Page 81 - 1901-08
P. 81
REDACŢIUNEA, „&azeta“ iese în flficm fii.
Administraţiunea şi Tipografia Aiioaameaie pentru Austro-Ongaria:
Braşov, p|a}a mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăbo lnni
12 oor., pe troi luni 6 oor.
Soriaori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecii 2 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu 3e Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franoî, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso la Admlnlstraţlune In N-rii de Duminecă 8 franoî.
Brsţov şi la unaăturele
Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emeric Les-
ner. Heinrich Sckalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraftitnea, Piaţa muie.
In Budapesta: la A. V. ffold- Târgul Inului Nr. 30, otapiu
berger. Ekstoin Bernat, Iuliu I.: Pe tm an 20 oor., pe şâse
Leopold (VJI Erzsebet-korut). luni 10 cor., pe trei luni S ooi.
Cu dusul în casă : Pe un an
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R :
o seria garmond pe o coldnă 24 oor., pe 6 luni 12 o., potrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cftt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 188. Braşov, Sâmbătă 25 August (7 Septemvrie). 1901.
Szel! şi agrarianii. se înţelegă în mod neîndoios, că partid, dăcă nu se vor primi unele vârşitâre a ţării alegerile se vor face deja
afară de programul său nu pote ad amendamente ale lui, 6r după aceea în prima (Şi; pe d^ele ultime ale terminu-
Erî camera actuală ungară şî-a mite alt program în sînul partidului vă4end, că totuşi nu se primesc, şî-a lui abia dăcă vor mai fi alegeri, aşa că
ţinut ultima şedinţă înainte de disol- liberal; că nu pote aproba în ge schimbat gândul şi a rămas totuşi deja în B Octomvrie se va pută eunâsce
varea ei. Emoţiunea, de care vor fi nere, ca să se facă candidărî şi ale în partid. Karolyi anevoie se va lă- resultatul în întrăga ţâră".
fost cuprinşi deputaţii aleşi pe sprân geri pe basa programului agrar ai păda de programul său agrar numai
ceană înainte cu cinci ani sub fai contelui Karolyi şi nu p6te admite pentru ca să pâtă rămâne în parti
mosul regim a lui Banffy, când şî-au grupări după interese, fiă economice, dul liberal, de unde ar trebui să ur Din Austria. Din Viena se anunţă
luat remas bun unii dela alţii, ne ori de altă natură. Ce s’ar alege atunci meze eşirea sa din partid şi candi- oă ministru-preşedinte Koerber a început
lasă cu totul indiferenţi. Ceea-ce ne 4ice el, de unitatea politică şi soci darea cu programul său. tratări cu partidele parlamentare pentru
pote interesa este numai disposiţia, ală a ţării? Nu pote face obiec- Se vor accentua deci la viitâ- viitârea sesiune. Koerber a convorbit timp
în care s’au despărţit membrii par ţiune, că se află şi bărbaţi, cari rele alegeri, probabil, divergenţe în mai îndelungat cu contele Deym şi în cu
tidului liberal dela cârmă, a parti voesc să apere în cameră interesele tre liberalii cu program agrar şi cei rând va trata cu deputatul ceh FagaJc
dului pentru a cărui întărire şi pre- cele mai apropiate do ei, dâr nu cu programul lui Szell, care şî-a
menire a ostenit actualul ministru- merge, ca să se apere şi înainteze ales calea de mijloc, vrend se apere Programul de călătoria a mo-
preşedinte timp de doi anî şi jumătate. numai iuteresele unuia din factorii şi interesele agrarianilor şi acelea narchuiui. Erî în B Septemvrie Majesta-
se
S’a vec}ut şi s’a documentat în economici. Programul său, <ţi mi- ale mercantiliştilor. Dăr mai sunt şi tea Sa monarohul a plecat la manevrele
acâstă ultimă şedinţa în mod destul nistru-preşedinte, l’a compus astfel, alte curente în partidul liberal, cari din Vesprim, având în suita sa pe amân
de vedit, că în sînul partidului libe ca printr’ensul să se apere şi spriji- se vor bate în capete la viitârele doi adjutanţii de răsboiii, un medic de
ral maghiar a întrat un spirit mai născă tâte interesele economice, pre alegeri. Va fi o luptă crâncenă între ştab şi un şef de seeţiă. La gara din Ves
critic, care face ca parte din mem cum şi desvoltarea lor. vechii şi noii liberali, între cei din prim l’au întâmpinat archiducele Frideric,
brii lui se nu mai fiă atât de supuşi Declaraţia acesta a ministrului- fosta partidă naţională şi aderenţii mareşalul br. Beclc, looot.-mareşalul Kropa-
şi docili ca pănă acum, şi s’au format preşedinte a fost aplaudată de mulţi fostelor guverne liberale, între szel- cseh şi fişpanul din Vesprim. înaintea cla-
curente cu veleitatea de-a nu juca de pe băncile partidului liberal, parte liştî şi antiszelliştî. Şi e întrebare, ustrului din Zircz, unde e îucuartirat, fu
în tote cestiunile de program toc mare însă dintre liberali au primit’o dăcă din lupta acăsta, ce va avă să o întâmpinat de ministru de răsboiii Krieg-
mai aşa cum cântă şeful guvernu cu sentimente mixte, căci nu i-a pârte guvernul cu grupurile din pro hammer. Ataşaţii militari ai statelor străine
lui. Apariţiunea de-altmintrelea nu mulţumit. Contele Karolyi însu-şî, priul său partid liberal, va eşi cu o nu esistă la manevrele din Vesprim. In 7
e nouă, dâr în urma unei declara- când a început să vorbăscâ Szell a majoritate impuitâre din urnele elec Septemvrie, la 4 ore d. a., Majestatea Sa
ţiunî lămuritore, ce a dat’o erî Co- eşit afară din sala şedinţei, trecând torale. plâcă din Zircz cu întrăga suită la Buda
loman Szell la o întrebare a unui în culuorele camerei, unde mai târcjiu Partidul liberal a îmbătrânit pesta şi în 9 Septemvrie va primi pe mem
membru al partidei poporale cu pri s’au adunat în juru-i mulţi aderenţi prea tare în păcate, ăr Szell, cu tâtă brii camerei maguaţilor şi deputaţilor cu
vire la programul agrarianilor, cari ai săi, discutând viu şi în mod agitat tactica sa liniştită şi cu t6tă precau- ocasiunea disolvărei dietei. După amiaclî la
se mărturisesc liberali, a pus aceste asupra declaraţiunii ministrului-pre- ţiunea sa, nu-1 va pute întineri şi 2 ore va pleca la Viena, mergând direct
apariţiunî într’o lumină mai mare. şedinte. spăla de păcatele sale. la Sohonbrunn. In 12 Septemvrie diminâţa
întrebarea, de care vorbim, a Interesant este, că interpelantul la orele 6 va călători din Hetzendorf la
fost: ce posiţiă ia ministru-preşedinte Rakowsky, după-ce a vorbit Szell, Baranya-Szent-Lorincz la manevrele cor
în controversa, ce s’a ivit în parti a declarat franc, că el nici acum nu Terminul alegerilor. Ofioiosa „Ma- purilor 4 şi 13 de armată. La manevrele
u
dul liberal, dâcă p6te ori nu se fiă e în clar despre aceea, dăcă contele gyar Nemzet scrie următârele privitor la aceste va participa şi principele moşteni
admişi ca stând pe basă liberală cei Alex. Karolyi, care a lansat pro terminul alegerilor. tor român Ferdinand şi toţi ataşaţii mili
cu programul agrar (contele Karolyi gramul agrar dela Goncz, mai p6te „Din tote părţile se aocentuâză, că tari străini. La Doluiji-Miholjacz principele
cu ai sei); ori că aceşti agrarian! nu să stea în partidul liberal, ori nu? terminul alegerilor va fi cât se pote de moştenitor româu va fi primit la gară de
s
pot fi aleşi pe basa programului li Şi a mai 4i > după părerea sa, scurt. După legea electorală, prima cfi de însuşi Majestatea Sa. In 13, 14 şi 17 Sep
beral, după cum a susţinut Colo- agrarianii, cari fac a4î parte din alegere pote fi numai <fiua a 20-a dela pu temvrie vor fi marile manevre. Cartierul
man Tisza la Oradea-mare. partidul liberal, nu pot fi nici-decum blicarea ordinaţiunei ministrului de interne principal va fi în castelul Benyovszky din
Toţi erau curioşi se vadă, dâcă mulţumiţi cu răspunsul lui Szel. Care în fâia oficială privitor la alegeri. Ordo Gorcsony. In ultima cp manevrelor, 17
a
ministru-preşedinte Szell va răspunde pote fi urmarea, se va vedă numai nanţa ministrului va apare probabil în 10 Septemvrie, principele Ferdinand va călă
la acăstă întrebare. El s’a grăbit a la alegeri. Karolyi nu este făcut din Septemvrie. De aci se conchide, o & alegerile tori la Budapeşta. Majestatea Sa va mer
răspunde, făcend nisce declarări, cari, aluatul lui Coloman Tisza, care în vor fi s6u dela 30 Sept. pună la 10 Octom- ge în 18 Sept. la Oincl-biseriol, ca să vi-
pe lângă cea mai mare cruţare a afacerea legei de incompatibilitate vrie, sâu între filele de 2 şi 12 Octomvrie. siteze şcâla militară de acolo. Din Cinoî-
celor din grupul agrarian, au dat să întâiu a ameninţat, că va eşi din După praxa de pănă acum, în partea co- bisericl va pleoa în 18 Sept. săra şi în 19
FOILETONUL „GAZ. TRANS". de oăsătoriă, nu se va mai uni spre un scop Ei o amână numai, dâr nu soapă de Dâcă vom aştepta dela femeiă aceea,
comun nici într’un oas după căsătorie, ci ea, căci vor trebui să-şi crâsoă oopiiî, să-i ce aşteptăm şi dela bărbat, atunci vom şi
din contra se va separa. Căsătoria numai conducă, fără să aibămijlâce pentru acâsta. cere ceea-oe aşteptăm şi când aşteptările
Aforisme de Leo Tolstoi. atunci dă ferioire, când scopul este comun, Să nu se oăsătorâscă oine-va din amor, nâstre vor fi înşelate, atunol ne vom nă
Despre căsetoriă şi despre femei. omenii s’au întâlnit în drumul lor şi vrâu ci numai din calcul, dâr trebue să înţelegem căji şi vom atribui relei voinţl, ceea-oe re-
să faoă drumul în comun. Ea nu pote să aceste două vorbe în sens cu desâvîrşire sultă din imposibilitate.'
Lumea discută, dâoă e bine său nu
asigure nici o fericire, dâcă ei îşi întind contrar, de cum se obiclnuesc a se înţelege,
de a fi amoresat. Pentru mine hotărîrea e Când cjicem despre femeiă, că este o
mâna reciproc pe un drum lateral. adecă să nu se oăsătorâscă cine-va din
gata. fiinţă spiritualmente mai slabă, aoâsta nu
amor sensual, ori din calcul, că ore unde
Dăcă omul trăesce deja o viaţă ome- Aoâsta vine de acolo, că părerea, oare este o orudime faţă ou femeia; o cruclime
şi cum va trăi (căci dâr toţi trăim), ci din
nâscă, spirituală, atunci amoresarea, amo cjice că viâţa este o vale a plângerilor este este însă, când o proclamăm de egală.
,acel calcul, care întrâbă cât este de pro
rul, căsătoria, sunt o degradare: O parte tot aşa de falsă, ca şi părerea care spune,
babil, ca viitârea soţiă să mă ajute, şi nu Eu numesc slăbioiune sâu forţă spiri
din forţele sale va trebui să le consacreze oă este un loc al plăcerilor. Viaţa este un să-mi pună piedecî întru a trăi o viaţă tuală inferiâră, neînsemnata supunere a căr-
femei, sale, familiei sale, său cel puţin obieo- loc al serviciului, unde câte odată întâm
omenâsoâ. nei, âr spiritul este acea trăsătură princi
tului amorului său. Dăcă însă stă pe trâpta pinăm multe greutăţi, dâr de cele mai multe *
* * pală a oaracterului femeii, care se mani
unui animai, mănâncă, luorâză, scrie, jâoă, ori şi multe luorurî îmbuourătâre. Adevă Moda, de a lăuda femeile şi de a festă în puţina înoredere faţă de porunoile
atunol amoresarea este pentru dânsul o ratele bucurii le au însă omenii numai atunci, afirma, oă în raportul spiritual nu numai, raţiunei.
înălţare, tot aşa ca şi la animale şi inseote. dâoă ei singuri îşi consideră viaţa ca un că sunt egale bărbaţilor, dâr le sunt ohiar •I»
* * *
* * * serviciu şi dâcă îşi pun soopul vieţii în superiâre, este o modă prâstă.
0
10
A se oăsători pentru a pută trăi mai afară de propria lor ferioire. Căsătoria Că femeile nu pot să fiă limitate în Femeia frumâsă eh® în si* : „El este
vesel, nici odată nu va reuşi cineva. Dăcă ofere aşa de multe evenimente îmbucură- drepturile lor şi oă ele merită aoeeaşî iu înţelept, savant, brav, bogat, moral, sfânt
şi totu-şl mi-se supune mie, care sunt o
oine-va consideră căsătoria drept problemă târe, cum sunt nascerile de copii, în cât bire şi respect ca şi bărbaţii şi oă pot pre
principală, face o mare greşâlă. Aoâsta e omul orede, că aoeste evenimente formâză tinde aceleaşi drepturi, nu sufere niol o în femeiă prostă, ignorantă, săracă, nemer
nică, imorală, prin urmare mintea, învăţă
clar. Scopul este căsătoria, — ce să fie însă-şî viâţa. Acâsta este însă o înşelătorie doială, — dâoă însă afirmă oine-va, că fe
tura eto. sunt non sensuri. Aoâsta o ruinâză
atunci, după căsătorie, soopul vhţei ? Dâcă perioulâsă. Dâoă părinţii produo oopii, fără meia în termin mediu este tot aşa de ta
şi o face rea.
omul înainte de oâsătorie n’avea un scop să aibă un scop al vieţii, atunci ei numai lentată, oa şi bărbatul şi oă poţi să aştepţi
al vieţei, atunci nu va putâ găsi acest scop amână cestiunea asupra scopului vieţii, dela dânsa acelaşi luoru, pe care îl aştepţi
în căsătorie. Se pote dice cu siguranţă, că precum şi pedâpsa, căreia sunt supuşi omenii dela orî-ce bărbat, atunci se întrece pe
dâoă cineva nu avea un scop comun înainte cari trăesc, fără să soie pentru-oe. sine însu-şî în detrimentul femeii.
