier român In pidivălia G. I. Ereniie, strada
un looal pentru bibliotecă pa sâma munoi- tată !
N. G. Racoviţă, în amintita cji şl-a încheiat Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai
u
torilor, toţi „de limbă nemaghiară . La ca bun caşcaval de munte cu preţul cel mai
în Elveţia pelerinajul său pământeso pliu
rul acestei sucursale a „Vâdegylet“-ului eftin en gros şi en detail; clilnio sosesoe
de aventuri. Lassalle, năsout în Breslau la SOIRI ULTIME.
sunt înhămaţi mai , ales funcţionarii publici, transport de struguri, pepeni vercjl, galbeDÎ,
1825, şî-a început cariera cu un furt, să Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot.
cari fârte rău fac, că se apucă de lucruri Paris, 4 Septemvrie. După Siecle ,
u
vârşit împreună cu alţi doi tovarăşi Evrei, felul de articull de delicateţe. n
imposibile, oum e maghiarisarea forţată. România negociăză cu o mare fa
Mendelssohn şi Oppenheim, cari au fost şi
Cununiă. Dumineca trecută şi-au ser condamnaţi. Lassalle a stat în prevenţiă oa brică de arme americană, pentru fur
bat cununia în. Sibiiu d-1 Dr. Lazar Popo- autor moral şi fu achitat la 1848 numai Rgsboiul din Africa sudică. nizarea a 100,000 pusei, sistemul cel
•vid, medic practic în Viena, cu d-ş6ra graţiă oratoriei sale, prin care s’a sciut, mai nou.
Se telegrafâza din Londra, oă în şe Constantinopol, 4 Septemvrie. Am
Adela Marienescu, fiica d-lui At. Marienescu, apăra. Este vorba de celebrul furt de cas-
dinţa dela 2 Septemvrie a comisiunei în basadorul otoman din Paris Munir
vechiă membru al Academiei Româue. setă dela baronâsa Mayendorff. Treoând
sărcinate cu esamiuarea cererilor de despă bey a primit dela guvernul seu or
— Urăm fericire tinerei părechl. peste peripeţiile acestui proces, Lassalle s’a
gubire, representantul guvernului Ardagl, în dinul, de a-se reîntdree la Constan-
pus în fruntea muncitorilor din cercul Dus-
Ugron se retrage. „Budapesti Hir- şiră mai multe precedente pentru dovedirea, tinopole.
lap primesoe din 01 uşiti informaţiunea, oă seldorf agitându-i împotriva autorităţilor, că streinii cari rămân pe oâmpul de răsboiu, Londra, 4 Septemvrie. „Standard
u
u
pentru oare a fost dat din nou în judeoată.
vestitul oorifeu politic maghiaro-săcuiii Ga- trebue să se supună tuturor calamităţilor, ce prim osce o telegramă din Bruxella,
De aci t6tă viaţa şi-a petreout-o în călătorii
briel Ugron se va retrage din viaţa poli sunt împreunate cu răsboiul. Guveruul engles după-care preşedintele Kriiger a pri
de propagandă socialistă, pănă-ce şl-a găsit
tică, nu va mai primi deci să fiă ales de Ia plângerile supuşilor englesl, analoge cu mit raport dela vice-preşedintele
mortea într’un duel, oe l’a avut din oausa unei
putat. Ugron s’a mai retras odată, a reve aoestea, de regulă a răspuns, că n’are drep Schalk-Burger, în care acesta îl asi
femei, cu numitul boier român. Socialiştii
nit însă, a primit să între ârăşl îu dietă, tul a se amesteca. Representautul guver gură, că situaţia Burilor devine
serbâză aniversarea morţii lui Lassalle, oa a
unde a făcut gură mare, manuând cu di- nului, referindu-se la diferite autorităţi ma
celui mai mare agitator şi propagandist al din (ţi în 4i fot i favorabilă, fiind
11
băoiă „gârbaciul oritioei politice . Se prea arată, oă străinii, cari se ooupă ou comer că răsculaţii din Capland trec cu
social-democraţiei internaţionale. Socialiştii
pote, că Ugron se va mai resgândi şi va cial şi industria în ţările duşmanului, seu mulţimea pe partea Burilor.
din Braşov n’au voit să rămână mai pe jos
11
„primi totuşi să fiă ales la Şimleul-Silva- sunt stabiliţi în mod permanent acolo, priu — Corespondentul din Capstadt
decât tovarăşii lor, şi au serbat şi ei cjiua
niei, cero, pe care l’a representat în dieta aoâsta şi ei au oaracterul de duşmani.
de 31 August printr’o escursiune. La acâstă al lui „ Daily Mail* anunţă, că gene
actuală. In răsboiul franco-german oomisiunea ralul Deivett a dat o contra-procla-
escursiune s’au pronunţat mai multe toaste
francesă de despăgubire a hotărît, că în maţiă în care ameninţă, că pe toţi
11
Manevrele rusescî. „Patriotul pri şi s’au oântat cântece de ale muncitorilor.
depărtarea averei mobile, făcută la ordinul
mesc© din Basarabia o soire, după oare soldaţii englesî, ce-i vor căde în
Foc în Paniova. Din Timişâra ni-se autorităţilor militare, este o pagubă indi mân! dela 15 Septemvrie încolo în
dincolo de Nistru, pe câmpia din jurul
scrie, că rodul de peste an a 35 proprie rectă, care nu îndreptăţesce pe proprietara Oranje, îi va împuşca fără milă.
Ackermanului, s’au început manevrele cor
tari români din comuna Paniova de lângă cere despăgubiri. Pagubele supuşilor en
pului 7 de armată rus jdin oomandamentul
Secaş în Bănat e ars. Stogurile de snopi e glesl au fost atunci de 2 milione de funţl,
■Odesei. Manevrele se eseoută sub conduce U t e r a t u r ă .
drept, oă au fost asigurate, însă pe preţuri oomisiunea lî-a admis însă numai 65.000.
rea directă a generalului şef, contele Po-
forte mici. Pressa străină din Bănat, inspi Lordul Granville a declarat atunci telegra „Carte de Rugăciuni, cereri şi
temokine. Trupele de cavaleria fac actual laude spre folosul şi mângâierea suflete
u
rată probabil de societatea de asigurare, fic, oă supuşii britani nu pot cere despă
mente eserciţii de trecerea Nistrului înnot. lor creştinescl. Conţine 201 pag. Preţul le
interesată în causă, scrie, că înşi-şl păgu gubiri pentru perderl, oarî le-au suflerit gat simplu 80 b. leg. în pânză 1 oor. 60
Un nou doctor român. D-1 Dr. univ. biţii ar fi dat foc clăilor de snopi. Gen- deopotrivă cu Francesii. Nici principele b. în piele şi aurit 3 cor. 20 b. în catifea
med. August de Lemenyi, un fiiu al Braşo darmii ci că au şi început a lua la răspun Bismarek n’ajsprijinit pretensiunile neutrali cu copoii şi cu cruce 7 cor. — b.
vului, terminând studiile sale cu deplin dere pe cei 35 ţăraul, cari pe lângă pagu lor diuFraucia, âr comisiunea internaţională
succes şi luând diploma de doctor la uni bele însemnate, ce le au suferit, se mai aleg alcătuită după bombardarea Alexandriei a Proprietar: Dr. Aurel Mureşîanu.
versitatea din Praga, s’a întors, preoum acum şi cu şicanărl şi calomniărl. refusat acordarea de despăgubire pentru Redactor responsabil: Traian M. Pop.